Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 480/2009. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMANIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALA NR.480/
ȘEDINȚA PUBLICĂ din 6 IULIE 2009
PREȘEDINTE: Constantin Cârcotă Președintele Secției penale
JUDECĂTOR 2: Mița Mârza
JUDECĂTOR 3: Petruș Dumitru
GREFIER - I - - grefier șef secție penală
MINISTERUL PUBLICa fost reprezentat de
PROCUROR - A - Procuror șef Secția judiciară
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind judecarea recursurilor declarate de inculpațiiG, G, - și, toți în prezent deținuți în Penitenciarul Galați, împotriva încheierii de ședință din data de 24.06.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Galați, prin care s-a menținut măsura arestării preventive.
La apelul nominal au răspuns inculpații, în stare de arest, asistați de avocat I, avocat desemnat din oficiu în baza delegației nr.3098 /6.07.2009 emisă de Baroul Galați.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Curtea aduce la cunoștință inculpaților că pentru asigurarea dreptului al apărare s-a desemnat un avocat din oficiu.
Inculpații declară că își mențin recursurile formulate, că sunt de acord cu avocatul desemnat din oficiu și nu au cereri de formulat.
Apărătorul inculpaților și procurorul nu au cereri prealabile de formulat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul inculpaților, avocat, susține că inculpații au declarat recurs împotriva încheierii prin care s-a menținut măsura arestării preventive considerând că nu prezintă pericol public și că pot fi judecați în stare de libertate. La acest moment nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri. Solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Inculpații au recunoscut participarea faptele reținute, au fost cooperanți.
Să se admită recursurile formulate, să se caseze încheierea atacată și în rejudecare să se revoce măsura arestării preventive. Solicită, de asemenea, acordarea onorariului pentru asistența juridică din oficiu.
Procurorulsusține că recursurile declarate de inculpați sunt nefondate. Încheierea atacată este legală și temeinică, motivată. În cuprinsul acesteia s-a reținut că inculpații s-au constituit într-un grup infracțional organizat, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, fals material în înscrisuri oficiale și sub semnătură privată și uz de fals, cu scopul de a induce în eroare mai multe bănci, pentru a obține foloase materiale. Prejudiciul cauzat este considerabil.
Instanța de fond a apreciat că sunt îndeplinite cerințele art.143 și art.148 lit.f Cod procedură penală, având în vedere limitele de pedeapsă, gravitatea faptelor, natura și împrejurările relațiilor sociale lezate, caracterul organizat al activității infracționale, aspecte de natură să producă o rezonanță negativă în rândul opiniei publice.
Pentru aceste motive, solicită respingerea recursurilor și obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Inculpatul G, având ultimul cuvânt, susține că este arestat de 1 an și 6 luni și că nu mai prezintă pericol pentru ordinea publică. A recunoscut faptele reținute și nu mai sunt probe de administrat. Este arestată și soția sa, au patru copii și dorește să fie opus în libertate.
Inculpatul -solicită să ie pus în libertate pentru că este arestat de mai mult timp.
Inculpatullasă la aprecierea instanței.
Inculpata G, având cuvântul, solicită să fie pusă în libertate pentru că este arestată de 1 an și 6 luni și are 4 copii minori de care dorește să se ocupe. Nu are antecedente penale, a recunoscut faptele reținute. Face parte dintr-un grup de 38 de persoane, care sunt judecate în stare de libertate.
După închiderea dezbaterilor și deliberare,
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față.
Din actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 24.06.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosar nr- s-a dispus în baza art.3002Cod procedură penală raportat la art.160 alin.3 Cod procedură penală menținerea stării de arest a inculpaților -,G, G, și.
Totodată s-au respins ca nefondate cererile inculpaților privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, prev. de art.145 și de art.1451Cod procedură penală.
Pentru a dispune astfel prima instanță a reținut că temeiurile care au impus măsura preventivă în privința acestora reclamă în continuare privarea de libertate, fiind întrunite condițiile generale procedurale prev. de disp. art. 143 și art. 148 litera f Cod procedură penală.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, G, G și susținând că se impune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea întrucât au recunoscut săvârșirea faptelor pentru care au fost trimiși în judecată, sunt arestați de 1 an și 6 luni în timp ce restul grupului format din 38 de persoane sunt judecate în stare de libertate.
S-a solicitat admiterea recursurilor, casarea încheierii atacate și înlocuirea măsurii arestării preventive cu aceea a obligării de a nu părăsi localitatea.
Analizând încheierea recurată conform dispozițiilor art.3856Cod procedură penală raportat la art.141 Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondate recursurile pentru următoarele considerente:
Tribunalul a făcut o corectă aplicarea a dispozițiilor art.3002Cod procedură penală raportat la art.160 Cod procedură penală apreciind că există probe și indicii temeinice cu privire la săvârșirea faptelor penale reținute în sarcina inculpaților-recurenți, constatând totodată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă impun în continuare privarea de libertate.
