Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 472/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI - SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 472
Ședința publică din data de 26.06.2009
PREȘEDINTE: Paul Mihai Frățilescu
JUDECĂTORI: Paul Mihai Frățilescu, Mihai Viorel Tudoran
: -
Grefier:
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror -, din cadrul - Biroul Teritorial Ploiești
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații, fiul lui - și, născut la data de 21.09.1971 și B, fiul lui si, născut la data de 22.05.1976, ambii în prezent aflați în Penitenciarul Mărgineni și I, fiica lui - și, născută la data de 23.02.1953, în prezent aflată în Penitenciarul, împotriva încheierii de ședință din data de 18.06.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care s-a menținut măsura arestării preventive a inculpaților.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții inculpați, în stare de arest preventiv și asistat de avocat din oficiu, potrivit împuternicirii avocațiale nr. 3510 din 26.06.2009 eliberată de Baroul Prahova, I, în stare de arest preventiv și asistată de avocat, din cadrul Baroului P și B, în stare de arest preventiv și asistat de avocat, din cadrul Baroului P.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
S-a dat posibilitatea apărătorilor să ia legătura cu recurenții inculpați, aflați în stare de arest.
Avocații, și pentru recurenții inculpați și reprezentantul Ministerului Public având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat in cauză, solicitând acordarea cuvântului în dezbaterea recursurilor.
Curtea față de susținerile părților în sensul că nu mai au cereri de formulat în cauză, precum și față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Avocat pentru recurenta inculpată I, critică încheierea dată de instanța de fond, întrucât nu s- avut în vedere faptul că la momentul de față nu mai subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a clientei sale.
Inițial, în faza de urmărire penală, împotriva inculpatei I s-a luat măsura arestării preventive pe baza unor declarații de părți vătămate, 36 la număr și a unor martori, doi la număr, însă în fața instanței de judecată au fost audiați mai multe părți vătămate si martori care au declarat că inculpata nu era la ferma din Cehia decât o simplă brigadieră.
Mai mult, în fața instanței de fond a fost audiată numita, care a revenit asupra declarațiilor date în faza de urmărire penală și precizat faptul că inculpata nu făcea altceva la ferma din Cehia decât să ajute oamenii, fără ca ea să fie responsabilă în vreun fel de condițiile grele în care aceștia munceau.
Precizează de asemenea că, prin lăsarea în libertate a inculpatei, aceasta nu poate în nici un fel să influențeze părțile vătămate sau martorii din cauză în situația in care aceste persoane au fost deja audiate.
Solicită admiterea recursului, casarea încheierii dată de Tribunalul Prahova și pe fond revocarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea.
Avocat din oficiu pentru recurentul inculpat, critică încheierea pronunțată de Tribunalul Prahova, întrucât din punctul său de vedere instanța de fond în mod greșit a apreciat că se impune menținerea măsurii arestării.
Din punctul său de vedere, în prezent, nu se mai impune menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului, față de situația sa familială, în sensul că este singurul întreținător al familiei, are doi copii minori în întreținere, iar la momentul de față aceștia nu mai au unde să locuiască, casa lor fiind naționalizată.
Cu privire la fapta reținută în sarcina lui, precizează că inculpatul nu a săvârșit faptele reținute în sarcina lui, el fiind un simplu șofer.
Solicită admiterea recursului, casarea încheierii, iar pe fond înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea
Avocat pentru recurentul inculpat B, critică încheierea pronunțată de Tribunalul Prahova, întrucât instanța de fond în mod greșit a dispus menținerea măsurii arestării preventive a clientului său, fără a se avea în vedere că la momentul de față aproape toate părțile vătămate au fost audiate, iar din declarațiile acestora nu rezultă că inculpatul B s-ar face vinovat de săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina lui.
Mai mult, inculpatul B nu stat în Cehia decât o perioadă de trei luni, perioadă în care acesta a trăit în aceleași condiții ca și părțile vătămate, iar pentru a reveni în țară aceasta a cerut ajutorul material al familiei lui.
