Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 571/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(832/2009)
DECIZIA PENALĂ NR. 571R
Ședința publică de la 15 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Cerbu Silvia
JUDECĂTOR 2: Rog Lucia
JUDECĂTOR 3: Encean Simona
GREFIER - - -
Cu participarea MINISTERULUI PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție-.
Pe rol urmează soluționarea recursurile declarate de către inculpații și, împotriva încheierii de ședință din 31.03.2009, pronunțată de către Tribunalul București - Secția a-II-a Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-au prezentat recurenții-inculpați, cercetați în stare de arest preventiv, personal și asistați de avocat desemnat din oficiu, în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. -/09.04.2009 atașată la fila nr. 5/dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
La interpelarea instanței recurenții-inculpați precizează că sunt de acord să fie asistați de către apărătorul desemnat din oficiu și nu solicită amânarea judecării cauzei pentru prezentarea apărătorilor aleși.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursurilor formulate de către inculpații și.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru recurenții-inculpați și, având cuvântul, solicită admiterea ambelor recursuri, casarea încheierii de ședință atacată și pe fond rejudecând,cercetarea inculpaților în stare de libertate, apreciind că la acest moment procesual nu mai subzistă temeiurile care au determinat arestarea celor doi inculpați, având în vedere sunt cercetați în stare de arest preventiv de aproximativ 7 luni, depășindu-se astfel termenul rezonabil.
Totodată, apreciază că din probele administrate în cauză până la acest moment nu se confirmă vinovăția inculpaților, iar din datele dosarului nu rezultă date certe care să conducă la concluzia că lăsați în libertate inculpații prezintă pericol pentru ordinea publică și nu există temerea că lăsați în libertate vor zădărnici aflarea adevărului prin influențarea martorilor.
Referitor la datele care caracterizează persoanele inculpaților, apărarea precizează că ambii inculpați sunt căsătoriți, au câte doi și respectiv un copil, anterior săvârșirii faptelor pentru care sunt cercetați erau încadrați în muncă și realizau venituri în mod licit.
Mai mult decât atât inculpatul și soția acestuia au probleme foarte grave de sănătate.
Pentru toate aceste considerente, apreciază că cercetarea judecătorească poate continua și cu inculpații în stare de libertate, lăsarea acestora în libertate nefiind de natură să împiedice în vreun fel bunul mers al procesului penal.
Reprezentantul MINISTERULUI PUBLIC, având cuvântul, solicită respingerea recursurilor, ca nefondate, menținerea încheierii de ședință din 31.03.2009, pronunțată de către Tribunalul București - Secția a-II-a Penală în dosarul nr- ca legală și temeinică, apreciind că subzistă în continuare temeiurile care au determinat arestarea inițială.
De asemenea, arată că din probatoriul administrat în cauză până la acest moment, există presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care au fost trimiși în judecată, apreciind astfel că lăsarea acestora în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică atât prin raportare la natura și gravitatea faptelor, la modul și modalitatea concretă de comitere a acestora, la pericolul social al faptelor săvârșite, la rezultatul socialmente periculos al infracțiunilor, dar și prin raportare la efectele ce le pot avea în rândul opiniei publice.
Până la acest moment nu se poate vorbi de depășirea duratei termenului rezonabil, având în vedere probatoriul administrat în cauză.
Referitor la susținerea, în sensul că nu există temerea că lăsați în libertate inculpații ar influența aflarea adevărului, consideră că acest aspect poate fi avut în vedere abia după audierea tuturor martorilor.
Recurentul-inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate, având în vedere că nu s-a făcut dovada vinovăției sale și nu sunt probe la dosar care să confirme învinuirea ce i se aduce.
Recurentul-inculpat, având cuvântul,solicită admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate, având în vedere că s-a luat măsura arestării preventive față de acesta pe baza unui denunț formulat de către un deținut pentru a beneficia de reducerea pedepsei.
