Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 499/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori.
Dosar nr. -
DECIZIA PENALĂ NR. 499/R/2008
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 30.09.2008
PREȘEDINTE: Sotoc Daniela
JUDECĂTOR 2: Condrovici Adela
JUDECĂTOR 3: Groza Gheorghe G - președintele instanței
GREFIER:
Ședința de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio conform prevederilor art. 304 alin. 1 cod procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul recurent fiul lui și ns. la 5 martie 1977 din Penitenciarul Oradea, împotriva încheierii penale din 18.09.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr-, având ca obiect menținerea măsurii arestării preventivă.
La apelul nominal făcut în cauză la prima strigare se prezintă inculpatul recurent - în stare de arest -, iar la a doua strigare se prezintă inculpatul recurent asistat de avocat din oficiu în baza delegației pentru asistență juridică obligatorie nr. 4758 din 29.09.2008 emisă de Baroul Bihor.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradeaa fost reprezentat de procuror.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Procurorul, avocatul inculpatului recurent, inculpatul recurent, nu mai au alte cereri sau excepții de formulat în cauză.
Nemaifiind excepții sau alte cereri de formulat instanța consideră cauza lămurită, iar în baza art. 385 ind. 13 cod procedură penală acordă părților cuvântul asupra recursului.
Avocat inculpatului recurent solicită admiterea recursului, desființarea încheierii primei instanțe, revocarea măsurii arestării preventive, cercetarea inculpatului recurent în stare de libertate, întrucât temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii s-au schimbat.
Reprezentantul parchetului, solicită respingerea ca nefondat a recursului, menținerea încheierii Tribunalului Bihor, întrucât temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive sunt neschimbate, iar lăsarea inculpatului recurent în libertate ar prezenta un pericol social.
Instanța în baza art. 385 ind. 13 al. 3 cod procedură penală acordă ultimul cuvânt inculpatului recurent care solicită să fie lăsat în libertate.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față pe baza actelor de la dosar instanța constată că:
Inculpatul a fost arestat la data de 11 iulie 2008 în baza încheierii penale nr.27/2008 pronunțată de Tribunalul Bihor,încheiere în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă 36/2008 cu motivarea că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de care este acuzat este mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea sa în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.
Prin încheierea din data de 18.09.2008 Tribunalul Bihora constatat legală și temeinică măsura arestării preventive a inculpatului și a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, reținând că împrejurările care au determinat arestarea preventivă a acestuia nu s-au modificat, subzistând pericolul pentru ordinea publică, în cazul lăsării în libertate a acestuia. motiv pentru care văzând dispozițiile art. 300/2 combinat cu art. 160/b alin.3 și C.P.P. prevederile art. 23 alin.4/2 din Constituția României și dispozițiile art. 5 paragraful l lit,c din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale a menținut arestarea preventivă a inculpatului
Împotriva acestei încheieri, în termen legal a declarat recurs inculpatul solicitând punerea sa în libertate întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice privarea de libertate.
Verificând încheierea atacată, prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, conform dispozițiilor art. 385 ind. 6 și art. 385 ind. 14 din codul d e procedură penală, sub aspectul tuturor motivelor de casare invocate de art. 385/9 din același cod, se constată că încheierea atacată este legală și fondată iar recursul inculpatului neîntemeiat și va fi respins în consecință.
Prima instanță a procedat legal și motivat la constatarea ca legală și temeinică a măsurii arestării preventive luată față de inculpatul întrucât împrejurările care au determinat arestarea sa nu s-au modificat, subzistând pericolul pentru ordinea publică. Se va avea în vedere că inculpatul este trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni cu un grad de pericol social ridicat respectiv viol prevăzută și pedepsită de art.197 cod penal iar la dosar există probe că inculpatul a comis fapta.
De asemenea pedeapsa prevăzute de lege este mai mare de 4 ani.
În consecință, în mod corect prima instanță a făcut aplicarea prevederilor art. 160/b aliniatul 3 cod procedură penală și art. 300/2 cod procedură penală avându-se în vedere și dispozițiile art. 23 alin. 4/2 din Constituția României, dispozițiile art. 5 paragraf 1 lit. c) din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.
Asupra stării de fapt și vinovăției inculpatului se va pronunța instanța odată cu soluționarea cauzei pe fond.
In concret pericolul pentru ordinea publică rezidă din faptul creării unei stări de insecuritate socială o reacție colectivă a comunității, față de aceste stări de lucruri negative, lipsa unei reacții ferme din partea organelor judiciare, față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de infracțiuni creând posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare de către alte persoane.
Totodată instanța are în vedere și scopul măsurii preventive,respectiv buna desfășurare a procesului penal,iar pentru păstrarea ordinii publice, și pentru a nu se aduce atingere în mod repetat valorilor sociale ocrotite de legiuitor, apreciază că este necesar ca inculpatul să fie privat de libertate.
Instanța constată că motivele care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu s-au modificat. Astfel, în ceea ce privește pericolul social concret al faptei, acesta se menține prin sentimentul de insecuritate pe care comiterea unei astfel de fapte îl generează în rândul societății.
Curtea consideră că o bună cercetare judecătorească se face cu inculpatul arestat iar durata deținerii nu depășește termenul rezonabil, impus de dispozițiile procedurale penale interne și internaționale.
În baza art. 385/15 lit. b cod procedură penală se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat și în baza art. 192 al. 2 cod procedură penală și art. 189 cod procedură penală va fi obligat acesta să plătească statului suma de 50 lei cheltuieli judiciare în recurs din care suma de 40 lei onorariu pentru avocat din oficiu va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MNOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE.
În baza art. 385/15 pct. 1 lit. "b" cod procedură penală,
Respinge ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul recurent deținut în Penitenciarul Oradea, împotriva încheierii penale din 18.09.2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 50 lei cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 40 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi 30.09.2008.
Președinte Judecător Judecător Grefier
Red.dec. pen. jud.
Red. înch. .
Tehnored. Gref. M/ 07.10.2008/ 2 ex.
Președinte:Sotoc DanielaJudecători:Sotoc Daniela, Condrovici Adela, Groza Gheorghe
