Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 394/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Dosar nr-.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 394/R/MF.
Ședința publică din 05 iunie 2009
Curtea compusă din:
Complet specializat pentru cauze cu minori și de familie
Președinte: dr. G -, vicepreședinte instanță
Judecător:: - - -
Judecător:: -
Grefier:
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Pitești este reprezentat prin Procuror:
S-au luat în examinare, recursurile declarate de inculpații, fiul lui și, născut la data de 01 octombrie 1977, fiul lui și, născut la data de 28 septembrie 1977, fiul lui și, născut la data de 22 noiembrie 1977, fiul lui G și, născut la data de 01 septembrie 1980, fiul lui și, născut la data de 01 martie 1968, și, fiul lui și, născut la data de 22 ianuarie 1982, în prezent toți aflați în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii nr. 51/F din data de 25 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea Secția penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurenții inculpați, în stare de arest astfel: -, și asistat de avocat, și asistat de avocat, -, asistat de avocat, desemnat din oficiu pentru acesta conform delegației nr. 2296/2009, depusă la dosar, asistat de avocat, -, asistat de avocat, și asistat de avocat, conform delegațiilor avocațiale, depuse la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se depun la dosar delegații avocațiale din partea apărătorilor recurenților inculpați.
În baza dispozițiilor art. 172 alin. 7 din Codul d e procedură penală, apărătorii aleși ai inculpaților au luat legătura cu aceștia.
Părțile prezente și reprezentantul parchetului, arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Curtea, în raport de această împrejurare, constată cauza în stare de judecată și trece la soluționarea recursurilor, acordând părților prezente cuvântul.
Avocat pentru recurentul inculpat - solicită în baza art. 38515pct. 2 lit. d Cod procedură penală, admiterea recursului, modificarea hotărârii, nu se mai impune menținerea arestării, urmând ca instanța să dispună revocarea măsurii sau admiterea cererilor de înlocuire a măsurii arestului preventiv. Își întemeiază recursul pe dispozițiile art. 3859pct. 9 și 10 raportat la art. 160 și 3002Cod procedură penală, și art. 5 din CEDO.
Solicită înlocuirea arestului preventiv cu o altă măsură.
Judecătorul de la prima instanță a respins cererea de revocare a arestării preventive, dar față de motivare s-a interpretat greșit textul de lege. Legiuitorul nu dă libertate absolută ci în limitele de temeinicie, dar motivarea dată nu este deloc convingătoare. Judecătorul face aprecieri asupra oportunităților menținerii arestului preventiv și face trimitere la acțiuni, penale, pe care inculpatul le-ar fi avut pe parcursul minorității sale. Tot referitor la motivare, judecătorul l-a condamnat deja pe inculpat, arătând clar motivele, considerând că, s-a antepronunțat. Judecătorul de fond a înțeles greșit acuzațiile, pentru că, acestea nu sunt dovedite.
S-a reținut, în ceea ce-l privește pe, trimiterea a 3 SMS-uri. În cazul în care ar fi fost vorba despre o activitate infracțională gen "hackeri", nu i se reproșa inculpatului, după o perioadă de aproximativ un an și J că, o altă persoană nu și-a primit banii. Infracțiunea vizează săvârșirea acesteia, zi după zi. Din cele 3 SMS-uri reținute în sarcina lui, numai unul dintre acestea îl privește, celelalte două privind pe un anume. Mai mult telefonul de pe care sunt date SMS-urile, nu este al lui. În aceste condiții, nu contestă rolul parchetului că protejează opinia publică, dar judecătorul de fond trebuia să observe neconcordanțele dintre probe. Este normal ca argumentația apărătorului inculpatului să fie în apărarea acestuia, dar și instanța trebuie să protejeze valorile morale.
