Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 583/2009. Curtea de Apel Pitesti

Dosar nr-. operator de date 3918

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR. 583/

Ședința publică din 02 octombrie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Doru Mercan dr. - -, președinte secție

JUDECĂTOR 2: Mirela Sorina Popescu dr. - - -, vicepreședinte instanță

JUDECĂTOR 3: Dumitru dr. -

Grefier:

DIICOT - BIROUL TERITORIAL ARGEȘ, este reprezentat prin

Procuror: G

S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de

, fiul lui și, născut la data de 07 mai 1987, și, fiul lui și, născut la data de 19 ianuarie 1986, în prezent ambii aflați în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii din data de 28 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea Secția penală, în dosarul nr-.

S-a procedat la înregistrare a cauzei cu mijloace audio potrivit art 304 al.1 Cod procedură penală.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurentul inculpat G, în stare de arest și asistat de avocat, desemnat din oficiu pentru acesta, conform delegației avocațiale nr. 3774/2009, depusă la dosar, și recurentul inculpat, în stare de arest și asistat de avocat, conform delegației avocațiale, depuse la dosar.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Se depun la dosar delegațiile avocațiale pentru părți.

Curtea, în baza dispozițiilor art. 172 alin. 7 din Codul d e procedură penală, permite apărătorilor recurenților inculpați să ia legătura cu aceștia.

Părțile prezente și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat.

Curtea, în raport de această împrejurare, constată cauza în stare de judecată și trece la soluționarea recursurilor, acordând părților prezente cuvântul asupra acestora.

Avocat arată că își întemeiază recursul pe dispozițiile art. 38515pct. 2 lit. b din Codul d e procedură penală, și art. 3859pct. 9 și 10 Cod procedură penală, solicită admiterea recursului, desființarea hotărârii de primă instanță și să se constate că, în ceea ce privește pe inculpatul nu se mai impune menținerea arestării. S-a reținut în sarcina acestui inculpat că ar fi încercat să ia legătura cu partea vătămată, dar oricum declarațiile acestei părți vătămate sunt contradictorii. Nu se poate reține că dacă ar fi pus în libertate acesta ar mai influența în vreun fel procesul, deoarece din actele dosarului nu rezultă tendința inculpatului de a influența partea vătămată.

Solicită ca instanța să aibă în vedere și caracterizarea inculpatului și

faptul că acesta are o situație familială grea. Nu există dubii că inculpatul s-ar putea sustrage de la judecată sau de la executarea pedepsei. Mai mult opinia publică nu ar fi cu nimic deranjată de punerea în libertate a acestui inculpat.

Solicită, în subsidiar, admiterea recursului, casarea încheierii atacate și înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării inculpatului de a nu părăsi localitatea sau țara. În acest sens, face referire și la practica CEDO și la faptul că măsura arestului trebuie înlocuită cu o altă măsură fără a-l priva de libertate pe inculpat.

Avocat, desemnată din oficiu pentru recurentul inculpat G solicită admiterea recursului, casarea încheierii și punerea în libertate a inculpatului motivat de faptul că nu mai subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii. Susține că inculpatul este arestat din luna aprilie și a executat deja o fracție din pedeapsă. Mai mult nu consideră că inculpatul prezintă pericol public pentru ordinea publică.

Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingerea

recursului, ca nefondat, și menținerea încheierii atacate. Măsura arestului preventiv este justificată iar temeiurile avute în vedere la arestarea inculpatului se mențin. Inculpații sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane iar comportamentul adoptat până în prezent de aceștia este acela de a denatura situația de fapt. Activitatea infracțională este săvârșită cu violență astfel că, nu pot fi puși în libertate.

Recurentul inculpat G, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate.

Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, susține că și-a recunoscut fapta dar solicită a se avea în vedere situația sa familială.

CURTEA:

Deliberând, constată:

Prin încheierea de ședință din 28 septembrie 2009, pronunțată în dosarul penal nr-, de Tribunalul Vâlcea, printre altele, în temeiul art.300/2 rap. la art.160/b alin.3 Cod pr.penală, s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului G, fiul lui și, născut la 7 mai 1986, și, fiul lui și, născut la 19 ianuarie 1986, ambii deținuți în Penitenciarul Colibași.

