Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 518/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr. -
DECIZIA PENALĂ NR. 518/R/2009
Ședința publică din 26 noiembrie 2009
Complet de judecată format din:
PREȘEDINTE: Rus Claudia
JUDECĂTOR 2: Pușcaș Mircea
JUDECĂTOR 3: Popovici Corina
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio potrivit prevederilor art.304 alin.1 din Codul d e procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul recurent, născut la data de 28 martie 1979, fiul lui și, în prezent deținut în Penitenciarul Oradea, împotriva încheierii penale din 17 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul penal nr-, având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive, conform art.160/b Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest, asistat de apărător ales av., în baza împuternicirii avocațiale emisă de Baroul Bihor - Cabinet de avocat, de la dosar.
Ministerul Public este reprezentat de procuror de cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind excepții sau alte cereri prealabile, instanța acordă părților cuvântul asupra recursului.
Apărătorul inculpatului recurent, susține recursul, solicită admiterea acestuia, casarea și modificarea încheierii atacate în sensul revocării măsurii arestării preventive deoarece nu subzistă temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere a recursului ca fiind nefondat, a se menține ca legală și temeinică încheierea recurată.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, arată că este nevinovat. Menționează că inculpatul a făcut un autodenunț și a recunoscut că a comis infracțiunile ce i se rețin în sarcină.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin încheierea penală din 17 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, în baza art.300/2 și art.160/b Cod procedură penală s-a menținut măsura arestării preventive a inculpaților:
1. născut la data de 1 septembrie 1980 în localitatea, jud.B N, fiul lui și, CNP -, în prezent aflat în Penitenciarul Oradea, măsură dispusă prin Încheierea nr.5 din 12 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în baza căruia a fost emis mandatul de arestare preventivă nr.8/12 februarie 2009,
2. născut la data de 28 martie 1979 în C N, jud.C, fiul lui și, CNP -, în prezent aflat în Penitenciarul Oradea, măsură dispusă prin Încheierea nr.16 din 13 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în baza căruia a fost emis mandatul de arestare preventivă nr.20/13 martie 2009,
S-a respins cererea de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura de a nu părăsi țara.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Bihor examinând temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestului preventiv față de inculpați, a constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, înregistrat la această instanță la data de 18 iunie 2009, au fost trimiși în judecată inculpații și în stare de arest preventiv, pentru comiterea infracțiunilor de omor deosebit de grav în scop de tâlhărie prev. și ped. de art. 174 - 176 lit.d Cod penal, tâlhărie prev. de art. 211 al.2 lit.b și al.2/1 lit.c Cod penal și violare de domiciliu prev. de art. 192 al.2 Cod penal, constând în aceea că în cursul lunii martie - începutul lunii aprilie 2007, în urma discuțiilor purtate cu martora () cei doi inculpați au aflat că victima, deține la domiciliul său sume mari de valută, au luat hotărârea infracțională de a- deposeda prin violență de bani și bunuri. Astfel că împreună s-au deplasat în apropierea loc. jud. B, după care inculpatul cunoscând amânunte despre topografia locului, i- arătat inculpatului, locuința victimei, iar în data de 6 aprilie 2007 în jurul orei 23.30 -24.00 inculpatul a pătruns, prin escaladarea gardului, în curtea victimei din datul nr.217, comuna, jud. B după care pătrunzând în camera acestuia i-a aplicat lovituri cu pumnul în zona feței care i-au produs moartea după care i-a sustras din buzunar suma de 100 lei (1.000.000 lei). Ulterior, conform înțelegerii prealabile cu, inculpații urmau să se întâlnească în C ocazie cu care inculpatul primit 150 lei, bani sustrași de a victimă.
În faza de urmărire penală au fost administrate probe, ce permit a se ajunge la concluzia că, există indicii temeinice că inculpații au comis infracțiunile reținute în sarcina lor, întrunite fiind condițiile prevăzute de art. 143 Cod procedură penală.
Tribunalul Bihora reținut că în cauză subzistă în continuare temeiul prev. de art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, în sensul că există probe certe din care rezultă fără echivoc pericolul pentru ordinea publică ce s-ar putea agrava prin lăsarea inculpaților în stare de libertate, pericol dedus din gravitatea faptelor pentru care au fost trimiși în judecată și pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, cât și din reacția colectivității dacă inculpații ar fi cercetați în stare de libertate, reacție posibil a produce perturbări în disciplina publică și respectiv față de lege.