Face referire la faptul că, sunt depuse la dosar datele personale ale inculpatului și solicită a se ține seama și de fișa medicală a acestuia, deoarece a rămas cu sechele în urma unui accident. Are un copil și provine dintr-un mediu stabil. Nu se ocupa cu săvârșirea de infracțiuni mai ales că, soția sa lucrează în Ministerul d e Interne, și inculpatul nu își permitea să își distrugă întreaga familie. Mai mult, nu există date din care să rezulte că inculpatul ar fi săvârșit infracțiuni. Dacă va fi pus în libertate, nu va influența în niciun fel cercetarea judecătorească.
Avocat pentru recurenții inculpați, și, achiesează la concluziile avocatului.
În continuare face referire la încheierea tribunalului, care are o motivare abstractă, care nu vizează prelungirea arestului preventiv. Trebuie avut în vedere că, inculpații sunt după 6 luni de arest și în această perioadă au avut un comportament exemplar. Inculpatul nu are antecedente penale, fiind încadrat la Clubul Sportiv de ca și antrenor iar copii precum și părinții acestora au încredere în inculpat și îl așteaptă să reia antrenamentele.
Inculpatul, are un copil minor, și este ajutat de cele două surori din care una este în Spania și cealaltă are o firmă, la care lucra și inculpatul până să fie arestat.
Referitor la starea inculpatului de sănătate, acesta de când este arestat a suferit 3 ocluzii intestinale.
Mai mult decât atât s-a terminat urmărirea penală, iar actele din dosar nu dovedesc folosirea calculatorului de către inculpat și nici că acesta ar fi vizualizat de pe calculatorul său diverse site-uri. Aceste fapte nu le poate confirma nici expertiza. I s-a reținut săvârșirea infracțiunii de fraudă, dar nu s-a dovedit acest lucru. Li se reține inculpaților, aceeași sumă ca și prejudiciu cu toate că, fiecare în parte au reținută o altă infracțiune dar și participația este diferită. Alți inculpați, cercetați și ei în cauză pentru aceleași infracțiuni, sunt în libertate.
În continuare se referă la o hotărâre din 2006, contra Poloniei, în care s-a statuat că, nu poate fi considerat vinovat sau nevinovat, un inculpat până nu se pronunță o hotărâre definitivă, în acest sens.
Mai susține că, pe rolul Tribunalului Argeș este dosarul numit " 1" iar pe rolul Tribunalului Vâlcea, este dosarul numit " 2". La Tribunalul Argeș inculpații sunt judecați în stare de libertate iar la Tribunalul Vâlcea inculpații sunt cercetați în stare de arest.
Nu se cunoaște dacă inculpații vor fi condamnați și mai ales, nu se știe cât va fi condamnarea, dar instanța va trebui să țină seama de faptul că, inculpații au executat un număr de zile, de arest.
Mai arată că, inculpatul a dat declarație în care a recunoscut că, a cunoscut pe numitul, dar că, a discutat cu acesta numai despre fotbal. Mai precizează că, este vecin cu unul dintre inculpați.
Consideră că, inculpații pot fi judecați și în stare de libertate, cauza trenând pe rolul instanțelor o lungă perioadă de timp fiind 210 de părți vătămate și la toate termenele de judecată este lipsă de procedură cu o parte din acestea.
Avocat pentru inculpatul - solicită admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond, punerea în libertate a inculpatului, motivând recursul pe dispozițiile art. 3859pct. 9 Cod procedură penală.
În motivarea tribunalului nu este analizată situația inculpaților decât în paginile 15-16. Dar nu a regăsit în motivarea tribunalului, motivele privind prelungirea măsurii arestului preventiv a inculpatului -. Mai mult, procurorul a susținut că, inculpații puși în libertate ar îngreuna desfășurarea procesului penal, dar la dosar nu există dovezi că, lăsat în libertate, inculpatul - ar influența procesul penal. În acest sens, face referire la situația inculpatei, care a fost pusă în libertate și până la acest moment nu există nicio sesizare că, aceasta ar fi săvârșit vreo altă infracțiune sau că, ar fi influențat în vreun fel cercetarea penală. De asemenea, mai arată și că, nu toți inculpații au fost arestați, unii dintre aceștia fiind cercetați, încă în stare de libertate.
