Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 42/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ

DECIZIE Nr. 42

Ședința publică de la 26 Ianuarie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Gabriela Scripcariu

JUDECĂTOR 2: Otilia Susanu

JUDECĂTOR 3: Anca Ghideanu

Grefier - -

Ministerul Public reprezentat prin procuror

Pe rol judecarea recursului penal, avand ca obiect "menținere arestare preventiva", formulat de inculpatii, fiul lui si, nascut la 10.04.1981 și, fiul lui si, nascut la 07.09.1980 - in prezent aflati in Arestul IPJ I, impotriva incheierii penale din data de 15.01.2009, pronuntata de Tribunalul I, in dosarul penal nr-.

La apelul nominal facut in sedinta publica, se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest preventiv, asistat de avocat, apărător ales, cu împuternicire avocațială la dosar și, în stare de arest preventiv, asistat de av. oficiu.

Procedura de citare este legal îndeplinita.

S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care;

, inculpații precizează că își mențin recursurile declarate.

Nemaifiind cereri de formulat și verificând actele și lucrările dosarului, instanta constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul partilor in sustinerea recursurilor formulate de catre cei doi inculpati.

Av., avand cuvantul pentru inculpatul, solicită admiterea recursului și judecarea acestuia în stare de libertate, întrucât temeiurile inițiale care au determinat luarea măsurii arestării preventive s-au schimbat.

Trebuie avut în vedere faptul că, inculpatul reclamă o stare medicală gravă ce nu a fost luată în considerare, acesta beneficiind de o perioadă de îngrijire medicală foarte scurtă deși a avut numeroase răni, plăgi și chiar un picior fracturat.

De asemenea, nu au fost avute în vedere elementele aflate în declarațiile ambilor inculpați, deși acestea se află într-o coroborare strânsă, inculpații relatând aceeași situație de fapt.

Schimbul de cuvinte care a generat conflictul nu a fost reținut în rechizitoriu. A existat o stare de provocare care de asemenea nu a fost reținută.

Elementele rechizitoriului au la bază doar declarațiile martorului în introducere făcându-se referire doar la partea vătămată, care de altfel este unul dintre cei mai înstăriți și influenți oameni din respectiva zonă.

Consideră doamna avocat că actele medicale și rechizitoriul sunt îndoielnice, situația de fapt nefiind conformă cu adevărul.

În concluzie, apreciind că inculpatul nu prezintă pericol pentru ordinea publică solicită admiterea recursului și judecarea acestuia în stare de libertate.

Domnul avocat, având cuvântul, solicită admiterea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 15.01.2009 pronunțată de Tribunalul Iași, apreciindu- întemeiat.

Inculpatul a fost arestat la data de 25.09.2008 fiind bănuit că ar fi săvârșit această infracțiune, ori, în declarațiile date în faza de urmărirea penală prin care a descris împrejurările în care s-a petrecut fapta, acesta a susținut că nu este vinovat.

Inculpatul este la primul contact cu legea penală, nu prezintă pericol pentru ordinea public, astfel, încât apreciază apărarea că se poate dispune judecarea sa în stare de libertate.

Reprezentantul Ministerului Public avand cuvantul, apreciaza incheierea Tribunalului, prin care s-a dispus arestarea preventiva a inculpatilor, ca fiind legala si temeinica, in mod corect Tribunalul a apreciat că probatoriul administrat, oferă suficiente indicii in sensul menținerii măsurii arestării preventive a acestora. Din probatoriul administrat rezultă clar împrejurările în care inculpații au săvârșit faptele, temeiurile inițiale care au determinat luarea arestării preventive subzistă și în prezent, recursurile inculpaților sunt nefondate și prin urmare, procurorul solicită a fi respinse ca nefondate.

Avand ultimul cuvant inculpatul recurent susține că a suferit numeroase leziuni și nu a primit îngrijiri medicale, achiesând la concluziile formulate de aparatorul său.

Avand ultimul cuvant inculpatul recurent achiesează la concluziile formulate de aparatorul său.

Declarand inchise dezbaterile, instanta lasa cauza in pronuntare.

Ulterior deliberarii,

CURTEA DE APEL

Asupra recursurilor penale de față.

Prin încheierea de ședință din 15 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, în baza art. 300 indice 2 Cod procedură penală, raportat la art. 160 indice "b" alin. 1 Cod procedură penală a fost verificată și s-a constatat a fi legală și temeinică măsura arestării preventive dispuse față de inculpații - și -.

În baza art. 160 indice "b" alin. 3 Cod procedură penală a fost menținută măsura arestării preventive a inculpaților: - fiul lui și, născut la data de 10.04.1981 în I, domiciliat în satul Rediu, comuna județul I, deținut în Penitenciarul Iași; - -, fiul lui și, născut la data de 07.09.1980 în orașul, județul V, domiciliat în satul și comun a, județul V, în prezent deținut în Penitenciarul Iași.

În motivarea încheierii s-a subliniat că de la data luării măsurii de arest preventiv față de inculpații - și - și până în prezent nu au intervenit elemente noi care să conducă la concluzia că au încetat ori s-au modificat temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri preventive.

și probele cate au stat la baza luării măsurii subzistă și ele au corespondent deplin în materialul probator administrat până în prezent și care justifică presupunerea că fiecare dintre cei doi inculpați arestați în cauză ar fi participat la comiterea faptelor imputate.

