Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 50/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 50/R/2010
Ședința publică din data de 26 ianuarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ana Covrig JUDECĂTOR 2: Livia Mango Vasile Goja
JUDECĂTORI: - -
: - -
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ reprezentat prin PROCUROR:
S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpații, și, împotriva încheierii penale din 14 ianuarie 2010, pronunțată în dosar nr-, prin care s-a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpați, trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor:
- furt calificat prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, e, g, i Cod penal, cu reținerea art. 74 lit. c - 76 lit. c Cod penal
- furt calificat prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a,e,g,i Cod penal, cu reținerea art. 74 lit. c - 76 lit. c Cod penal
- furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 art. a,e,g,i Cod penal cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal și cu reținerea art. 74 lit. c - 76 lit. c Cod penal
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul aflat în stare de arest asistat de apărător ales, av., din cadrul Baroului M, cu delegație avocațială depusă la dosar, inculpatul, aflat în stare de arest asistat de apărător ales, av., din cadrul Baroului M, cu delegație avocațială depusă la dosar și inculpatul, aflat în stare de arest asistat de apărător desemnat din oficiu, av., din cadrul Baroului C, cu delegație avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, întrebați fiind, inculpații, și, învederează instanței că-și însușesc recursurile declarate iar inculpatul arată că este de acord cu apărătorul desemnat din oficiu.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursurilor.
Apărătorul inculpaților și, solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii penale pronunțate de prima instanță și rejudecând cauza să nu se mai mențină măsura arestării preventive și pe cale de consecință a se dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara cu stabilirea de obligații. Solicită a se ține seama de faptul că inculpații sunt infractori primari, au colaborat cu organele de cercetare penală și instanța de judecată. Solicită aplicarea unui tratament nediscriminator raportat la alte dosare de acest gen, alți inculpați sunt judecați pentru prejudicii mult mai mari și sunt cercetați în stare de libertate. Consideră că termenul rezonabil al arestării preventive, respectiv 9 luni de zile, este cu mult depășit și tinde să fie o executare de pedeapsă. Arată că în hotărârea instanței de fond nu a regăsit acea motivare pentru care se menține starea de arest și nu s-au indicat acele temeiuri din care să rezulte presupunerea că inculpații s-ar sustrage de la judecată.
Apărătorul inculpatului, solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale pronunțate de prima instanță și rejudecând cauza, să se dispună,în principal, revocarea măsurii arestării preventive cu consecința judecării inculpatului în stare de libertate iarîn subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură neprivativă de libertate cu stabilirea de obligații față de inculpat. Inculpatul este arestat de 9 luni de zile astfel că apreciază că termenul este mai mult decât rezonabil raportat la actele dosarului, persoana inculpatului care a fost sincer și a colaborat cu organele de anchetă. Cu onorar din.
Reprezentantul Parchetului, solicită respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea ca temeinică și legală a încheierii instanței de fond. Cererile inculpaților nu sunt justificate întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării nu s-au modificat, sunt pe deplin în vigoare la acest moment. Apreciază că perioada de timp scursă de la arestarea preventivă nu depășește o durată rezonabilă, durată apreciată în raport de complexitatea cauzei.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită judecarea lui în stare de libertate acordându-i-se o șansă.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită judecarea lui în stare de libertate recunoscând că a greșit.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită judecarea lui în stare de libertate.
După terminarea dezbaterilor s-a prezentat apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul, av., care solicită acordarea onorariului parțial din oficiu pentru studierea dosarului și prezentarea la termenul de judecată.
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față,
În baza lucrărilor dosarului, constată că Tribunalul Maramureș prin încheierea penală din 14 ianuarie 2010 respins cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara formulate de inculpații, și prin apărători aleși.
În temeiul art.3002Cod procedură penală și art. 160 Cod procedură penală s-a constatat din oficiu legalitatea și temeinicia arestării preventive a apelanților - inculpați:
-, CNP -, fiul lui și, născut la data de 09.09.1983 în B M, județul M, domiciliat în B M,-/29, județul M, arestat preventiv, aflat în Penitenciarul Gherla,
- poreclit "", CNP -, fiul lui și, născut la data de 05.10.1982 în B M, județul M, domiciliat în B M,-/23, județul M, arestat preventiv, aflat în Penitenciarul Gherla,
- poreclit, CNP -, fiul lui și, născut la data de 04.09.1983 în J, județul S, domiciliat în B M,-/13, județul M, arestat preventiv, aflat în Penitenciarul Gherla și în consecință s-a menținut arestarea preventivă a acestora.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
Prin sentința penală nr. 1993 din 04.11.2009 pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr- au fost condamnați inculpații:
1., fiul lui și, născut la data de 09.09.1983 în B M, CNP -, cetățean român, 10 clase, stagiul militar nesatisfăcut, divorțat, fără ocupație, fără antecedente penale, domiciliat în B M,-/29, județul M, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, e, g, i Cod penal, cu reținerea art. 74 lit. c - 76 lit. c Cod penal, la pedeapsa închisorii de 2 ani.
