Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 412/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.412/
Ședința publică de la 15 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ion Avram
JUDECĂTOR 2: Mița Mârza
JUDECĂTOR 3: Marcian Marius
Grefier -
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
La ordine fiind judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 92 din 20.03.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea.
La apelul nominal a răspuns pentru recurentul inculpat -, lipsă, avocat - apărător ales în baza împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar, lipsă fiind și intimații și.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei în sensul că au fost depuse la dosar motive scrise de recurs, după care;
Apărătorul recurentului - inculpat depune la dosar 13 înscrisuri cu opis.
Nemaifiind alte cereri de formulat și acte de depus, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri:
Avocat, având cuvântul, susține oral motivele scrise de recurs depuse la dosar.
Apreciază că instanța de fond a dat o încadrare juridică greșită, încadrare juridică care a fost menținută și în apel. Prin rechizitoriu s-a reținut că deși în autoturismul inculpatului au fost găsite trei facturi fiscale completate cu date false acestea nu au fost folosite pentru a induce în eroare partea vătămată și nu s-a reținut săvârșirea infracțiunii de fals.
De asemenea arată că la instanța de fond nu s-au adus elemente noi pentru reținerea infracțiunii calificate, în încheierea din 16.12.2008, când s-a pus în discuție schimbarea încadrării juridice, instanța a dat citire declarației martorei (aflată la fila 47 dosar urmărire penală ) care nu se referă la vreun act.
Apreciază că încadrarea juridică corectă a faptei este cea prev. de art. 215 alin.1 Cod penal și solicită schimbarea încadrării juridice așa cum a fost reținută prin rechizitoriu.
Cu privire la netemeinicie, arată că inculpatul este bolnav psihic din copilărie, împrejurare care rezultă din actele depuse, acte în care se arată toate problemele medicale de care suferă inculpatul.
Este adevărat că inculpatul a mai fost condamnat și i s-au reținut și art. 74 lit. c Cod penal dar aplicarea efectelor circumstanțelor reținute nu este corectă întrucât au fost reținute cu privire la infracțiunea prev. de art. 215 alin.2 Cod penal și nu pentru infracțiunea prev. de art. 215 alin. 1 Cod penal.
Cu privire la persoana inculpatului solicită ca instanța să aibă cont la individualizarea pedepsei de toate elementele personale ale acestuia, faptul că nu are venituri, are un copil minor de crescut iar scopul pedepsei să nu fie acela de a distruge o familie.
Solicită admiterea recursului, schimbarea încadrării juridice în disp.art. 215 alin.1 Cod penal cu reținerea circumstanțelor prev. de art. 74 lit. c cu efectele din art. 76 lit. e Cod penal precum și înlăturarea obligării la plata daunelor morale către partea civilă.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, apreciază că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică.
Este adevărat că prin rechizitoriu s-a reținut săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin.1 Cod penal, dar la acel moment (filele 24 - 25 dosar urmărire penală ) inculpatul a recunoscut că la al doilea act a prezentat o factură lui.
Martorii, au făcut precizări la instanța de fond și în mod corect s-a schimbat încadrarea juridică și s-a reținut infracțiunea prev. de art. 215 alin.2 Cod penal.
De asemenea instanța de fond a făcut și o corectă individualizare a pedepsei aplicate, au fost reținute prevederile art. 74 lit. Cod penal coborându-se pedeapsa de la 3 ani la 1 an și 6 luni, a fost avută în vedere și forma continuată a infracțiunii și s-a avut în vedere și persoana inculpatului întrucât atât la instanța de fond cât și la instanța de apel au fost depuse la dosar actele legate de persoana inculpatului.
Solicită respingerea recursului ca fiind nefondat cu obligarea recurentului la cheltuieli judiciare către stat.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 330 din 22 decembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Adjud în dosarul nr-, a fost condamnat inculpatul -, la o pedeapsă de 1 (un) an și 6 ( șase ) luni închisoare pentru infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 al.1,2 din Cod penal cu aplic. art.41 al.2, art.74 al.1 lit.c și art.76 al.1 lit. din Cod penal.