Susține că nu există temei legal pentru menținerea arestării inculpatului motiv pentru care trebuie modificată hotărârea tribunalului în sensul înlocuirii măsurii arestului cu o altă măsură, respectiv aceea de a nu prăsi țara.
Precizează că, inculpatul nu are antecedente penale, are doi copii minori, ambii cu vârsta de până la 3 ani.
Avocat, desemnată din oficiu pentru inculpatul achiesează la concluziile celorlalți apărători ai inculpaților.
Solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și pe fond punerea în libertate a inculpatului. Măsura arestului și-ar motiva scopul dacă ar exista dovezi că, lăsat în libertate, inculpatul ar influența desfășurarea procesului.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere a recursurilor inculpaților, și menținerea încheierii atacate, ca fiind legală și temeinică. S-a prelungit măsura arestului preventiv cu respectarea legii iar la luarea măsurii s-au analizat criteriile privind această măsură. S-a avut în vedere și impactul social precum și pericolul social al infracțiunilor reținute în sarcina fiecărui inculpat.
Precizează că, inculpații și sunt capi ai rețelei, ei racolând și inducând în eroare victimele. S-au efectuat percheziții informatice și au fost efectuate rapoarte de expertiză în acest sens. Grupul era împărțit și fiecare persoană știa ce are de făcut, capii având de coordonat alți indivizi. După primirea datelor de transfer a banilor, se comunica capilor grupului. Banii se trimiteau în străinătate de unde, prin intermediul actelor de identitate, false, procurate de inculpatul -, și se ridicau banii de la. Instanța a analizat situația celor 6 inculpați și de aceea a considerat că, se mențin temeiurile pentru arestarea preventivă a inculpaților.
Recurentul inculpat -, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate, argumentând că, până la acest moment nu a participat la educarea propriului său copil, neștiind care este rolul de tată. Când a fost arestat, copilul său avea două luni, în prezent având 10 luni. După ce va fi condamnat de instanța de fond, va executa pedeapsa dar, la acest moment solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o altă măsură. Mai arată și că, prin folosirea unui program special s-au recuperat de pe hard numai 4 fragmente, tip imprimare magnetică.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, susține că, este arestat de 6 luni, dar că nu există probe că a săvârșit faptele reținute în sarcina sa. DIICOT a făcut confuzie numai pentru că, porecla sa a apărut într-un mesaj. Susține că, are studii superioare, a făcut sport de performanță și este un abuz să i se mențină arestarea. Solicită punerea în libertate.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că este arestat de 8 luni și că, cunoaște dinainte că i se va respinge recursul. Procurorii îi încriminează dar din dosar nu rezultă același lucru ci numai se presupune. Are viitorul distrus de aceea solicită judecarea sa în libertate.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, susține că, nu știe să folosească calculatorul. Arată că într-adevăr sunt alte 2 persoane care postau dar el nu are habar cum să folosească și cum să facă operațiune respective. Mai susține și că, nu s-au găsit probe că a discutat cu cineva în italiană. Totodată se referă și la o altă convorbire telefonică, reținută a fi a sa, dar susține că vocea respectivă este una feminină. Pentru acest motiv va solicita expertizarea telefonului respectiv și a convorbirii menționate.
Recurentul inculpat -, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de judecată.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, adresează instanței de judecată interjecția familială "PA".
CURTEA
Constată că, prin încheierea de ședință din 25 mai 2009, Tribunalul Vâlceaa respins cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă, formulate de inculpații:,
, -, -, și, cât și cererile de revocare a măsurii arestării preventive, formulate de inculpații -, -, și.
