Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 557/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
RO MÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I A PENALĂ
Dosar nr. 3419/2/2009
860/2009
DECIZIA PENALĂ NR. NR. 557
Ședința publică din data de 16 aprilie 2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Corneliu Bogdan Ion Tudoran JUDECĂTOR 2: Dumitrița Piciarcă
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București- este reprezentat prin procuror
Pe rol judecarea recursurilor formulate de recurenții inculpați G, și împotriva Încheierii de ședință din data de 23 martie 2009 Tribunalului București Secția Ia P enală, din Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns:
- recurenții inculpați G și, în stare de arest preventiv și asistați de apărător desemnat din oficiu, cu delegația depusă la dosar;
Și - recurentul inculpat, în stare de arest și asistat de apărător ales.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Părțile întrebate fiind de către președintele completului de judecată, declară că nu au alte cereri de formulat.
Curtea, față de faptul că nu sunt alte cereri de formulat,în baza art. 38513Cod procedură penală, acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Apărătorul desemnat din oficiu al recurenților inculpați G și, învederează faptul că inculpații doresc să-și retragă recursurile.
Recurenții inculpați G și, având pe rând cuvântul, declară că-și retrag recursurile formulate împotriva Încheierii de ședință din data de 23 martie 2009 Tribunalului București Secția Ia P enală, din Dosarul nr-.
Reprezentantul Ministerului Public solicită să se ia act de manifestarea de voință a inculpaților G și care și-au retras recursurile. În baza art. 192 Cod procedură penală să-i oblige pe inculpați la plata cheltuielilor judiciare.
Apărătorul ales al recurentului inculpat, având cuvântul, critică încheierea atacată ca nelegală și netemeinică sub aspectul dispozițiilor privind menținerea stării de arest a inculpaților. Solicită să se constate că nu mai subzistă temeiurile ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive, și, făcând referiri la prezumția de nevinovăție și la practica CEDO, își încheie pledoaria solicitând admiterea recursului, casarea în parte încheierii atacate și pe fond, continuarea procesului penal cu inculpatul în stare de libertate. Solicită să fie avut în vedere faptul că inculpatul este student în ultimul an.
Reprezentantul Ministerului Public, pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat și de menținere a încheierii atacate ca fiind legală și temeinică, întrucât subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive. În baza art. 192 Cod procedură penală solicită obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare.
Recurentul inculpat G, având ultimul cuvânt, declară că-și retrage recursul.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, regretă ipostaza în care se află și solicită să - i fie admis recursul și să fie judecat în stare de libertate pentru a-și încheia studiile.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, declară că-și retrage recursul.
CURTEA,
Prin încheierea de ședință din 23.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală în baza art. 3002rap. la art. 160 alin. 3 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpaților, și
S-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de inculpata privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că temeiurile avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive, în conformitate cu disp. art. 160 Cod procedură penală, se mențin în continuare.
De asemenea, instanța de fond a mai avut în vedere natura infracțiunilor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, modalitatea concretă în care aceștia au acționat ce denotă planificare minuțioasă a activității infracționale, precum și circumstanțele personale ale inculpaților și G, care sunt recidiviști.
Cu privire la cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea formulată de inculpata, Tribunalul a constatat că nu incidente dispozițiile art. 139 alin. 1 Cod procedură penală, întrucât nu s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații G, și criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Inculpatul prin apărător a solicitat să se constate că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive invocând prezumția de nevinovăție și practica CEDO.
În ședința publică din 23.03.2009, inculpații G și au declarat că își retrag recursurile formulate.
Examinând încheierea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate cât și sub toate aspectele de fapt și de drept conform art. 3856alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată următoarele:
Din verificarea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că în mod corect prima instanță a făcut aplicarea art. 160 alin. 3 Cod procedură penală, atâta timp cât sunt îndeplinite prevederile art. 148 lit. f Cod procedură penală cu referire la art. 143 Cod procedură penală.
Inculpatul este trimis în judecată pentru infracțiunile prev. de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 279 alin. 3 lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
În fapt, se reține că inculpatul, în zilele de 02.10.2008, 22.10.2008 și 03.11.2008, în baza aceleiași rezoluții infracționale, l-a solicitarea numitului, i-a livrat colaboratorului Radul - nume de cod, cantități le de 3,84 grame heroină, 4,17 grame heroină și 3,79 grame heroină.
Prezumția de nevinovăție invocată de către apărătorul inculpatului, în condițiile în care aceasta nu a fost încălcată de instanța de judecată la menținerea măsurii arestării preventive cât și depășirea termenului rezonabil la acest moment procesual, nu sunt elemente de natură a constata îndeplinite prevederile art. 160 alin. 2 Cod procedură penală pentru a se putea dispune revocarea măsurii arestării preventive.
Împrejurarea invocată de către apărător, în sensul că inculpatul este student în ultimul an, nu constituie un motiv de punere în libertate în condițiile în care este necesară desfășurarea procesului penal cu acesta în stare de arest preventiv.
Așa fiind, Curtea în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat.
În conformitate cu art. 38517alin. 4 Cod procedură penală rap. la art. 369 Cod procedură penală va lua act de retragerea recursurile declarate de inculpații G și.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 23.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, în dosarul nr-.
Ia act de retragerea recursurilor declarate de inculpații G și.
Obligă recurenții inculpați G și la câte 150 lei fiecare cheltuieli judiciare statului, din care câte 100 lei reprezentând onorariu avocat oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Obligă inculpatul la 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 16.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Dact. /17.06.2009
2 ex.
Red. - Tribunalul București - Secția I-a Penală
Președinte:Corneliu Bogdan Ion TudoranJudecători:Corneliu Bogdan Ion Tudoran, Dumitrița Piciarcă