Astfel,cauza care face obiectul dosarului nr- este complexă, inculpații fiind cercetați și trimiși în judecată prin rechizitoriul nr.111/D/P/2007 întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT-Biroul Teritorial Galați pentru săvârșirea în diferite forme de participație a infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave,fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals, prevăzute de art.7 alin. 1 din Legea nr.39/2003, art.215 alin.1, 2, 3 și 5 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.288 cp, art.290 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.291 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, reținându-se în esență următoarele:
Inculpații -, și G au constituit un grup infracțional organizat la care ulterior au aderat și alți inculpați în scopul săvârșirii prin acțiuni repetate, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, a infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în paguba mai multor instituții bancare (R, Credit Europe Bank, Banca Românească, Bank, Banca Română pentru Dezvoltare și B) pe care le-au indus în eroare cu ocazia încheierii unor contracte de credit pentru nevoi personale, prin folosirea unor calități mincinoase și utilizarea unor documente false, cauzând astfel un prejudiciu total în sumă de 764.237 lei și 86.549 euro.
Existența indiciilor de vinovăție a fost analizată atât la luarea efectivă măsurii arestării preventive pentru fiecare inculpat în parte, cât și cu ocazia verificării legalității și temeiniciei acesteia de către prima instanță, care constatat în mod corect că, temeiurile avute în vedere la luarea măsurii subzistă și în prezent, probatoriul administrat conducând la concluzia că sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art.136 alin.1 Cod procedură penală și art. 143 Cod procedură penală, întregite cu cele ale art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală, justificându-se bănuiala plauzibilă că inculpații au săvârșit faptele penale deduse judecății. neimpunându-se deci revocarea ori înlocuirea acestei măsuri pe considerentul că durata arestării ar depăși durata rezonabilă, astfel cum a fost definită prin jurisprudența O, ori că, raportat la probatoriile administrate până la acest moment, s-ar impune aplicarea dispozițiilor art.139 Cod procedură penală.
sancțiunilor prevăzute de legiuitor (de la 5 la 20 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art.7 alin.1 din Legea nr. 39/2003 și de la 10 ani la 20 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art.215 alin.1, 2, 3 și 5 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal) reliefează gravitatea deosebită a infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților, datele care circumstanțiază faptele punând în evidență aspecte concrete care demonstrează că lăsarea în libertate a inculpaților creează o stare de pericol, de insecuritate pentru cetățeni precum și pentru unitățile bancare, ordinea publică fiind periclitată și prin posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare de alte persoane în lipsa unor reacții ferme față de cei bănuiți ca autori, complici ori instigatori ai unor astfel de fapte.
Faptul că inculpații sunt bănuiți că au săvârșit infracțiunile pentru care sunt arestați nu îi privează de dreptul inițial de a fi prezumați nevinovați până la momentul dovedirii vinovăției lor, în condițiile legii.
Analizând măsura preventivă din perspectiva art.5 din Convenția europeană a drepturilor omului, Curtea de la Strasbourg a apreciat că, proclamând dreptul la libertate, scopul articolului este de a se asigura că nicio persoană nu trebuie să fie deposedată de libertatea sa în mod arbitrar (cauza Amuur împotriva Franței), dar, protejarea libertății individuale împotriva ingerințelor arbitrare ale autorităților nu trebuie să stânjenească eforturile instanțelor în administrarea probelor și desfășurarea în bune condiții a procesului (Cauza Tomasi versus Franța).
Se constată așadar că pentru buna desfășurare a procesului penal, în mod corect prima instanță a menținut starea de arest a fiecărui inculpat conform dispozițiilor art.3002Cod procedură penală raportat la art.160 Cod procedură penală, instanța raportându-se atât la datele care circumstanțiază infracțiunile reținute în sarcina fiecărui inculpat, cât și la pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a celor 4 inculpați, pericol care se regăsește în însăși natura și gravitatea faptelor pentru care au fost trimiși în judecată.
Cum împrejurările care au condus la judecarea în stare de libertate a unor inculpați acuzați de săvârșirea în calitate de autori a faptei de inducere în eroare a instituțiilor bancare, sunt diferite de cele care au generat situația juridică în care se află inculpații recurenți, nu se poate vorbi de încălcarea egalității în fața legii, acest principiu constituțional vizând egalitatea în drepturi între cetățeni și nu identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor.
Pentru toate aceste considerente, constatând că încheierea atacată este temeinică și legală, recursurile de față vor fi respinse ca nefondate conform dispozițiilor art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, raportat la art.141 Cod procedură penală.
Văzând și disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpațiiG, fiul lui și, născut la data de 27.11.1970 în Pitești, Jud. A, domiciliat în Pitești,-,. 46,. 2, jud. A, CNP -, G, fiica lui și, născută la data de 29.12.1973 în G, domiciliată în G,-, jud. G, CNP -, -, fiul lui și, născut la data de 13.02.1975 în T, domiciliat în comuna, sat, jud. G, CNP - și, fiul lui și, născut la data de 25.04.1977 în Pitești, județul A, domiciliat în Pitești,-, - 21,. 2, jud., CNP -, toți în prezent deținuți în Penitenciarul Galați, împotriva încheierii de ședință din data de 24.06.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Galați.
În baza disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă pe fiecare recurent-inculpat la câte 120 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 400 lei către Baroul Galați va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 6 iulie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
I
Red. 09.07.2009
Tehnored. - 10.07.2009
2 ex
Fond:
Președinte:Constantin CârcotăJudecători:Constantin Cârcotă, Mița Mârza, Petruș Dumitru