În baza art. 3002raportat la art. 160 alin.3 Cod procedură penală, a fost menținută măsura arestării preventive, luată față de inculpații:
-, fiul lui și, născut la data de 01.10.1977 în Rm. V jud. V domiciliat în Rm. V-, -. A,.14, jud. V, CNP -, aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași;
-, fiul lui și, născut la data de 28.09.1977 în Râmnicu-V, județul V, domiciliat în Râmnicu-V,-, -. B,. 15, județul V, cu CNP -, aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași;
-, fiul lui și, născut la data de 25.08.1983 în Rm., jud. V, domiciliat în Rm. V,-, -/2,. C,. 7, jud. V, CNP -, aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași;
-, fiul lui și, născut la data de 01.02.1981 în Rm V, domiciliat în Rm,-, - H, 17, jud. V, CNP -, aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași;
-, fiul lui și, născut la data de 22.11.1977 în com., jud. V, domiciliat în sat Ciutești, com., jud., CNP -, aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași;
- fiul lui și, născut la data de 23.02.1985 în mun. Reșița, jud. C S, domiciliat în mun. Reșița,-.1.1.4, jud. C S, CNP -, aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași;
-, fiul lui și C, născut la data de 21.09.1981 în Rm. V, jud. V, domiciliat în B,-,. 57,. C,. 23, sector 6, CNP -, aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași;
-, fiul lui și a, născut la data de 08.01. 1980, în Rm. V, jud. V, domiciliat în Rm. V,-, -. A,. 5, jud. V, cu CNP -, aflat în stare de arest preventiv în Spitalul Penitenciar Colibași;
-, fiul lui G și, născut la data de 01.09.1980 în T, jud. T, domiciliat în Rm. V,-, -. B,. 44, jud. V, CNP -, aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași;
-, fiul lui și a, născut la data de 16.09.1983 in mun. Râmnicu V, jud., domiciliat în Rîmnicu-V,-, -3,.A,.9, jud. V, CNP -, aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași;
-, fiul lui și, născut la 26.12.1986 în Râmnicu V, jud. V, domiciliat în Râmnicu-V, b-dul.T, nr.5, -1/2,.B,.12, jud., cu CNP -, aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași;
-, fiul lui și, născut la data de 01.03.1968 în Bârlad, jud. V, domiciliat în Bârlad, str. - -, nr. 45, jud. V, CNP -, aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași;
-, fiul lui și, născut la data de 22.01.1982 în Rm. V, jud. V, domiciliat în Rm. V,-, -/2,. A,. 6, jud. V, CNP -, aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași;
În baza art. 192 alin. 3 proc.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin actul de sesizare a instanței, în sarcina inculpatului - s-a reținut că în cursul anului 2007 i-a transmis lui date de transferuri frauduloase pentru încasarea banilor, iar în cursul anului 2008 transmis numiților și date în scopul aducerii în țară a sumelor rezultate din fraude informatice și înșelăciuni.
La dosar există indicii serioase în sensul săvârșirii de către inculpat a infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, astfel cum rezultă din dosarul de urmărire penală, acest inculpat dă dovadă de perseverență infracțională, el săvârșind fapte penale și în timpul minorității.
Există indicii care duc la concluzia rezonabilă că inculpatul care îl cunoștea foarte bine pe și îi transmitea acestuia mesaje referitoare la tranzacții frauduloase (circa 24 de transmisiuni informatice), a fost inițiatorul grupului infracțional alături de.
Chiar dacă inculpatul nu a înțeles să dea declarație și a susținut că vocea din înregistrarea convorbirilor telefonice aparține fratelui său, există indicii în sensul transmiterii și primirii de mesaje către și de la privind tranzacțiile frauduloase.
În sarcina inculpatului s-a reținut săvârșirea a 71 de tranzacții frauduloase, acesta având și rolul în cadrul grupului de a caza și de a însoți la bancă persoanele care ridicau banii și îi repatriau.