S-a mai susținut că analiza coroborată a mijloacelor de probă administrate atât de organele de urmărire penală, cât și de instanța de judecată confirmă concluzia participării celor doi la săvârșirea faptei și conturează împrejurarea că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive față de cei doi inculpați nu s-au modificat și nici nu au încetat.

Nefondate sunt și criticile vizând dispariția pericolului pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpaților prin trecerea unei perioade de la comiterea faptelor. Mijloacele de probă administrate până în prezent relevă că inculpații au desfășurat o activitate intensă.

Pe cale de consecință, nu s-au modificat și nici nu au încetat temeiurile ce au justificat luarea măsurii arestării preventive a inculpaților.

Nici o circumstanță personală sau reală nu pledează, la acest moment procesual, pentru punerea în libertate a inculpaților prin revocarea sau, eventual, înlocuirea măsurii arestării preventive.

S-a concluzionat că subzistă pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea celor doi inculpați în stare de libertate, pericol ce rezultă din analiza coroborată a următoarelor elemente: modalitatea concretă în care se presupune că ar fi fost săvârșită fapta imputată, mijloacele folosite, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru această faptă, impactul negativ indus în comunitatea locală și nu în ultimul rând, urmările produse.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs în termen inculpații - și -, invocând nelegalitatea și netemeinicia hotărârii.

Motivându-și recursul, inculpatul - a susținut că temeiurile inițiale care au determinat arestarea preventivă s-au schimbat și nu mai justifică menținerea acestei măsuri.

Pe de altă parte, recurentul se află într-o stare de sănătate gravă, ce nu a fost luată în considerare și cu toate că a avut numeroase plăgi și un picior fracturat i s-au acordat îngrijiri medicale o perioadă scurtă de timp.

Nu s-a dat eficiența cuvenită schimbului de cuvinte între inculpați și partea vătămată și nu s-a reținut starea de provocare în care aceștia au acționat.

Rechizitoriul întocmit are la bază susținerile părții vătămate și ale martorului. Nu trebuie omis faptul că partea vătămată este o persoană foarte înstărită și influentă în zonă iar actele medicale pe care s-a fundamentat acuzarea sunt îndoielnice și nu reflectă adevărul.

S-a solicitat reaprecierea materialului probator administrat, casarea încheierii pronunțate de tribunal și judecarea inculpatului în stare de libertate.

În motivarea recursului său, inculpatul - a susținut că este nevinovat și că această poziție a sa a fost manifestată pe tot parcursul procesului penal.

A mai precizat că este arestat din data de 25.09.2008, că este necunoscut cu antecedente penale și că nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică. A solicitat reaprecierea materialului probator administrat, admiterea recursului, casarea încheierii pronunțate de Tribunalul Iași și judecarea în stare de libertate.

Curtea, verificând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate, constată că încheierea recurată este legală și temeinică.

Inculpații au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași nr. 2187/P/17.11.2008 pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor deosebit de grav, faptă prevăzută de art. 20 raportat la art. 174,176 lit. "b" Cod penal, reținându-se că la data de 19.09.2008, prin acțiuni care s-au completat reciproc și folosind obiecte contondente și tăietor -înțepătoare au agresat în aceleași împrejurări pe părțile vătămate și, cauzându-le leziuni care au impus intervenția chirurgicală în regim de urgență și care le-au pus viața în primejdie.

Așa cum a apreciat și prima instanță, în cauză sunt indicii și probe temeinice care îndreptățesc aprecierea conform căreia, inculpații au comis fapte prevăzute de legea penală, pentru care este prevăzută pedeapsa cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea acestora în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Acest pericol concret este reliefat de natura relațiilor sociale, presupus a fi lezate prin faptele pentru care sunt trimiși în judecată inculpații, prin modul de operare, urmările produse și circumstanțele personale ale inculpaților; din actele aflate la dosar rezultă că inculpatul - este recidivist, fiind liberat condiționat la data de 25.03.2005 din executarea unei pedepse de 5 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, iar inculpatul - a fost condamnat la pedepse cu închisoarea pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire sau alte violențe și vătămare corporală.

Cum temeiurile care au impus luarea măsurii arestării preventive față de cei doi inculpați nu s-au schimbat și nici nu au apărut temeiuri noi, în mod corect prima instanță a menținut arestarea preventivă față de inculpații - și -.

Fiind verificată legalitatea și temeinicia încheierii, urmează ca în baza art. 38515pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală să fie respinse ca nefondate, recursurile promovate de inculpații - și -.

Văzând și dispozițiile articolului 192 alin. 2 Cod procedură penală

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații și, împotriva încheierii de ședință din 15 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, încheiere pe care o menține.

Obligă pe recurentul să plătească statului suma de 160 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei onorariu apărător din oficiu va fi avansată din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.

Obligă pe recurentul să plătească statului suma de câte 60, lei cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică azi 26 ianuarie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

Grefier

Red.

Tehnored.

2 ex.

29.01.2009

Tribunalul Iași:

-

Președinte:Gabriela Scripcariu
Judecători:Gabriela Scripcariu, Otilia Susanu, Anca Ghideanu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 42/2009. Curtea de Apel Iasi