Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 473/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Complet specializat pentru cauze cu minori și de familie
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR._473/R/MF
Ședința publică din data de 09 Iulie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Raluca Elena Șimonescu Diaconu
JUDECĂTOR 2: Teodora Gheorghe G-
Judecător: dr.
Grefier:
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Pitești
reprezentat prin G - procuror
S-au luat în examinare, pentru pronunțare, recursurile declarate de inculpații, -, - și -, deținuți în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii nr.59/F din 6 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenții - inculpați.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Dezbaterile asupra recursurilor au avut loc în ședința din data de 07 iulie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie. Instanța, având nevoie de mai mult timp pentru a delibera a amânat pronunțarea, iar în urma deliberării pronunțat următoarea soluție:
CURTEA:
Asupra recursurilor penale de față;
Prin încheierea nr.59/F din 6 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, în baza art. 3002rap.la art.160 din Codul d e procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive a inculpaților:
-, fiul lui G și, născut la data de 05.05.1980 în S, județul O, cu domiciliul în D, Str.- -, -.D,.9, CNP -, trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 49 din Legea nr.161/2003, cu aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal, de art. 215 alin. 1,2,3 și 5.p, cu aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal, art.42, alin. 1 si 2 din Legea 161/2003 cu aplic art.41, alin. 2 Cp, art.46 alin.2 din Legea nr. 161/2003 și art. 7 din Legea nr.39/2003, toate cu aplic.art. 33, lit. a și Cod Penal;
-, fiul lui G si, născut la data de 15.05.1981, în D, județul V, cu domiciliul în sat, com., județul V, CNP - trimis în judecată pentru comiterea infr. prev. de art. 25.Cod Penal rap.la art. 49 din Legea nr.161/2003, cu aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal, art.25 rap.la Cod Penal art. 215 alin. 1,2,3 și 5.p, cu aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal, și art. 7 din Legea 39/2003, toate cu aplic. art. 33, lit. a și b Cod Penal
-, fiul lui și -, născut la data de 11.12.1981 în D, județul V, cu domiciliul în D, -, -.B,.10, CNP -;
- pentru comiterea infr. prev. de art. 26.Cod Penal rap.la art. 49 din Legea nr.161/2003, cu aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal, art.26 rap.la Cod Penal art. 215 alin. 1,2, 3 și 5.p, cu aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal, și art. 7 din Legea 39/2003, toate cu aplic.art. 33, lit. a și b Cod Penal
-, fiul lui și, născut la data de 25.09.1981 în D, județul V, cu domiciliul în D,-, -. A,. 17, jud. V, CNP - trimis în judecată pentru comiterea infr. prev. de art. 49 din Legea nr.161/2003, cu aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal, art. 215 alin. 1,2,3 și 5.p, cu aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal și art. 7 din Legea 39/2003, toate cu aplic.art. 33, lit. a și b
Cod PenalPentru a dispune astfel, instanța de fond a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive existând probe certe că lăsarea în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică iar pedeapsa prevăzută pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpaților este mai mare de 4 ani închisoare, dat fiind faptul că de la termenul de judecată din 18 martie 2009 și 29 iunie 2009 și până în prezent nu au fost administrate probe datorită lipsei de procedură cu părțile vătămate cu domiciliul în alte țări, inclusiv în Australia, Olanda, Ungaria, Marea Britanie etc. motiv pentru care, pentru îndeplinirea procedurii de citare s-a acordat termen la data de 2 noiembrie 2009.
S-a reținut că măsura arestării preventive a fost luată cu respectarea condițiilor prevăzute de art. 5 din CEDO și art. 23 alin. 6 din Constituția României, respectându-se în totalitate dispozițiile Codului d e procedură penală privind luarea acestei măsuri.
Au fost invocate și dispozițiile art. 136 referitoare la numărul măsurilor preventive.
S-a concluzionat că din dosarul de urmărire penală se desprind cu certitudine indicii și probe temeinice că inculpații ar fi bănuiți că ar fi autorii infracțiunilor pentru care sunt trimiși în judecată (conținutul convorbirilor telefonice, datele stocate pe sistemele informatice, declarațiile părților vătămate și ale martorilor).