Conform art.83 al. 1 și 4 din Cod penal s- revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 4 (patru) luni închisoare stabilită prin sentința penală nr. 153/29.01.2007 a Judecătoriei Vaslui pe care inculpatul o va executa în întregime împreună cu cea aplicată mai sus, în total va executa 1 (un) an și 10 ( zece ) luni închisoare.
Conform art. 71 al. 1 și 2 din Codul penal s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a, din Codul penal cu excepția dreptului de a alege, pe durata executării pedepsei.
Conform art.14 al.5 și art.346 din Codul d e procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească părții civile suma de 1100 lei, reprezentând daune morale.
S-a constatat că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.
Conform art.191 alin.1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În dimineața zilei de 12.09.2008, inculpatul s-a deplasat pe raza mun. A, cartierul Adjudu, căutând cumpărători de lemn de foc. L-a întâlnit pe martorul care cumpărase astfel de lemne în seara anterioară, dar știa că partea vătămată dorește să cumpere lemne de foc. Inculpatul și martorul s-au deplasat la domiciliul părții vătămate. Inculpatul precizat că are 11 mc de lemn de foc de vânzare, într-o mașină parcată la restaurantul, solicitând suma de 1100 lei. Acesta i-a prezentat părții vătămate și o factură fiscală emisă de SC Com SRL B pentru din Partea vătămată l-a crezut și a fost de acord cu tranzacția. Inițial inculpatul l-a luat pe martorul în mașină pentru a se deplasa în parcarea unde se afla mașina cu lemne, dar pe drum i-a cerut acestuia să coboare, pentru a nu fi văzut de patronul său. Inculpatul s-a întors la partea vătămată luând-o în mașină unde i-a cerut banii, respectiv 1100 lei. Partea vătămată i-a înmânat inculpatului această sumă, dar a coborât din mașină la rugămintea acestuia, pentru a-l aștepta într-o intersecție. Inculpatul nu a mai revenit.
În data de 26.09.2008 inculpat a revenit în mun. A, de data aceasta in cartierul. Procedând în același mod, inculpatul a ajuns la partea vătămată căreia i-a oferit spre vânzare 12 mc de lemn de foc, arătându-i cele două mașini încărcate la popasul de. Au stabilit prețul de 900 lei, inculpatul primind de la partea vătămată un avans de 400 lei. Au plecat amândoi spre acea parcare, dar înainte de a ajunge la destinație, inculpatul a rugat partea vătămată să coboare după trecerea de cale ferată, pentru ca el să discute cu șeful său și să se întoarcă cu lemnele. După ce partea vătămată a coborât, inculpatul a plecat, dar și-a continuat drumul spre mun. A, în sens opus locului unde erau parcate mașinile cu lemne. În acel moment partea vătămată a realizat că a fost indusă în eroare.
După câteva zile, în ziua de 30.09.2008 inculpatul a fost depistat de organele de poliție pe raza mun. A, având trei facturi fiscale asupra sa din care rezulta cumpărarea de lemne de fag.
Inculpatul a fost recunoscut de părțile vătămate cărora le-a restituit sumele însușite pe nedrept. A recunoscut comiterea faptelor în dauna acestora.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen inculpatul -, criticând-o pentru motive de netemeinicie și nelegalitate sub aspectul individualizării pedepsei aplicate, precum și sub aspectul laturii civile, respectiv greșita apreciere a daunelor morale acordate părții civile.
Prin decizia penală nr. 92/20.03.2009 a Tribunalului Vranceas -a respins ca nefondat apelul inculpatului.