Este evident că acest inculpat a săvârșit un număr impresionant de acte materiale, ca și inculpatul -, un număr de 19 tranzacții frauduloase. Acest inculpat a pretins însă că operațiunile de transfer rapid de bani provenind de la nu aveau legătură cu frauda informatică, ci reprezentau restituirea unui împrumut, susțineri care pot fi infirmate de probatoriul administrat în dosar. De menționat că inculpatul a mai fost cercetat și arestat de Tribunalul București pentru același gen de infracțiuni, iar după punerea sa în libertate există indicii că a continuat activitatea infracțională.
În ceea ce-l privește pe inculpatul -, sunt indicii ce pot duce la presupunerea rezonabilă că este inițiatorul unui număr de 55 de tranzacții frauduloase numai în luna iunie 2007.
În ceea ce-l privește pe inculpatul, există indicii în sensul că acesta a deschis conturi la o bancă din Austria de unde ridica bani obținuți fraudulos prin utilizarea informațiilor transmise de membrii rețelei. De asemenea, sunt indicii în sensul racolării de către acest inculpat și a altor persoane în grupul infracțional.
În sarcina inculpatului s-a reținut și există indicii că purta convorbiri telefonice și transmitea mesaje privind tranzacțiile frauduloase și, de asemenea, transmitea prin SMS-uri date pentru retragerea banilor.
Există de asemenea indicii care duc la concluzia rezonabilă că inculpatul - avea în cadrul grupului rolul de a furniza acte de identitate false în scopul ridicării din străinătate a sumelor de bani din tranzacții frauduloase, fiind ajutat de persoane stabilite în Anglia. Astfel s-a reținut că acesta a furnizat acte false lui, G și unei persoane cunoscute sub porecla de "".
În sarcina inculpatului s-a reținut că în anul 2007 primit date de transferuri frauduloase pe care le-a transmis mai departe lui în vedere încasării banilor, datele și indiciile din dosar putând duce la concluzia că a săvârșit faptele reținute în sarcina sa.
Din actele dosarului, rezultă că inculpatul a aderat în cursul anului 2007 la grupului infracțional condus de, pe care l-a sprijinit.
Există indicii în sensul existenței a 39 de transferuri de bani într-o perioadă scurtă de timp, cunoscând că sumele provin din activități frauduloase. De regulă prin sistemul ridica sume importante în euro, pe care le preda numitului.
S-a reținut în sarcina inculpatului și există indicii în sensul că acesta a efectuat un număr foarte mare de retrageri de sume de bani transmise din străinătate și a racolat și alte persoane în grupul infracțional printre care pe -.
În sarcina inculpatului s-a reținut că recruta și coordona persoane în vederea ridicării sumelor de bani din țară, colecta bani de la persoanele recrutate în acest scop pe care le recompensa. Deși inculpatul a înțeles să nu dea declarații, există indicii în sensul săvârșirii infracțiunilor reținute în sarcina sa.
Necesitatea menținerii arestării preventive va fi analizată pentru toți inculpații dată fiind situația comună în care aceștia se află.
Potrivit disp.art. 3002.proc.pen. raportat la disp.art. 160 alin. 2.proc.pen. numai în situația în care instanța constată că arestarea preventivă a inculpaților este nelegală sau că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, poate dispune punerea în libertate.
Măsura arestării preventive a inculpaților s-a luat cu respectarea dispozițiilor legale și subzistă temeiurile avute în vedere la data arestării.
Există indicii temeinice în sensul aderării inculpaților la un grup infracțional cu sarcini precise având activități în străinătate și în țară, efectuând operațiuni de deschidere de conturi pentru încasări de sume provenind din activități frauduloase, etc. de asemenea există indicii că inculpații erau "specializați" pe un anumit segment, activitatea lor infracțională prezentând o periculozitate deosebită și prin crearea unui dezechilibru patrimonial persoanelor vătămate, dar și prin crearea unui sentiment public de neîncredere în tranzacțiile online în sistemele de transferuri de bani, dar și în siguranța circuitului comercial.