2. poreclit "", fiul lui și, născut la data de 05.10.1982 în B M, CNP -, cetățean român, 4 clase, stagiul militar satisfăcut, necăsătorit, fără ocupație, fără antecedente penale, domiciliat în B M,-/23, județul M, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a,e,g,i Cod penal, cu reținerea art. 74 lit. c - 76 lit. c Cod penal, la pedeapsa închisorii de 2 ani.
3. fiul lui și, născut la data de 14.11.1987 în B M, CNP -, cetățean român, 11 clase, stagiul militar nesatisfăcut, necăsătorit, fără ocupație, fără antecedente penale, domiciliat în B M,-/9, județul M, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a,e,g,i Cod penal, cu reținerea art. 74 lit. a - 76 lit. c Cod penal, la pedeapsa închisorii de 2 ani.
4. poreclit, fiul lui și, născut la data de 04.09.1983 în J, județul S, CNP -, cetățean român, recidivist, domiciliat în B M,-/13, județul M, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 art. a,e,g,i Cod penal cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal și cu reținerea art. 74 lit. c - 76 lit. c Cod penal, la pedeapsa închisorii de 2 ani.
În baza art. 83 Cod penal s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate prin Sentința penală nr. 233/30.01.2008 a Judecătoriei Baia Mare rămasă definitivă prin neapelare la data de 12.02.2008, respectiv a pedepsei de 2 ani închisoare care s-a adiționat la pedeapsa stabilită prin prezenta hotărâreurmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 4 ani închisoare.
Au fost interzise tuturor inculpaților drepturile prevăzute în art. 64 lit. a teza a II-a Cod penal pe perioada arătată la art. 71 alin. 2 Cod penal.
În baza art. 350 Cod procedură penală s-a menținut pentru toți inculpații măsura arestării preventive dispusă față de aceștia.
În temeiul art. 88 Cod penal s-a scăzut din durata pedepselor aplicate inculpaților, și, timpul reținerii și al arestării preventive începând cu data de 17 aprilie 2009 la zi, iar pentru inculpatul - începând cu data de 24 iulie 2009, la zi.
S-au respins ca nefondate cererile formulate de inculpatul privind constatarea încetării de drept a măsurii arestării preventive și schimbarea încadrării juridice a faptei reținută prin actul de inculpare.
S-a dispus restituirea către partea vătămată persoană juridică înregistrată în Belgia - SOCIETATEA cu sediul în,-, Belgia, a unui număr de 18 televizoare marca Sony, model Sony 46 W 4000, din care 17 sunt ambalate în ambalajul original, cu următoarele serii: - --8, - --7, - - - E, - --4, - -- H, - - - C, - - - B, - - - 5, - - - 6, - - - B, - - - 9, - - - A, - - - G, - - - C, - - - D, - - - F, - - - 9, precum și a unui aparat TV fără ambalaj inscripționat Sony 46 W 4000 cu carcasa de culoare neagră, toate aceste bunuri aflate în păstrarea M conform proceselor verbale din data de 17.04.2009 aflate la filele 9 și 53 din dosarul de urmărire penală.
S-a dispus păstrarea la dosarul cauzei a celor 2 CD - uri cu nr. 99/8 și 99/9 evidențiate în Registrul de corpuri delicte ale instanței la poziția nr. 14/2009, ca mijloace materiale de probă.
În temeiul art. 191 alin. 2 Cod procedură penală au fost obligați inculpații la plata de cheltuieli judiciare statului.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații, și cauza fiind înregistrată la tribunal sub dosar nr-.
După înregistrarea dosarului la instanța de apel, procedând la verificarea din oficiu, în temeiul art. 160 și 3002.pr.penală, a legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive, prin încheierea din 08 decembrie 2009, tribunalul a menținut măsura arestării preventive a apelanților-inculpați.
Referitor la măsura arestării preventive, instanța constată că temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților subzistă în continuare.
Potrivit dispozițiilor legale, măsurile preventive necesită existența presupunerii rezonabile privind săvârșirea faptelor imputate inculpaților, iar în raport de probațiunea administrată până în această fază procesuală, rezultă că nu există date din care să reiasă că măsura arestării preventive dispusă față de inculpați a fost luată cu încălcarea prevederilor legale sau că nu mai există temeiuri care să justifice menținerea acesteia.
