Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 546/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ Nr. 546/R/2009
Ședința publică din data de 10 septembrie 2009
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: Monica Rodina JUDECĂTOR
JUDECĂTOR 2: Luminița Hanzer Vasile Goja
- - -
GREFIER - - --
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism- Serviciul Teritorial Cluj, reprezentat prin PROCUROR -.
S-a luat în examinare recursul declarat de inculpatul -, deținut în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale fără număr din 08.09.2009 pronunțată în dosarul nr- a Tribunalului Maramureș, având ca obiect verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestului preventiv față de inculpat.
La apelul nominal se prezintă inculpatul, în stare de arest, asistat de apărătorul desemnat din oficiu av. din cadrul Baroului C, cu împuternicire avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, inculpatul, întrebat fiind, arată că își menține recursul declarat și este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu. în vedere că are un nepot bolnav de leucemie și mama sa bolnavă de inimă.
Nefiind cereri prealabile sau excepții, instanța acordă cuvântul pentru dezbateri asupra recursului.
Apărătorul din oficiu al inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, să se dispună revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului, iar în subsidiar înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă și n-au apărut temeiuri noi. Nu există nici o probă incriminatorie și instanța a luat în considerare doar declarația părților vătămate. Totodată, arată că potrivit jurisprudenței CEDO pericolul concret trebuie dovedit și nu doar prezumat, precum și faptul că în procesul penal starea de normalitate este judecarea inculpatului în stare de libertate, iar starea de arest o excepție.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea ca nefondat a recursului și menținerea încheierii atacate, apreciind că instanța de fond în mod corect a menținut măsura arestării preventive, constatând că această măsură a fost temeinic luată și menținută de la început. Inculpatul susține că nu sunt probe din care să rezulte indicii temeinice privind existența infracțiunii de trafic de persoane, însă toate probele au confirmat aceste indicii. Este incident și art. 148 lit.f proc.pen. în raport cu limitele de pedeapsă pentru această infracțiune, natura și modalitatea de comitere a infracțiunii, urmările produse, violențele și amenințările exercitate asupra victimelor în vederea exploatării acestora, numărul M de persoane traficate.
Inculpatul, având cuvântul, își susține nevinovăția, precizând că a încheiat contractele legal și n-a agresat niciodată pe nimeni. Solicită admiterea recursului.
CURTEA
Deliberând reține că prin încheierea din 08.09.2009 pronunțată în dosarul nr- a Tribunalului Maramureșs -a respins cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea, formulată de inculpatul.
În temeiul art. 160 Cod procedură penală raportat la art. 3002Cod procedură penală s-a constatat din oficiu legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpatului -, porecla "", CNP -, fiul lui și, născut la data de 09 septembrie 1969 în B M, județul M, domiciliat în B M,-/4, județul M, arestat preventiv, aflat în Penitenciarul Gherla, cercetat pentru infracțiunea de trafic de persoane prev. de art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 pen. și în consecință s-a menținut arestarea preventivă a acestuia.
Pentru a pronunța această încheiere, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul întocmit la data de 15 aprilie 2009 în dosarul nr. 157-D/P/2008, - Biroul Teritorial Maramureșa dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. și art. 290.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen.-ambele cu aplicarea art. 33 lit. a pen. și art. 75 alin. 1 lit. d și alin. 2.pen.
Procedând din oficiu la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpatului, în temeiul art. 3002.proc.pen. și art. 160 proc.pen. tribunalul a constatat următoarele:
Prin încheierea penală nr.100/24.02.2009 a Tribunalului Maramureșs -a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe timp de 29 zile, cu începere de la 24.02.2009 până la 24.03.2009 inclusiv în temeiul art. 148 lit. f proc.pen. pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen.
În considerentele încheierii s-a reținut faptul că, în speță, din ansamblul probator administrat în cauză până la acel moment rezulta existența unor indicii care să justifice presupunerea că inculpatul în perioada iulie 2008 - februarie 2009 împreună cu concubina sa (fostă și ), a racolat prin metoda inducerii în eroare, vizând false promisiuni privind locuri de muncă onorabile și decente în Cipru, mai multe tinere majore din jud. M și B, pe care le-a traficat în Cipru, în orașul, unde le-a exploatat sexual în beneficiul său prin exercitarea de amenințări ori acte de violență și prin limitarea drepturilor și libertăților fundamentale ale acestora, însușindu-și astfel importante sume de bani în valută pe care le-a folosit pentru achiziționarea de bunuri proprii și pentru investirea în noi activități de recrutare de tinere fete în țară. Au fost exploatate în acest fel un număr de peste 10 victime, iar unele au fost doar recrutate, urmând a fi transportate la destinație. În sprijinul promisiunilor neadevărate cu care ademeneau victimele, inculpatul folosea contracte de muncă întocmite în fals, în care s-a specificat că practicarea prostituției este exclusă.