Nu este de neglijat nici impactul social deosebit pe care astfel de fapte îl au în rândul membrilor comunității, mai ales a celor tineri care pot fi oricând tentați să obțină venituri fără muncă, mai ales dacă ar constata că persoanele care au comis infracțiuni informatice, la nivelul celor descrise mai sus, s-ar afla în stare de libertate.
Lipsa unor reacții ferme a dus la recrudescența acestui fenomen infracțional pe raza județului
Nu este de neglijat presupunerea existenței riscului ca inculpații, în condițiile în care modalitatea de săvârșire a acestui tip de infracțiuni este destul de simplă și creează făptuitorului un oarecare sentiment de siguranță prin lipsa de contact direct cu victimele infracțiunii, să comită în continuare astfel de fapte, cu atât mai mult cu cât nu a fost anihilată întreaga rețea și există încă persoane care pot fi contactate.
Nu se poate susține că s-a depășit durata rezonabilă a măsurii privative de libertate a inculpaților, față de complexitatea cauzei în care sunt 29 de inculpați și 210 părți vătămate.
În raport de considerentele de mai sus, tribunalul a respins cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă și cererile de revocare a măsurii arestării preventive, menținând în continuare arestul inculpaților, conform art.3002Cod procedură penală.
În recursul declarat de către inculpații -, -, - și, au fost aduse critici în ceea ce privește netemeinicia hotărârii recurate în sensul că prima instanță a făcut aprecieri greșite în legătură cu menținerea în continuare a stării de arest, deoarece în opinia inculpaților nu există dovezi care să susțină acuzațiile aduse de către parchet, din momentul arestării s-a scurs o perioadă însemnată de timp, ceea ce determină ca în prezent este mai oportună o altă măsură de prevenție neprivativă de libertate, cu atât mai mult cu cât a fost depășită durata rezonabilă a procedurilor judiciare.
Curtea apreciază nefondat recursul inculpaților.
În acest sens curtea reține din conținutul încheierii atacate că, prima instanță a efectuat o analiză temeinică a situației fiecărui inculpat în parte, din perspectiva probelor administrate până în acest moment în cursul urmăririi penale.
Acest lucru nu înseamnă însă o apreciere asupra fondului acuzațiilor, ci mai degrabă o abordare a tuturor probelor și indiciilor ce rezultă din dosar în raport cu cererile formulate de inculpați privind înlocuirea, ori revocarea arestării preventive, analiză care se impune prin prisma dispozițiilor art.139 Cod procedură penală, cât și pentru a constata incidența prevederilor art.300/2 și art.160/b Cod procedură penală.
Instanța este obligată să examineze nu numai respectarea cerințelor procedurale în materie, ci și caracterul rezonabil al bănuielii care a stat la baza arestării și al legitimității scopului urmărit prin arestare ( cauza Jecius contra Lituaniei, CEDO, hotărârea din 31 iulie 2000).
Conform art.139 Cod procedură penală, măsura preventivă se înlocuiește cu o alta când s-au schimbat temeiurile ce au determinat-o, și se revocă atunci când a fost luată cu încălcarea dispozițiilor legale ori nu mai există nici un temei care să o justifice.
Aceste dispoziții sunt preluate și în conținutul art.160/b Cod procedură penală, care se analizează la verificarea arestării inculpatului în cursul judecății, conform art.300/2 Cod procedură penală.
Din perspectiva textelor legale enunțate, curtea reține că prima instanță a efectuat o analiză temeinică a motivelor care au determinat inițial arestarea inculpaților, ajungând la concluzia justă că acestea sunt prezente și în momentul de față, justificând pentru viitor menținerea detenției la care inculpații sunt supuși.