S-a apreciat că detenția preventivă de 8 luni a inculpaților este rezonabilă.
În legătură cu posibilitatea înlocuirii măsurii detenției preventive cu una privativă dar restrictivă de libertate s-a reținut că măsura arestării preventive a inculpaților nu poate fi înlocuită cu măsura obligării acestora de a nu părăsi localitatea sau țara deoarece, nici până la momentul de față, scopul procesului penal, definit de art. 1. pr. pen. nu a fost atins.
S-a conchis că menținerea arestării preventive în condițiile legii, nu afectează drepturile inculpaților la un proces echitabil, aceștia având posibilitatea, prin ridicarea de excepții privind legalitatea administrării probelor în faza P, prin administrarea probelor solicitate pe care le consideră necesare precum și în apărare, pentru a-și dovedi nevinovăția în cursul judecării procesului penal sau pentru a dovedi cauze care să atenueze răspunderea penală.
Pe cale de consecință, în baza art.3002raportat la art.160 cod procedură penală Tribunalul a constatat legală și temeinică măsura arestării preventive a inculpaților și a menținut-o ca atare.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpații, care au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând revocarea măsurii arestării preventive sau înlocuirea acesteia cu o altă măsură preventivă dar restrictivă de libertate.
În susținerea recursurilor declarate se invocă următoarele critici:
- durata arestului preventiv este una nerezonabilă;
- punerea în libertate a acestora nu va influența negativ
desfășurarea procesului penal;
- calitatea de subofițer pe care a avut-o anterior inculpatul -
;
- nu mai subzistă temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea
măsurii arestării preventive.
Examinând hotărârea recurată, atât prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, astfel cum impun disp.art.385/6 alin.ultim Cod procedură penală, curtea constată caracterul nefondat al recursurilor ce urmează a fi respinse, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Prin Rechizitoriul T- Biroul Teritorial Vâlcea, din data de 17.03.2009, dosar de urmărire penală nr. 155/B/P/2005 au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv inculpații:
1., cercetat pentru comiterea infr. prev. de art. 49 din Legea nr.161/2003, cu aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal, de art. 215 alin. 1,2,3 și 5.p, cu aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal, art.42, alin. 1 si 2 din Legea 161/2003 cu aplic art.41, alin. 2 Cp, art.46 alin.2 din Legea nr. 161/2003 si art. 7 din Legea nr.39/2003, toate cu aplic.art. 33, lit. a și Cod Penal;
2., cercetat pentru comiterea infr. prev. de art. 25.Cod Penal rap.la art. 49 din Legea nr.161/2003, cu aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal, art.25 rap.la Cod Penal art. 215 alin. 1,2,3 și 5.p, cu aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal, art. 25.Cod Penal rap.la art. 42, alin. 1 si 2 din Legea 161/2003, cu aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal și art. 7 din Legea 39/2003, toate cu aplic.art. 33, lit. a și b Cod Penal
3., cercetat pentru comiterea infr. prev. de 26.Cod Penal rap.la art. 49 din Legea nr.161/2003, cu aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal, art.26 rap.la Cod Penal art. 215 alin. 1,2, 3 și 5.p, cu aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal, art. 26.Cod Penal rap.la art. 42, alin. 1 si 2 din Legea 161/2003, cu aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal și art. 7 din Legea 39/2003, toate cu aplic.art. 33, lit. a și b Cod Penal
]4.-, cercetat pentru comiterea infr. prev. de art. 49 din Legea nr.161/2003, cu aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal, art. 215 alin. 1,2,3 și 5.p, cu aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal și art. 7 din Legea 39/2003, toate cu aplic.art. 33, lit. ași b
Cod PenalDosarul a fost înregistrat sub nr-, la data de 18.03.2009.
Prin Încheierea nr.46 din 25 sept.2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea -secția penală în dosarul nr- în baza disp.art.149 ind.1 alin.9 rap.la art.148 lit.f p Cod Penal s-a dispus arestarea prev.a inculpaților, și -.
