Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 586/2009. Curtea de Apel Bacau
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.586
Ședința publică din 14 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ioana Vorniceasa Președinte Secție
JUDECĂTOR 2: Ecaterina Ene
JUDECĂTOR 3: Arin Alexandru
GREFIER: -
*********************************************
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Baf ost reprezentat legal de - procuror.
Pe rol judecarea recursurilor declarate de inculpații C-tin, și împotriva încheierii din data de 12.10.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod proc.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul - inculpat C-tin, în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat, recurentul - inculpat, în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat, recurentul - inculpat, în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat și recurentul - inculpat, în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind alte cereri prealabile, Curtea constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul pe dezbateri.
Apărătorul recurentului - inculpat C-tin, avocat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond punerea în libertate a inculpatului. Arată că temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive s-au modificat. Dă citire antepenultimului alineat de la fila 5 din încheierea atacată și precizează că niciunul din aceste aspecte nu le-a fost adus la cunoștință inculpaților. Susține că probabil sunt aspecte luate dintr-o altă încheierea de ședință și inserate acolo. Afirmă că motivul invocat pentru menținerea stării de arest este art.148 lit. însă judecătorul motivează că există date că inculpații ar putea influența martorii dacă sunt lăsați în libertate. Învederează faptul că inculpatul a dat declarații la procuror și în fața judecătorului, în care a recunoscut fapta, a dat și declarații suplimentare iar dacă ar fi pus în libertate nu ar face ceva să-și modifice declarațiile. Arată că inculpatul nu are antecedente penale, s-a prezentat de bunăvoie în fața procurorului. Precizează că aceste circumstanțe trebuie avute în vedere.
Apărătorul recurentului - inculpat, avocat, solicită admiterea recursului declarat de inculpat, casarea în totalitate a încheierii Tribunalului Bacău și în baza art.3001, 160 teza a doua CPP, revocarea stării de arest a inculpatului, acest lucru solicitându-l și la instanța de fond. Arată că hotărârea instanței de fond este un copy-paste din alt dosar, menționând de cagule, sprayuri lacrimogene. Precizează că alți inculpați, cetățeni români, cercetați pentru omor deosebit de grav, sunt cercetați în stare de libertate și nu s-a mai reținut că prezintă pericol social. Susține că inculpatul a dat declarații complete, a recunoscut faptele, mai puțin art.27. Se reține ca temei al arestării că prezintă pericol concret, că a dat declarații parțiale și nu a recunoscut toate faptele, respectiv grupul infracțional, pe care nu îl va recunoaște niciodată. Afirmă că cele trei declarații ale inculpatului sunt la fel, a recunoscut în totalitate, deci nu există o poziție oscilantă. Învederează faptul că s-a reținut că există date că ar încerca influențarea probatoriului, însă nu poate fi reținut acest aspect. Arată că, Curtea de APEL BACĂUa respins constant cererile de recurs, motivând că este necesară starea de arest pentru buna desfășurare a cercetării penale. Însă inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriu și în plus există date și indicii că nu încearcă zădărnicirea aflării adevărului. Precizează că la acest moment starea de arest nu-și mai găsește necesitatea, nici pentru buna desfășurare a procesului penal și nici pentru că opinia publică ar fi intrigată, nici în ce privește declarațiile, dat fiind că a dat declarații complete. Susține că de la data arestării nu au fost administrate probe noi care să dovedească săvârșirea altor infracțiuni, așa cum s-a reținut. Afirmă că există temeiuri noi, a trecut o perioadă de timp de la arestare, s-au făcut expertize din care a rezultat că nu avea în casă obiecte care să-l incrimineze iar reținerea art.148 lit.f pălește în timp. Învederează faptul că nu există prejudiciu și față și de atitudinea personală, art.148 lit.f nu-și mai produce efectul. Arată că răspunderea penală este personală și dacă sunt analizați în bloc toți inculpații se produc consecințe ce contrazic practica penală română și europeană. Susține că procesul penal nu mai este pus în pericol. Solicită admiterea recursului și revocarea stării de arest. În subsidiar în baza art.139 cu referire la art.145 CPP solicită aplicarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea.