S-au respins, de asemenea, ca nefondate cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive formulate de inculpați.

Pentru a dispune astfel, tribunalul a apreciat că se mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive impunându-se judecarea inculpaților în stare de arest preventiv.

De asemenea, tribunalul a reținut că există date în cauză din care rezultă "indubitabil" că inculpații au exercitat presiuni asupra persoanelor vătămate atât direct, în cursul urmăririi penale, cât și indirect, în cursul judecății, pentru schimbarea declarațiilor. Inculpatul a ajuns chiar la o înțelegere frauduloasă cu una dintre părțile vătămate, determinând-o să-și retracteze declarațiile date anterior.

Impotriva acestei încheieri au formulat recurs inculpații G și, criticând- ca fiind netemeinică, susținându-se că nu se mai mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și, în plus, fiind arestați din luna aprilie au executat deja o fracție din pedeapsă, astfel că se impune punerea lor în libertate, nemaiprezentând pericol pentru ordinea publică.

Recursurile sunt nefondate, pentru considerentele ce vor urma:

In speță, din actele și lucrările dosarului, se reține că prin rechizitoriul nr.68/D/P/2008, întocmit de - Biroul Teritorial Vâlcea, cei doi inculpați au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv, pentru infracțiunea prev. de art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001, modificată, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal.

In sarcina inculpaților se reține că în perioada 2007-2008, au desfășurat un trafic intens de persoane, în sensul că au recrutat, transportat, transferat și găzduit mai multe fete în Italia, unde le-a exploatat sexual prin mai multe modalități agresive, însușind banii obținuți de părțile vătămate.

La luarea măsurii arestării preventive, tribunalul, în mod corect, a reținut că sunt întrunite condițiile prev. de art.143 și art.148 lit.e și f Cod pr.penală, avându-se în vedere că faptele de a căror comitere sunt bănuiți inculpații, sunt pedepsite cu închisoare mai mare de 4 ani, iar pericolul concret pentru ordinea publică, în cazul lăsării lor în libertate, rezultă în primul rând din chiar pericolul social al faptelor de comiterea căror sunt acuzați, de modalitățile folosite, dar și de faptul că atât în timpul urmăririi penale cât și în faza de judecată, au încercat să exercite presiuni asupra persoanelor vătămate și chiar să încheie o înțelegere frauduloasă cu acestea.

Astfel, potrivit declarațiilor părții vătămate, rezultă, fără dubii, încercarea inculpaților direct sau prin interpuși de aoi nfluența și determina să-și modifice declarațiile date anterior al urmărirea penală.

Potrivit dispozițiilor art.300/2 rap. la art.160/b alin.3 Cod pr.penală, când se constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, instanța dispune, prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive.

Cu privire la durata termenului rezonabil al arestării preventive, curtea constată că aceasta nu a fost depășită, în raport de complexitatea și numărul mare de părți din cauză.

In plus, potrivit Curții Europene, detenția provizorie poate fi dispusă pe un termen rezonabil atunci când se justifică ca urmare a unui pericol ce conduce la tulburarea ordinii publice.

Pe cale de consecință, se vor respinge ca nefondate recursurile, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penaă, și, în baza art.192 alinb.2 Cod pr.penală, va fi obligat inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat, iar inculpatul G la 300 lei cu același titlu, din care 100 lei, reprezentând onorariu avocat oficiu, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, fiul lui și, născut la data de 07 mai 1987, și, fiul lui și, născut la data de 19 ianuarie 1986, în prezent ambii aflați în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii din data de 28 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea Secția penală, în dosarul nr-.

Obligă pe recurentul inculpat la 200 lei cheltuieli judiciare către stat, iar pe inculpatul G la 300 lei, din care 100 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 02 octombrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

dr. dr. dr.

Grefier,

Red.

Tehnored./ex.2/7 octombrie 2009

Jud.fond

Președinte:Doru Mercan
Judecători:Doru Mercan, Mirela Sorina Popescu, Dumitru

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 583/2009. Curtea de Apel Pitesti