Totodată, față de inculpați continuă să fie aplicabile dispozițiile art.148 lit. a și f Cod procedură penală, reținute ca și temeiuri ale arestării (există date că aceștia vor încerca să fugă sau să se sustragă în orice mod și au săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai M de 4 ani și există probe că lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică).
În ce privește pericolul pentru ordinea publică, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin deciziile date, a statuat că anumite infracțiuni, prin gravitatea lor deosebită și prin reacția publicului la săvârșirea acestora, pot să succite o tulburare socială de natură să justifice o detenție provizorie, cel puțin pentru o perioadă de timp, iar în cauza de față, măsura arestării preventive a inculpaților este conformă scopului instituit prin dispozițiile art.5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Perioada de timp scursă de la arestarea preventivă nu depășește o durată rezonabilă, durată apreciată în raport de complexitatea cauzei.
Pentru considerente anterior expuse și dat fiind faptul că nu au intervenit schimbări a împrejurărilor și temeiurilor care au determinat arestarea preventivă a inculpaților, se vor respinge cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara formulate de inculpații, și prin apărători aleși, iar în temeiul art. 160 și art. 3002.pr.penală s-a constatat din oficiu legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpaților, și și în consecință, s-a menținut măsura arestării preventive a acestora.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs verbal, cu ocazia pronunțării, inculpații, și.
În ședința publică din data de 26 ianuarie 2010 inculpații și au solicitat admiterea recursurilor cu consecința înlocuirii măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, cu stabilirea de obligații. S-a arătat faptul că inculpații sunt infractori primari, au colaborat cu organele de cercetare penală și instanța de judecată. S-a solicitat aplicarea unui tratament nediscriminatoriu raportat la alte dosare de acest gen, alți inculpați fiind judecați pentru prejudicii mult mai mari și cercetați în stare de libertate. Consideră că termenul rezonabil al arestării preventive, respectiv 9 luni de zile, este cu mult depășit și tinde să fie o executare de pedeapsă. S-a arătat că instanța de fond nu a motivat pentru ce se menține starea de arest și nu s-au indicat temeiurile din care să rezulte presupunerea că inculpații s-ar sustrage de la judecată.
Inculpatului a solicită admiterea recursului șiîn principalrevocarea măsurii arestării preventive cu consecința judecării inculpatului în stare de libertate iar în subsidiar înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură neprivativă de libertate cu stabilirea de obligații față de inculpat. Inculpatul este arestat de 9 luni de zile astfel că termenul este mai mult decât rezonabil raportat la actele dosarului, persoana inculpatului care a fost sincer și a colaborat cu organele de anchetă.
Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.38514pr.penală, curtea constată că recursurile nu sunt fondate și le va respinge, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Astfel, măsura arestării preventive a inculpaților recurenți, și a fost luată la data de 18 aprilie 2009, ca și temei al arestării fiind reținută incidența prevederilor art.148 lit.a și f pr.penală pentru inculpații și, respectiv ale art.148 lit.a, d și f pr.penală pentru inculpatul, stabilindu-se că existau date că inculpații vor încerca să fugă sau să se sustragă în orice mod de la urmărirea penală, erau suspectați de comiterea unei infracțiuni pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoare mai M de 4 ani, iar lăsarea lor în libertate prezenta pericol concret pentru ordinea publică, rezultat din modul de comitere a faptei, care permitea a se presupune că vor comite fapte similare și pe viitor.
Pentru inculpatul s-a reținut și împrejurarea că ar fi săvârșit cu intenție o nouă infracțiune, acesta având o condamnare anterioară pentru comiterea unor infracțiuni la regimul circulației rutiere.
Acuzațiile aduse inculpaților erau acelea că la data de 7 aprilie 2009, în baza unei înțelegeri prealabile inculpații s-ar fi deplasat în Franța, de unde ar fi sustras 18 televizoare marca Sony, dintr-un aflat pe autostradă.
Inculpații au fost găsiți vinovați în primă instanță de comiterea faptei de furt calificat și condamnați la pedepse de câte doi ani închisoare cu executare în regim de detenție, iar pentru inculpatul pedeapsa finală aplicată este de 4 ani închisoare, ca efect al revocării suspendării condiționate a executării unei pedepse anterioare.
Curtea constată că în mod corect instanța de apel a menținut starea de arest a inculpaților, reținând că subzistă temeiurile prev.de art.148 lit.a și f pr.penală.