Menținerea motivelor plauzibile că persoana arestată a comis o infracțiune este o condiție esențială pentru validitatea continuării privării sale de libertate,(cauza contra Austriei, Hotărârea CEDO din 28.03.1990).
Este în același timp adevărat că, trecerea unei anumite perioade de timp face ca măsura arestării preventive să nu mai fie suficientă, revenind autorităților naționale obligația să examineze în ce măsură detenția rămâne în continuare oportună.
Prima instanță a efectuat și această analiză reținând că inculpații au fost arestați în urmă cu circa 8 luni prin încheierea nr.57/23.10.2008, reținându-se ca temei dispozițiile art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală, ce se referă la o dublă condiție privind gravitatea faptelor comise, cât și a pericolului pentru ordinea publică determinat de lăsarea în libertate a inculpaților, motive care se mențin în continuare și justifică și pentru viitor prevenția acestora.
Cât privește caracterul rezonabil al menținerii arestării preventive, acesta se apreciază în fiecare caz în parte, în funcție de particularității acestuia, menținerea privării de libertate fiind legitimă dacă există un interes public ce prevalează în ciuda prezumției de nevinovăție (cauza contra Elveției, hotărârea CEDO din 26 ianuarie 1993).
Curtea reține că prezenta cauză vizează infracțiuni de anvergură, datorită ariei și multitudinii actelor materiale, a unui număr mare de părți vătămate, a intervalului de timp în care s-au desfășurat, a pagubelor rezultate, comise de grupuri organizate de persoane, în contextul creșterii alarmante a acestui gen de infracțiuni privind frauda informatică în circumscripția teritorială a județelor V și A, autoritățile judiciare care combat astfel de infracțiuni se confruntă cu dificultăți considerabile.
În acest cadru este inerent a se ține cont de natura infracțiunilor și în mod special de dificultățile inerente urmăririi penale față de acestea, atunci când se examinează caracterul rezonabil al duratei arestării și în special de motivele care au determinat această măsură, modalitatea de desfășurare a procedurilor față de inculpați având în vedere complexitatea cauzei.
În ce privește atitudinea autorităților judiciare nu se poate imputa acestora nici o întârziere în ce privește diligența pentru a derula procedurile, ancheta penală finalizându-se prin trimiterea în judecată a inculpaților prin rechizitoriul înregistrat pe rolul Tribunalului Vâlcea la 13.04.2009.
Cauza de față a presupus investigații complexe privind activitatea infracțională începută în anul 2007 de către o grupare formată din 27 de persoane, ce prin contribuții diferite au fraudat prin intermediul licitațiilor fictive pe internet un număr de 210 părți vătămate.
În aceste circumstanțe speciale, curtea este de părere așa cum a apreciat și prima instanță, că durata arestării preventive a inculpaților poate fi considerată rezonabilă, neîncălcându-se prin urmare art.5 paragraful 3 din Convenție.
Pe baza acestor argumente, având în vedere dispozițiile art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, curtea va respinge recursurile inculpaților, obligându-i pe aceștia la plata cheltuielilor judiciare efectuate de stat în conformitate cu art.192 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, fiul lui și, născut la data de 01 octombrie 1977, fiul lui și, născut la data de 28 septembrie 1977, fiul lui și, născut la data de 22 noiembrie 1977, fiul lui G și, născut la data de 01 septembrie 1980, fiul lui și, născut la data de 01 martie 1968, și, fiul lui și, născut la data de 22 ianuarie 1982, în prezent toți aflați în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii nr. 51/F din data de 25 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea Secția penală, în dosarul nr-.
Obligă pe recurenții inculpați la cheltuieli judiciare către stat: pe -, - și la câte 300 lei, iar pe inculpatul - la 400 lei, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 iunie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Dr.Gh.
Grefier,
Red.:
Tehnored.:
2 ex./26.06.2009.
Jud.fond:.
Președinte:Gheorghe DiaconuJudecători:Gheorghe Diaconu, Marius Gabriel Săndulescu, Corina