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor penale de față, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 31.03.2009 pronunțată de Tribunalul București, Secția a II a penală, în dosarul nr-, s-a dispus, printre altele, menținerea stării de arest a inculpaților și .
Astfel,în baza art.3002rap. la art. 160 alin.3 Cod procedură penală s-a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpaților și menținându-se măsurile de arestare preventivă luate pentru fiecare inculpat.
Pentru a se pronunța astfel tribunalul a reținut că prin rechizitoriul Parchetului din data de 27.10.2008, în dosarul nr.152/P/2008, a fost trimis in judecata inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.257 Cod penal, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal, și inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 257 Cod penal, raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cp. și art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal.
Înfapt,s-a reținut că în perioada mai - iunie 2008, inculpatul a pretins de la, prin intermediul martorei, suma de 10.000 euro, lăsând să se creadă că are influență asupra unor magistrați ai Curții de Apel pentru a-i determina, la pronunțarea asupra măsurilor preventive, să dispună punerea în libertate a lui, deținut în Penitenciarul Jilava.
În perioada mai - iunie 2008, inculpatul a pretins de la, prin intermediul martorei, suma de 13.000 euro, lăsând să se creadă că are influență asupra unor magistrați ai Curții de APEL BUCUREȘTI pentru a-i determina, în judecarea căilor de atac, să dispună reducerea la Jap edepsei cu închisoarea pronunțată față de, deținut în Penitenciarul Jilava.
În perioada mai - iunie 2008, inculpații și au primit suma de 30.000 euro de la înv., zisă "", lăsând să se creadă că au influență asupra magistratului Judecătoriei Sector 4 B, desemnat cu judecarea cererii de liberare condiționată formulată de, zis " ", pentru a determina liberarea acestuia din penitenciar.
În cursul lunii august 2008, inculpatul, cu sprijinul inc., a primit suma de 25.000 euro de la Al a, lăsând să se creadă că are influență asupra magistraților Curții de APEL BUCUREȘTI, desemnați cu judecarea recursului la încheierea de arestare a inc. Al, pentru a determina cercetarea în stare de liberate a acestuia.
În speță, analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a apreciat că măsura arestării preventive luată față de inculpați a fost dispusă cu respectarea condițiilor cumulative cerute de art.143 și C.P.P. art.148 lit. existând C.P.P. pe de o parte, suficiente indicii temeinice din care a rezultat presupunerea că inculpații au săvârșit fapte de natură penală, relevante în acest sens fiind mijloacele de probă indicate în actul de sesizare, respectiv: redările convorbirilor telefonice și ale celor purtate în mediul ambiental de către cu, - și a celor telefonice ale inculpatului cu, precum și suporții magnetici conținând convorbirile interceptate în baza autorizațiilor emise de către Tribunalul București, procesele-verbale de recunoaștere după planșa foto, declarațiile martorilor, -, Al a, Al, Jamal, aflate la dosarul de urmărire penală și care formează un ansamblu probator din care au rezultat indicii temeinice că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați.
Totodată, s-a apreciat că temeiurile care au determinat arestarea inițială nu au încetat și nu se constată împrejurări noi care să schimbe aceste temeiuri în condițiile în care, cercetarea judecătorească nu a fost efectuată, iar probele administrate până în prezent în faza de urmărire penală nu au modificat presupunerea că inculpații au comis fapte de natură penală.
În al doilea rând, evaluând condițiile cumulative impuse de dispozițiile art.148 lit.f C.P.P. în contextul cauzei, s-a constatat ca infracțiunile pentru care sunt cercetați sunt pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani si lăsarea in libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publica, in sensul cerut de lege.
Astfel, reținându-se pericolul social concret pe care îl reprezintă lăsarea în libertate a inculpaților, așa cum a fost motivat mai sus, în contextul în care fenomenul infracțional și fapte de genul acelora pentru care sunt judecați inculpați cunosc o creștere îngrijorătoare, a rezultat convingerea că se impune menținerea stării de arest preventiv a acestora.