Inculpații se pare că au acționat în mod organizat, după o înțelegere prealabilă, deplasându-se în Franța cu un autoturism marca Peugeot aparținând inculpatului și după ce li s-a pus la dispoziție o autoutilitară marca Ford și suma de 2.000 Euro de către o altă persoană ce nu a fost identificată.
Modul de comitere a faptei, prin deplasarea inculpaților din România în Franța, trecând prin Ungaria, Austria, Germania, prezentarea în fața polițistului de frontieră român a unor documente de proveniență a televizoarelor, acte nereale pregătite în prealabil de numitul, denotă o pregătire minuțioasă a faptei, de natură a sublinia pericolul pe care îl prezintă inculpații pentru ordinea publică.
Inculpații nu au un loc de muncă stabil, astfel că prezintă un risc crescut de comitere a unor noi fapte antisociale în vederea obținerii de venituri.
motivelor plauzibile de a bănui persoana arestată de comiterea unei infracțiuni este o condiție sine qua non de regularitate a menținerii acesteia în detenție, din perspectiva CEDO ( cauza Contrada contra Italiei din 24 august 1998). În măsura în care legislația internă prevede necesitatea existenței unor motive suplimentare care să legitimeze privarea de libertate, este necesar ca și acestea să fie întrunite, aspect concretizat în prezenta cauza prin cele arătate referitor la incidența prevederilor art.148 lit.a și f pr.penală.
Referitor la durata rezonabilă a arestării preventive în sensul dispozițiilor art.5 paragraf 3 din Convenția Europeană privind apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, curtea reține că există o practică constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului potrivit căreia durata rezonabilă se apreciază în fiecare caz concret în funcție de complexitatea cauzei, de numărul și de gravitatea faptelor reținute în sarcina autorilor precum și de atitudinea părților din proces și operează pe faze procesuale distincte respectiv urmărire penală, judecată în fond și judecată în căile de atac.
Se constată că în cauza de față autoritățile au depus diligențele necesare, de la luarea măsurii arestării preventive - 18.04.2009 și până în prezent, într-o perioadă de circa 9 luni de zile, fiind efectuate cercetări, fiind dispusă trimiterea în judecată a inculpaților și condamnarea acestora în primă instanță, cauza aflându-se în prezent în apel și fiind amânată în vederea îndeplinirii procedurii de citare cu partea civilă care are sediul în Belgia.
Raportat la tipologia cauzei, la fapta pentru care se efectuează cercetarea judecătorească, la faza procesuală în care se află cauza, curtea apreciază că nu s-a depășit o durată rezonabilă a detenției preventive a inculpaților recurenți.
CEDO a arătat în cauza Witold Litwa contra Poloniei din 2000 că nu este suficient ca privarea de libertate să fie conformă cu dreptul național ci trebuie de asemenea să fie necesară în circumstanțele cauzei.
Fapta pentru care sunt judecați inculpații, constând în sustragerea de bunuri de o valoare ridicată, comisă în urma unei înțelegeri prealabile și prin deplasarea acestora pe teritoriul mai multor state cu autoturism și o autoutilitară pregătită din timp pentru a putea transporta bunurile, relevă o tipologie deosebită a acesteia, puțin frecventă în realitatea citadină, dar a căror creștere ar putea fi încurajată în lipsa unei reacții ferme a autorităților.
Privarea de libertate a inculpaților reprezintă la momentul actual cel mai adecvat răspuns alarmei create în opinia publică, fiind o măsură necesară în circumstanțele concrete ale prezentei cauze, mai sus indicate.
Ca urmare, constatând că hotărârea atacată este temeinică și legală, curtea urmează a respinge în baza art.38515pct.1 lit.b pr.penală ca nefondate recursurile declarate de inculpații, și împotriva încheierii penale fără nr.din 14 ianuarie 2010 Tribunalului Maramureș.
În baza art.189 pr.penală se va stabili în favoarea Baroului de Avocați C suma de 100 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției, av. și 50 lei onorar parțial pentru av..
În baza art.192 alin.2 pr.penală vor fi obligați inculpații să plătească în favoarea statului suma de 300 lei fiecare cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații născut la 9.09.1983, născut la 5.10.1982 și născut la 4.09.1983 aflați în Penitenciarul Gherla împotriva încheierii penale fără nr.din 14 ianuarie 2010 Tribunalului Maramureș.
Stabilește în favoarea Baroului de avocați C suma de 100 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției, av. și 50 lei onorar parțial pentru av..
Obligă pe inculpați să plătească în favoarea statului suma de 300 lei fiecare cheltuieli judiciare.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 26 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./
1.02.2010 - 5 ex.
Jud.fond.
Jud.apel:;
Președinte:Ana CovrigJudecători:Ana Covrig, Livia Mango Vasile Goja