Cu privire la motivarea instanței de fond, în sensul că prin lăsarea inculpatului în libertate s-ar putea zădărnici aflarea adevărului prin influențarea unor părți vătămate, dorește să precizeze că în prezenta cauză nu mai sunt de audiat decât cinci părți vătămate, persoane care de altfel, în faza de urmărire penală nu a declarat nimic cu privire la acest inculpat, astfel încât nu înțelege cum acesta ar putea să le influențeze.
Solicită admiterea recursului, casarea încheierii dată de Tribunalul Prahova și pe fond înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea încheierii dată de Tribunalul Prahova, întrucât instanța de fond în mod corect a apreciat că se impune menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților și că subzistă temeiurile inițiale pentru care s-a luat această măsură, fiind îndeplinite și la momentul de față prevederile art. 148 lit. f C.P.P. în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care inculpații sunt cercetați este mai mare de 4 ani închisoare, iar lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru societate.
Acest pericol rezultă din gravitatea faptelor pentru care inculpații sunt cercetați, din numărul mare al victimelor, 36 la număr dintre care două minore și apartenența acestora la un grup infracțional.
Mai mult, la momentul de față nu au fost audiate toate părțile vătămate, iar prin lăsarea inculpaților în libertate s-ar putea să se încerce zădărnicirea aflării adevărului prin influențarea acestora.
Recurenta inculpată I, având ultimul cuvânt, susține că nu se face vinovată de săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina ei, că părțile vătămate au venit în Cehia, după ce ea plecase din această țară și solicită judecarea ei in stare de libertate.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită la rândul său să fie judecat în stare de libertate, întrucât nu se face vinovat de faptele reținute în sarcina sa și că el nu a fost decât un simplu șofer, beneficiind de aceeași mâncare și cazare ca și părțile vătămate.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt solicită judecarea sa în stare de libertate, dat fiind faptul că nu se face vinovat de săvârșirea faptelor pentru care este cercetat.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față reține următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 18.06.2009 Tribunalul Prahova în baza art 3002al 1 rap C.P.P. la art 160 al.1 C.P.P. a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luata fata de inculpații:
-, fiul lui - si, ns.la 21.09.1971 in B, domiciliat B, str. - B - Târgoviste, nr. 37, -.9, jud. I, CNP--
-, fiica lui - si, ns.la 23.02.1953, in localitatea, judetul P, domiciliată in comuna, sat, nr. 178, judetul P, CNP--
-B, fiul lui si, născut la 22.05.1976 în P, județul P, domiciliat com., sat de, nr.78, județul P, CNP--, in prezent aflați in Penitenciarul Mărgineni și a menținut această măsură.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut următoarele:
Din materialul de urmărire penală aflat la dosarul cauzei, rezultă indicii temeinice că inculpatul, după o înțelegere prealabila, cu un cetățean ucrainean pe nume și cetățeanca ucraineanca pe nume, la care aceștia au lucrat inițial in Cehia, au convenit sa recruteze persoane din România care sa lucreze la aceeași firma. S-au reîntors in tara si prin intermediul făptuitorilor si Lucretia au recrutat părțile vătămate mai menționate cărora le-a oferit locuri de munca in Cehia in condiții avantajoase, in sensul ca le asigura cazarea la o pensiune, doua mese pe zi si le plătește suma de 2800 lei pe luna, după achitarea cheltuielilor de transport si a celor de hrana.
In aceste condiții, părțile vătămate provenite din mediul rural, cu nivel de instrucție scăzut si cu posibilități materiale mici au acceptat aceste oferte si au plecat in Cehia pe cheltuiala cetățeanului ucrainean.
După ce au ajuns la destinație au constatat ca situația reala este alta decât cea prezentata de inculpați întrucât condițiile de cazare erau improprii, mâncarea nu era suficienta si de proasta calitate, li se impunea sa muncească peste posibilitățile lor pentru a realiza normele de munca impuse la culesul fructelor si a sparanghelului. Victimele au fost nemulțumite de tratamentul aplicat si au solicitat îmbunătățirea condițiilor de munca si plata drepturilor bănești convenite în România. In realitate li s-a promis plata sumei de 6-7 coroane pe kg de sparanghel cules iar in fiecare zi, fiecare putea sa culegea cel mult 90 kg ceea ce înseamnă ca putea sa li se plătească cel mult 20000 de coroane pe luna suma ce reprezintă cu mult mai puțin decât suma.