Instanța a constatat că sunt realizate cerințele art. 143.proc.pen. fiind de asemenea incident față de inculpat cazul prevăzut în art. 148 lit. f proc.pen. întrucât faptele pentru care este cercetat sunt sancționate cu o pedeapsă mai M de 4 ani, iar lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Acest pericol evident pentru ordinea publică rezultă din analiza întregii activități infracționale, amploarea acesteia și perioada de timp în care a fost comisă, natura faptei ce se presupune că inculpatul a comis-o și prin care s-a adus atingere unor importante valori ocrotite de legea penală, ca și rezonanța socială negativă a unei astfel de fapte. În raport de aceste circumstanțe, lăsarea inculpatului în libertate ar crea în rândul opiniei publice un puternic sentiment de insecuritate, condiție în care interesul public primează, așa cum a statuat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Măsura arestării preventive a fost prelungită cu 30 de zile, respectiv începând cu data de 25 martie 2009 și până la data de 23 aprilie 2009 inclusiv, prin încheierea penală nr. 143/18.03.2009 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-, măsura fiind de asemenea verificată sub aspectul legalității și temeiniciei de către instanța de judecată, după sesizarea tribunalului cu judecarea cauzei și la termenele din 23.04.2009, 26.05.2009 și respectiv 14 iulie 2009.
Cu ocazia verificării legalității măsurii arestării preventive la termenul de judecată din 08 septembrie 2009, tribunalul a constatat că temeiul care a stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpatului subzistă și în prezent (art.148 lit.f proc.pen.) și se impune în continuare privarea de libertate a acestuia, întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care a fost arestat preventiv este închisoare mai M de 4 ani, iar raportat la natura și la gravitatea faptei pentru care acesta a fost trimis în judecată prezintă în continuare pericol concret pentru ordinea publică.
Pericolul concret pentru ordinea publică derivând și din rezonanța socială puternic negativă a faptelor de care este acuzat inculpatul, iar lipsa unei reacții prompte din partea autorităților putând crea sentimente de teamă în rândul societății.
Instanța, a constatat că nu a intervenit nici un element nou care să schimbe temeiul care a stat la baza luării măsurii arestării preventive și care să justifice punerea în libertate a inculpatului, iar toate apărările formulate de către avocații aleși ai inculpatului, cu ocazia verificării măsurii arestării preventive, au excedat problemei suspuse dezbaterii fiind de fapt apărări ce urmează a fi analizate de instanță la momentele procesuale oportune după demararea cercetării judecătorești și cu ocazia cercetării fondului cauzei.
Așa fiind, tribunalul a apreciat că se justifică menținerea stării de arest preventiv a inculpatului și, pe cale de consecință, s-a respins cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, criticând soluția atacată ca fiind nelegală și netemeinică și a solicitat casarea încheierii instanței de fond și pronunțarea unei decizii prin care să se dispună punerea sa în libertate sau, în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă și n-au apărut temeiuri noi. A mai arătat că singurele probe sunt cele constând în declarațiile părților vătămate și că potrivit jurisprudenței CEDO pericolul concret trebuie dovedit și nu doar prezumat.
Procedând la soluționarea recursului prin prisma motivelor invocate și pe baza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată următoarele:
Prin încheierea penală nr. 100/24.02.2009 a Tribunalului Maramureșs -a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe timp de 29 zile, cu începere de la 24.02.2009 până la 24.03.2009 inclusiv, în temeiul art. 148 lit. f proc.pen. pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen.
În considerentele încheierii s-a reținut faptul că rezultă existența unor indicii care să justifice presupunerea că inculpatul în perioada iulie 2008 - februarie 2009 împreună cu concubina sa (fostă și ), a racolat prin metoda inducerii în eroare, vizând false promisiuni privind locuri de muncă onorabile și decente în Cipru, mai multe tinere majore din jud. M și B, pe care le-a traficat în Cipru, în orașul, unde le-a exploatat sexual în beneficiul său prin exercitarea de amenințări ori acte de violență și prin limitarea drepturilor și libertăților fundamentale ale acestora, însușindu-și astfel importante sume de bani în valută pe care le-a folosit pentru achiziționarea de bunuri proprii și pentru investirea în noi activități de recrutare de tinere fete în țară. Au fost exploatate în acest fel un număr de peste 10 victime, iar unele au fost doar recrutate, urmând a fi transportate la destinație. În sprijinul promisiunilor neadevărate cu care ademeneau victimele, inculpatul folosea contracte de muncă întocmite în fals, în care s-a specificat că practicarea prostituției este exclusă.
Ulterior această măsură a fost prelungită și menținută, constatându-se subzistența temeiurilor care au determinat luarea măsurii arestului preventiv.
Potrivit art. 160/b al. 1 și 3.proc.pen. la care face trimitere art. 300/2 proc.pen. n cursul judecatii, instanța verifică periodic, dar nu mai tărziu de 60 de zile în cazul inculpatului major, legalitatea si temeinicia arestării preventive. Când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța dispune, prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive.