În sarcina inculpaților, în actul de sesizare, s-a reținut că aceștia, în perioada 2005-2008, prin accesarea nelegală a unor conturi ce aparțineau companiei E- prin crearea unor site-uri capcană în cuprinsul cărora ofereau mincinos, spre vânzare, diferite bunuri, în special utilaje agricole și telefoane mobile precum și prin lansarea one - line a unor licitații frauduloase au prejudiciat foarte mulți cetățeni străini.
grupului infracțional este inculpatul care a atras în activitatea infracțională pe ceilalți inculpați.
Inculpatul a racolat pe numiții, și pentru ca aceștia să ridice banii transferați din străinătate, ce proveneau din fraude informatice. De altfel, anterior racolării, această activitate era desfășurată de inculpatul.
de racolare a desfășurat și inculpatul - are îl conducea pe inculpatul la unitățile în vederea ridicării banilor pentru inculpatul.
Inculpații au acționat ca un grup organizat fiecare având roluri precise în structura grupului.
Ulterior, s-a dispus menținerea măsurii preventive a inculpaților.
În cauză, în raport de actele și lucrările dosarului, s-a reținut corect că există indicii temeinice în sensul că inculpații au săvârșit faptele pentru care s-a dispus arestarea preventivă, iar potrivit disp.art.148 alin.1 lit.f cod pr.penală, pedeapsa prev.de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina acestui inculpat este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
În speță, pericolul potențial, îl apreciază curtea, în raport de comportamentul inculpaților, reacția opiniei publice, rezonanța faptelor pretins a fi fost săvârșite, găsindu-și expresia și prin starea de neliniște, prin sentimentul de insecuritate în rândul societății, a unei comunități mici, generat de faptul că persoane bănuite de săvârșirea unei infracțiuni de o gravitate deosebită sunt judecate în stare de libertate.
Prin urmare, la stabilirea pericolului public nu se pot avea în vedere numai date legate de persoana inculpaților, referitoare la lipsa antecedentelor penale favorabile acestora, ci și date referitoare la faptă.
Nu de puține ori aceasta din urmă este de natură a insufla credința că, justiția nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității.
În legătură cu caracterul nerozonabil al detenției preventive, așa cum s-a susținut de către inculpați, curtea notează că, la acest moment, în raport de cele ce preced, durata acestei măsuri nu încalcă, în nici un mod, dispozițiile Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În acest sens, nu trebuie ignorate particularitățile speței referitoare la multitudinea părților vătămate, complexitatea cauzei determinată de numărul inculpaților și al infracțiunilor reținute în sarcina lor.
În fine, curtea apreciază că temeiurile care au determinat arestarea
preventivă a inculpaților nu au încetat și ele impun în continuare privarea de libertate, fiind justificată, astfel, menținerea detenției preventive.
În altă ordine de idei, lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică de natură să aducă atingere desfășurării procesului penal, fiind în dezacord cu dispozițiile art.136 Cod procedură penală.
Pentru aceste considerente, menținerea detenției preventive s-a dispus în mod întemeiat și legal, neexistând motive de revocare a acesteia sau de înlocuire cu o altă măsură preventivă dar restrictivă de libertate.
Așadar, în baza art.385/15 pct.1 lit. b Cod procedură penală, se vor respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpați care vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat, în baza art.192 alin.2 Cod procedură penală.
Cheltuielile judiciare către stat la plata cărora va fi obligat inculpatul vor include și onorariul avocatului din oficiu ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, și, deținuți în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii nr.59/F din 6 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
Obligă pe inculpatul să plătească 200 lei cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei onorariul avocatului din oficiu ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Obligă pe inculpații -, să plătească, fiecare, 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 9 iulie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Gh. dr.
Grefier,
Red.:
Tehnored.:
3 ex.
Jud.fond:.
Președinte:Raluca Elena Șimonescu DiaconuJudecători:Raluca Elena Șimonescu Diaconu, Teodora Gheorghe