De fapt persoanele care patronau acesta activitate nu le-au plătit decât în parte drepturile bănești iar in cazul in care protestau sau încercau sa fuga li se aduceau amenințări de către cetățenii ucraineni, erau bătuți de către și de către persoane din anturajul lui cum ar fi numitul șoferul acestuia.
Această stare de fapt a fost reținută și prin încheierea de ședință nr.54 din 26.09.2008 a Tribunalului Prahova prin care s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție -DIICOT Serviciul Teritorial Ploiești și s-a dispus arestarea preventivă a celor trei inculpați, pe o perioadă de 29 zile, de la data de 26.09.2008 și până la data de 24.10.2008 inclusiv.
S-a apreciat cu această ocazie că natura faptelor comise și pericolul social ridicat al acestora justifica luarea măsurii arestării preventive împotriva celor 3 inculpați.
Totodată, activitatea infracționala complexa pe care aceștia au desfășurat-o ce implica recrutarea multor victime ce au fost exploatate in Cehia, în mod continuu asupra cărora au fost comise fapte de amenințare si agresiune denota faptul ca lăsarea in libertate a acestora prezintă pericol concret pentru ordinea publica.
Faptele sunt sancționate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani. Ca atare sunt întrunite intru-totul condițiile prevăzute de art 143 si 148 lit f
C.P.P.De asemenea s-a mai constatat, că măsura preventivă este justificată și de necesitatea asigurării bunei desfășurări a urmăririi penale pentru a se împiedica ca inculpații sa se sustragă de la urmărire existând un interes real al acestora de a nu participa la proces dar si de a încerca zădărnicirea aflării adevărului prin influențarea părților vătămate care au fost audiate și vor fi audiate, a martorilor care au fost audiați si urmează a fi audiați.
Această măsură a arestării preventive a inculpaților a fost prelungită prin încheierile din data de 20.10.2008 și 19.11.2008 ale Tribunalului Prahova.
In aceste încheieri, s-a reținut că prelungirea măsurii arestării preventive se impune in vederea continuării urmăririi penale și administrării de noi probatorii, respectiv: identificarea și audierea victimelor neaudiate, de existența unor indicii că inculpații ar încerca să exercite presiuni personal sau prin intermediari asupra martorilor și a victimelor, pentru a schimba declarațiile, cât și faptul că temeiurile care au determinat arestarea preventivă subzistă și in prezent și impun privarea de libertate a inculpaților pentru buna desfășurare a procesului penal.
Prin încheierea de ședință din data de 19.12.2008 tribunalul, având in vedere dispozițiile art.3001alin.1 a C.P.P. constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive a celor trei inculpați, iar în temeiul art. 3001alin.3 a C.P.P. menținut această măsura, ulterior fiind menținută și prin încheierea de ședință din data de 19.02.2009.
La termenele de judecată din datele de 12.02.2009, 05.03.2009, 26.03.2009 și 16.04.2009, au fost audiați inculpații și părțile vătămate, -, Mari, și G, declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.
Tribunalul, referitor la măsura arestării preventive, având în vedere că până în prezent nu a fost administrat întregul material probator efectuat în faza de urmărire penală, respectiv toate probele esențiale privind faptele și vinovăția, verificând conform art. 3002C.P.P. a constatat că temeiurile prev.de art.148 lit.f Cod proc.penală, avute în vedere inițial la luarea măsurii arestării preventive față de inculpații, B și I, subzistă în continuare, iar lăsarea în libertate a inculpaților constituie un pericol concret pentru ordinea publică, periclitându-se normala desfășurare a procesului penal în condițiile de protejare a victimelor și martorilor utili aflării adevărului, care urmează a fi audiați în cauză, prin influențarea sau captarea bunăvoinței acestora.