Procedând în temeiul textelor de lege menționate, Curtea constată că în cauză există indicii temeinice în sensul art. 143.proc.pen. din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis faptele pentru care este cercetat, în acest sens fiind declarațiile părților vătămate, I,; declarațiile martorilor,; înscrisuri - contracte de muncă, afișe publicitare, ordine de plată sau tichete de călătorie.
În privința condițiilor prevăzute de art. 148 lit. f proc.pen. cerința cuprinsă în teza Iaa cestui articol (referitoare la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul) este îndeplinită.
Cât privește pericol concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpatului, pentru a se constata existența acestei condiții cerute de textul art. 148 lit. f proc.pen. se pornește și de la pericol social al infracțiunilor de a cărei comitere este bănuit inculpatul, fiind însă imperios necesară și existența unor date și probe care să convingă judecătorul că pentru siguranța publică se impune privarea de liberate a acestuia ceea ce face ca aceste noțiuni să nu fie privite izolat, ci interdependent.
Din actele dosarului rezultă că inculpatul folosea multiple modalități frauduloase în comiterea faptelor, ceea ce probează pericolul pentru ordinea publică a lăsării în libertate a inculpatului: ademenirea tinerelor cu promisiuni mincinoase de obținere a unor locuri de muncă onorabile; crearea convingerii victimelor și aparținătorilor acestora că inculpatul ar desfășura o muncă cinstită în Cipru, prezentându-se fotografii cu localul din, pentru a avea reprezentarea unui loc de muncă onorabil, într-o locație decentă; prezentarea unor contracte de muncă în alb, simple înscrisuri sub semnătură privată, în care, printre altele, era inserată, nu întâmplător și o clauză privind interzicerea oricăror activități de prostituție, ceea ce, într-un contract obișnuit de muncă, nu se prevede; implicarea și unor terțe persoane în această activitate ilicită, prin solicitarea ca acestea să găsească tinere atrăgătoare, dornice să lucreze în străinătate; folosirea denumiriiAsociației din Cipru,pentru a da o mai M credibilitate ofertelor făcute de inculpat, organizație, care însă nu are nicio legătură cu activitatea inculpatului, cum de altfel, acesta a și recunoscut; folosirea unei strategii menită să nu atragă atenția autorităților, în sensul că, nu se folosea incinta barului pentru practicarea prostituției, ci clienții erau instruiți să aleagă victimele cu care să întrețină relații sexuale în alte locații; reținerea documentelor de identitate ale victimelor și aducerea acestora în stare de dependență financiară față de el, nepermițându-le să telefoneze în țară decât în prezența sa și inducându-le temerea că dacă nu practică prostituția nu vor avea nicio sursă de venit
Așa fiind, având în vedere că inculpatul este judecat pentru o faptă deosebit de gravă de pericol și rezultat, sancționată de legea penală, față de modul elaborat de comitere, pericolul concret pentru ordinea publică apare cu puterea evidenței prin rezonanța acestei fapte constând într-o anumită stare de indignare și de dezaprobare publică, reacție care ar produce perturbații la nivelul disciplinei publice, al respectului față de lege, stimulând o anumită stare de insecuritate socială dacă împotriva unor fapte periculoase organele de stat nu acționează suficient, că legea nu este aplicată cu hotărâre.
Pentru aceste motive, Curtea concluzionează că în mod întemeiat instanța de fond a concluzionat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv subzistă și nu au suferit modificări, iar pentru buna desfășurare a procesului penal se impune în continuare privarea de liberate a inculpatului, motive pentru care în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b proc.pen. se va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză, iar încheierea atacată se va menține în totalitate ca fiind legală și temeinică.
Pe cale de consecință, nu se poate primi nici solicitarea de înlocuire a măsurii arestării cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea, pentru că, așa cum s-a arătat mai sus, nu s-au schimbat temeiurile arestării pentru a fi aplicabile dispozițiile art.139 alin.1 proc.pen.
Inculpatului i s-a asigurat asistență juridică din oficiu astfel că în temeiul art. 189.proc.pen. se va stabili suma de 100 lei în favoarea Baroului de Avocați C ce se va avansa din.
Potrivit art. 192 al. 2.proc.pen. se va dispune obligarea inculpatului la plata sumei de 350 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru aceste motive
În numele legii
Dispune:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul -, zis "" (fiul lui și, ns. la 09.09.1969 în B M, domiciliat în B M,-/4, județul M, arestat în Penitenciarul Gherla ) împotriva încheierii penale din 08.09.2009 pronunțată în dosarul nr- a Tribunalului Maramureș
Stabilește suma de 100 lei în favoarea Baroului de Avocați C ce se va avansa din.
Obligă inculpatul să achite suma de 350 lei cheltuieli judiciare către stat.
Decizia este definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 10 septembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECATORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./
2 ex./24.09.2009
Președinte:Monica RodinaJudecători:Monica Rodina, Luminița Hanzer Vasile Goja