In concret, acest pericol pentru ordinea publică rezidă din faptul creării unei stări de insecuritate socială, o reacție colectivă a comunității față de aceste stări de lucruri negative, lipsa unei reacții ferme din partea organelor judiciare, față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de infracțiuni, creând posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare de către alte persoane.
Tribunalul a constatat că în speță, au fost respectate și prevederile art.5 par.3 și 4 din CEDO. Atâta timp cât nu s-a stabilit că deținerea inculpaților este nelegală, tribunalul a apreciat că nu sunt motive pentru a nu mai menține starea de arest preventiv a inculpaților.
În cauza a început cercetarea judecătoreasca, nu s-a administrat nici o altă probă decât declarațiile inculpaților, iar până in prezent nu există nici un element de natura a conduce la concluzia că aceste temeiuri s-au modificat ori au încetat, motiv pentru care Tribunalul Bihor, potrivit disp.art.300/2 combinat cu art.160/ Cod de procedură penală și prev.art.23 al.4/2 din Constituția României și disp.art.5 paragraful i lit.c din Convenția Europeana Pentru Apărarea Drepturilor Omului Și Libertăților Fundamentale, a menținut arestarea preventivă a inculpaților și a respins cererea de înlocuire acestei măsuri cu măsura de nu părăsi țara.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, solicitând, prin intermediul apărătorului său, admiterea recursului, casarea și modificarea încheierii atacate în sensul revocării măsurii arestării preventive deoarece nu subzistă temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri.
Examinând hotărârea atacată prin prisma recursului declarat în cauză, cât și din oficiu, potrivit dispozițiilor art.385/6 alin.2 Cod procedură penală și art.385/14 Cod procedură penală cu privire la toate motivele de nelegalitate și netemeinicie prev. de art.385/9 Cod procedură penală, Curtea apreciază că acesta este nefondat, urmând a-l respinge în consecință.
Astfel, în mod corect, prima instanță a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului, deoarece temeiul care a stat la baza arestării preventive a inculpatului subzistă - art.148 lit.f Cod procedură penală.
Conform art.148 lit.f Cod procedură penală, orice inculpat poate fi arestat preventiv când a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. În speță, cele 2 condiții sunt întrunite în mod cumulativ, deoarece inculpatul este învinuit de săvârșirea unor infracțiuni grave, omor deosebit de grav în scop de tâlhărie prevăzută și pedepsită de art. 174 - 176 lit.d Cod penal, tâlhărie prevăzută și pedepsită de art. 211 al.2 lit.b și al.2/1 lit.c Cod penal și violare de domiciliu prevăzută și pedepsită de art. 192 al.2 Cod penal.
De menționat că pericolul concret pentru ordinea publică reiese din circumstanțele reale ale comiterii faptelor, perseverența inculpatului în comiterea unor astfel de fapte.
Pe de altă parte, măsura dispusă de instanța de fond corespunde exigențelor art.5 paragraf 1 litera c din CEDO ratificată de România prin 30/1994, existând motive verosimile de a bănui că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată.
În speță, au fost respectate și prevederile art.5 paragraf 3 și 4 din CEDO. Atâta timp cât nu s-a stabilit că deținerea inculpatului este nelegală, nu sunt motive pentru a nu mai menține starea de arest a acestuia.
Ca urmare, în baza art.385/15 punctul l lit.b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul penal declarat de către inculpatul, împotriva încheierii penale din 17 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o va menține în întregime.
Fiind în culpă procesuală, va obliga pe recurent să plătească statului suma de 100 lei, cheltuieli judiciare în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515punctul 1 litera b Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 28 martie 1979, împotriva încheierii penale din 17 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 100 lei, cheltuieli judiciare în recurs.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 26 noiembrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - - - -
decizie - /02.12.2009,
Judecător fond -
- 2 ex./02.12.2009,
Președinte:Rus ClaudiaJudecători:Rus Claudia, Pușcaș Mircea, Popovici Corina