S-a făcut aplicarea art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reținut că din probele adminJ. în cauză, respectiv procese verbale de constatare, procese verbale de verificare, procese verbale de consemnare a plângerilor, declarațiile părților vătămate, declarațiile martorilor, dovadă de predare-primire a prejudiciului, planșe fotografice, facturi fiscale, coroborate cu declarația inculpatului, este dovedit faptul că în zilele de 12.09.2008 și 26.09.2008 acesta a indus în eroare părțile vătămate și, cărora in mod mincinos le-a promis că le vinde câte o mașină de lemne de esență fag, cauzându-le astfel un prejudiciu în valoare de 1500 lei, ceea ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev.de art. 215 Cod penal. Se constată că fapta de înșelăciune a fost săvârșită prin folosirea unui mijloc fraudulos, în speță facturi fiscale completate cu date false, ceea ce realizează conținutul agravat al acesteia prevăzut la alineatul 2 al art. 215 Cod penal. Prin mijloc fraudulos trebuie înțeles acel mijloc care este veridic și în mod obișnuit inspiră încredere, înlătură orice bănuială, dar care în realitate este mincinos. În categoria unor astfel de mijloace intră neîndoielnic și folosirea de înscrisuri care pot fi ori nu false, sau crearea unor împrejurări ce au făcut mai ușoară acțiunea de inducere sau menținere în eroare a victimei. În cauză făptuitorul s-a folosit de aceste înscrisuri - facturi sub semnătură privată pe care le-a completat cunoscând că este fals și în baza cărora a încasat sume de bani de la părțile vătămate. Este rațiunea pentru care instanța de apel nu retine apărarea formulată de inculpat asupra încadrării juridice a faptelor din punct de vedere al mijlocului folosit.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei se constată că prima instanță a dat eficiență deplină criteriilor prevăzute de art. 72 Cod penal în sensul că a ținut seama și a apreciat corespunzător gradul de pericol social al faptelor, împrejurările comiterii acestora, determinat și de modul în care inculpatul a acționat, precum și de antecedența penală, din fișa de cazier rezultând împrejurarea existenței unei condamnări de 4 luni închisoare cu suspendare pe o perioadă de 2 ani și 4 luni în condițiile art. 81 Cod penal (sentința penală nr. 153/29.01. 2007 Judecătoriei Vaslui ).
Instanța de fond a dat eficiență și circumstanțelor atenuante legate de persoana inculpatului reținând în favoarea acestuia prevederile art. 74 al.1 lit.c Cod penal determinate de faptul că prejudiciul a fost recuperat integral, inculpatul a dat dovadă de sinceritate.
Împrejurarea că starea de sănătate psihică a inculpatului este afectată, acesta suferind potrivit actelor depuse de o tulburare organică a personalității - epilepsie lob temporal stg. post tcc, este în măsură să justifice reținerea ca circumstanță atenuantă, dar se constată că față de sancțiunea aplicată nu s-a agravat răspunderea penală, în condițiile în care faptele au fost săvârșite în formă continuată.
De asemenea, instanța de fond a stabilit în mod corect pedeapsa rezultantă ca urmare a procedurii de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei de 4 luni închisoare stabilită în sarcina inculpatului prin sentința penală nr. 153/2007 a Judecătoriei Vaslui.
În ceea ce privește critica apelantului axată pe acordarea nejustificată a unor daune morale în beneficiul părții vătămate, aceasta nu poate fi primită motivat de faptul că în mod corect instanța de fond a apreciat criteriile de acordare și a motivat din punct de vedere juridic pe suferința produsă ca urmare a acțiunii frauduloase exercitată de inculpat.
Împotriva acestei decizii penale inculpatul a declarat recurs reiterând motivele invocate în apel, arătate pe larg în partea introductivă a prezentei decizii.
S-a solicitat admiterea recursului, schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art. 215 alin.1 Cod penal și reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. c Cod penal.
Pe latură civilă s-a solicitat înlăturarea obligării la plata daunelor morale acordate părții civile.
Recursul este fondat.
Verificând hotărârile atacate în raport de criticile invocate cât și din oficiu în limitele prevăzute de art. 3859alin.3 Cod pr.penală, Curtea constată că, atât prima instanță cât și cea de apel au reținut o situație de fapt corectă, bazată pe probele adminJ. în cauză, au stabilit o încadrare juridică corespunzătoare și au aplicat, respectiv menținut, o pedeapsă just individualizată, respectând toate criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal.