Totodată, tribunalul a avut în vedere gravitatea infracțiunilor comise, modalitatea de concepere și săvârșire a faptelor, precum și numărul mare al victimelor exploatate de inculpați, aspecte care evidențiază periculozitatea socială a inculpaților și influența negativă a acestora față de comunitatea din care provin, și care impun reacții ferme și exigente din partea organelor judiciare în scopul descurajării comiterii unor asemenea fapte astfel că s-ar crea impresia decredibiliza autoritățile îndrituite să ia măsuri față de persoanele care încalcă grav normele penale.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații I, si B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Inculpata I arată în motivarea orală a recursului că în momentul de față nu mai subzistă temeiurile ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive întrucât au fost administrate probe din care nu ar rezulta implicarea sa prea mare în comiterea faptelor de care este acuzată.
Totodată, prin lăsarea sa în libertate nu s-ar influența aflarea adevărului.
Recurentul inculpat critică încheierea deoarece nu se mai impune arestarea sa preventivă, are o familie d e întreținut, copii minori, iar în privința faptelor imputate precizează că a fost un simplu șofer.
Recurentul inculpat B arată că instanța de fond în mod greșit a dispus și a menținut arestarea preventivă, în condițiile în care din declarația părții vătămate nu rezultă că el a săvârșit infracțiunea. În ceea ce privește influențarea părților vătămate, recurentul arată că în prezent au mai rămas de audiat doar cinci părți vătămate și care au fost audiate și în faza urmăririi penale.
Examinând încheierea atacată în raport de probele administrate până în prezent, de criticile invocate de recurenți dar și din oficiu, conform art.3856alin.3 cod proc. penală, Curtea va constatat că recursurile sunt nefondate.
Astfel, inculpații au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane și de minori prevăzute de Legea nr.678/2001. Măsura arestării preventive a fost menținută în cursul judecății, apreciindu-se că temeiurile care au determinat arestarea preventivă nu s-au schimbat și acestea impun în continuare privarea de libertate a inculpaților.
Prin încheierea atacată s-a reținut că, până în prezent au fost audiați inculpații și o parte din părțile vătămate, dar nu a fost administrat întregul material probator.
Din declarațiile unora din părțile vătămate audiate și în faza de urmărire penală rezultă că există indicii temeinice că cei trei inculpați au comis faptele pentru care sunt trimiși în judecată și, în situația în care mai sunt de audiat alte părți vătămate, tribunalul a apreciat în mod corect că este necesară menținerea arestului preventiv.
În ceea ce privește criticile recurenților, cum că nu sunt probe suficiente de vinovăție, că au familie d e întreținut, acestea nu pot fi reținute de C în condițiile existenței la dosar a declarației părților vătămate care contrazic declarațiile inculpaților.
De asemenea, tribunalul a mai constatat în mod corect că față de gravitatea infracțiunii deduse judecății, de modalitatea de comitere, de numărul victimelor se impune o reacție fermă din partea organelor judiciare, în scopul descurajării și altor persoane de săvârșire a unor asemenea fapte, aspecte ce impun menținerea arestării preventive a inculpaților.
Față de aceste considerente, Curtea apreciază că sunt incidente dispozițiile art.160balin.3 cod proc. penală față de cei trei inculpați, impunându-se în momentul de față menținerea măsurii arestării preventive, astfel că, în baza art.38515pct.1 lit.b) cod proc. penală va respinge ca nefondate recursurile inculpaților.
Văzând și disp. art.192 alin. 2 cod proc. penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații I, fiica lui - și, născut la data de 23.02.1953, în prezent aflată în Penitenciarul, fiul lui - și, născut la data de 21 septembrie 1971 și B, fiul lui si, născut la data de 22 mai 1976, ambii în prezent aflați în Penitenciarul Mărgineni, împotriva încheierii de ședință din data de 18.06.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova.
Obligă recurenții I si B la câte 50 lei cheltuieli judiciare către stat, iar pe recurentul inculpat la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei onorariu apărător din oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției si Libertăților în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 26.06.2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Paul Mihai Frățilescu, Mihai Viorel Tudoran
- - - - - - -
Grefier,
Pentru grefier aflat în,
Se semnează de grefier șef secție penală
Red. /Tehnored.
8ex/30 iunie 2009
f- - Trib.
jud. fond
Operator de date cu caracter personal
Nr. Notificare 3113/2006
Președinte:Paul Mihai FrățilescuJudecători:Paul Mihai Frățilescu, Mihai Viorel Tudoran