Din actele și lucrările dosarului a rezultat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii privative de libertate subzistă în continuare și există temeiuri, așa cum au fost reținute, care justifică privarea de libertate a inculpaților, pentru o mai bună desfășurare a procesului penal, potrivit art.136 C.P.P. nefiind administrate probe în prezent, instanța menținut arestarea preventivă în continuare, potrivit disp. art.l60 alin.3 și C.P.P. a constatat că nu este incidență, în speță situația reglementata de alin.2 din același text de lege cu privire la revocarea măsurii arestării preventive.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, au declarat recurs inculpații și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând casarea acesteia și punerea în libertate.
Curtea, examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu, potrivit art.3856alin.3 Cod procedură penală, constată că recursurile inculpaților sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Conform art.3002Cod procedură penală, în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății, legalitatea și temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art.160 din același cod.
Potrivit dispozițiilor art.160 alin.1 Cod procedură penală, în cursul judecății, instanța verifică periodic legalitatea și temeinicia arestării preventive.
Totodată, conform Art.160 alin.3 Cod procedură penală, atunci când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, dispune menținerea arestării preventive.
În cauză inculpații au fost arestați preventiv prin încheierea de ședință din 03.10.2008 pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a penală, emițându-se mandatele de arestare preventivă nr. l86/UP/ 03.10.2008 pentru inculpatul și l87/UP/ 03.10.2008 pentru inculpatul.
Analizând conținutul actelor dosarului, Curtea constată că probatoriul administrat până în prezent, la care tribunalul a făcut referire în considerentele hotărârii atacate, conferă indicii temeinice că inculpații și au comis infracțiunile pentru care a fost trimiși în judecată.
Prin urmare, în acord cu tribunalul, apreciază că sunt întrunite condițiile prevăzute de art.143 raportat la art.681Cod procedură penală.
De asemenea, constată că temeiurile care au determinat arestarea impun, în continuare, privarea de libertate a acestor inculpați.
Astfel, temeiul prevăzut de art.148 lit. f Cod procedură penală reținut de instanță cu prilejul luării măsurii arestării preventive a inculpaților și, se menține și în prezent respectiv sunt îndeplinite cumulativ cele două condiții impuse de text.
În ceea ce privește existența unor probe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică, Curtea apreciază că și această condiție este realizată, fiind dedusă atât din gravitatea concretă a faptelor comise (infracțiuni de corupție) cât și din circumstanțele ce țin de persoana recurenților.
Curtea apreciază că, în această cauză, gravitatea faptelor comise și datele ce țin de persoana inculpaților (ambii fiind recidiviști) conduc la concluzia că lăsarea în libertate a acestora prezintă pericol pentru ordinea publică așa încât, consideră că este justificată menținerea stării de arest preventiv, temeiurile care au determinat arestarea inițială nu s-au schimbat, impunând în continuare privarea lor de libertate.
Analiza făcută de C criticilor aduse încheierii atacate demonstrează că, în contradicție cu susținerile inculpaților, hotărârea recurată este temeinică și legală, fiind pronunțată după o judicioasă și pertinentă examinare a existenței, în concret, a condițiilor cerute de lege pentru menținerea stării de arest a inculpaților și.
În consecință, în baza art.38515pct.1 lit. b Cod procedură penală va respinge ca nefondate recursurile inculpaților și în conformitate cu dispozițiile art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală, îi va obliga la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate recursurile formulate de inculpații și împotriva încheierii de ședință din 31.03.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II a Penală în dosarul nr.40305/2008.
Obligă fiecare recurent la câte 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariu avocat oficiu avansat din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Proces-verbal
pentru d-na jud,
aflată în semnează
Președinte complet
GREFIER,
Red.-09.06.2009/
Dact.EA/27.04.09/
.II P-jud.
09 Iunie 2009
Președinte:Cerbu SilviaJudecători:Cerbu Silvia, Rog Lucia, Encean Simona