Astfel, cu procesele verbale de constatare, procesele verbale de consemnare a plângerilor, declarațiile părților vătămate și, declarațiile martorilor, și, facturile fiscale falsificate nr. 6681/1.10.2008, 214/29.09.2008 și nr. -/21.09.2008, dovezile de acoperire a prejudiciilor coroborat cu recunoașterea inculpatului în cursul urmăririi penale, s-a demonstrat că inculpatul, în baza aceleiași rezoluții infracționale le-a indus în eroare pe părțile vătămate și cărora, în mod mincinos, le-a promis că le va vinde câte o mașină cu lemne de fag, prezentându-le în acest scop facturi fiscale false, obținând astfel pentru sine un folos material injust în sumă de 1500 lei și pricinuind părților vătămate un prejudiciu total în sumă de 1500 lei.
Fapta astfel reținută întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în modalitatea prevăzută de art. 215 alin.1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal.
În acest context, în mod corect instanțele au dat un fine de neprimire solicitării inculpatului privind încadrarea faptei în dispozițiile art. 215 alin.1 Cod penal, neimpunându-se schimbarea încadrării juridice și nici redozarea pedepsei de 1 an și 6 luni la care s-a adăugat și pedeapsa de 4 luni închisoare pentru care s-a dispus revocarea suspendării condiționate, pedeapsa rezultantă de 1 an și 10 luni închisoare răspunzând exigențelor art. 52 Cod penal.
Este însă fondată critica privind acordarea daunelor morale.
Curtea observă că în mod greșit instanțele au dat eficiență dispozițiilor art. 14 alin. 5 Cod pr.penală și art. 346 cod pr.penală, atât timp cât infracțiunea dedusă judecății în modalitatea concretă de săvârșire nu este dintre cele cauzatoare de prejudiciu moral, "păcăleala" inculpatului precum și paguba materială efectiv suferită, acoperită de altfel la scurt timp după comiterea faptei, neputând constitui motiv pentru acordarea de daune morale părții vătămate.
Pentru aceste din urmă considerente recursul inculpatului va fi admis conform dispozițiilor art. 38515pct. 2 lit. d Cod pr.penală.
Pe cale de consecință va fi casată în totalitate decizia penală nr. 92/20.03.2009 a Tribunalului Vrancea și în parte sentința penală nr. 330/22.12.2008 a Judecătoriei Adjud, doar cu privire la latura civilă și în rejudecare se va înlătura dispoziția privind obligarea inculpatului la plata către partea civilă a sumei de 1100 lei cu titlu de daune morale.
Restul dispozițiilor sentinței penale nr. 330/22.12.2008 a Judecătoriei Adjud vor fi menținute.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.3 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE recursul declarat de inculpatul (fiul lui G și, născut la 20.11.1978 în R, jud.N, CNP - -) domiciliat în R,.,. 2,. C,. 32, jud.N, împotriva deciziei penale nr. 92 din 20.03.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea ( sentința penală nr. 330 din 22.12.2008 pronunțată de Judecătoria Adjud ).
Casează decizia penală nr. 92/20.03.2009 a Tribunalului Vrancea și în parte sentința penală nr. 330/22.12.2008 a Judecătoriei Adjud, numai în ceea ce privește latura civilă a cauzei.
Înlătură dispoziția de obligare a inculpatului - la plata sumei de 1100 lei către partea civilă, cu titlu de daune morale.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 15 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, PT. JUDECĂTOR,
- - - - - -
aflat în,conf.art.312
C.P.P.PREȘEDINTELE
CURȚII DE APEL GALAȚI,
Red./02.07.2009
Tehnored./10.07.2009/2 ex. Grefier,
Jud.fond:
Jud.apel: -
Președinte:Ion AvramJudecători:Ion Avram, Mița Mârza, Marcian Marius