Apărătorul recurentului - inculpat, avocat, solicită admiterea recursului și casarea încheierii atacate. Arată că în acest moment nu se mai impune menținerea arestului, dat fiind că nu mai subzistă temeiurile ce au dus la luarea acestei măsuri. Precizează că propunerile Parchetului se întemeiază pe art.148 lit.f CPP. În acest moment însă cele două condiții nu sunt îndeplinite, inculpatul nu prezintă pericol pentru ordinea publică. Susține că trebuie analizat dacă gradul de pericol social mai există sau a dispărut, or inculpatul nu mai prezintă pericol pentru ordinea publică. Afirmă că este inadmisibil să ții o persoană arestată și să copii motivarea din alt dosar, de unde rezultă că magistratul nu a depus diligențe să analizeze circumstanțele faptei și cele personale ale inculpatului. Învederează faptul că se reține că inculpatul nu recunoaște. Însă inculpatul a recunoscut fapta și a colaborat cu organele de poliție. Față de aceste aspecte nu rezultă cu ce inculpatul ar putea influența cercetarea penală. Dacă inculpatul ar fi în libertate nu ar avea ce martori să influențeze. Solicită admiterea recursului, casarea încheierii și punerea în libertate.
Apărătorul recurentului - inculpat, avocat, arată că temeiurile inițiale nu impun privarea de libertate. Precizează că nu au apărut temeiuri noi care să justifice menținerea stării de arest. Lăsarea inculpatului în libertate nu ar reprezenta un pericol pentru ordinea publică. Solicită admiterea recursului și pe fond judecarea inculpatului în stare de libertate, cu obligarea de a nu părăsi localitatea.
Reprezentantul Ministerului Public, în baza art.38515pct. 1 lit.b CPP, cu referire la art.3001al.4 CPP, pune concluzii de respingere a recursurilor inculpaților ca nefondate și menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică cu privire la starea de arest. Arată că pe baza probatoriului administrat rezultă că subzistă temeiurile prevăzute la art.148 lit.f CPP, față de gravitatea faptelor, prin însăși natura lor, ce prejudiciază sistemul financiar, modalitatea de săvârșire, inculpații fiind trimis în judecată nu numai pentru infracțiuni de deținere ci și pentru distrugere și furt de componente ale -urilor aflate în circuitul public, fiecare având calitatea de autor, instigator sau complice la aceste fapte.
Recurentul - inculpat C-tin regretă și solicită să fie judecat în stare de libertate.
Recurentul - inculpat regretă și solicită să fie judecat în stare de libertate.
Recurentul - inculpat regretă și solicită să fie judecat în stare de libertate.
Recurentul - inculpat regretă și solicită să fie judecat în stare de libertate.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Prin încheierea din data de 12.10.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău - Secția Penală în dosarul - a fost menținută, în condițiile art. 300 ind. 1.C.P.P. starea de arest preventiv a inculpaților, și.
În esență prima instanță a avut în vedere că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, deși tineri inculpații au avut o poziție oscilantă, nu au recunoscut în totalitate comiterea faptelor, iar din datele dosarului există date că vor încerca să zădărnicească aflarea adevărului. Activitatea desfășurată de cei 4 inculpați expune actualitatea implicării infracționale a cetățenilor români pe segmentul de criminalitate organizată în domeniul fraudei cu carduri clonate, traseul infracțional fiind identificat ca având caracter transfrontalier, aceștia acționând în celule specializate în țară și străinătate.
Împotriva încheierii toți cei patru inculpați au promovat recurs, cererile fiind înregistrate pe rolul Curții de APEL BACĂU. Motivele de recurs comune ale inculpaților au fost următoarele:
- în cuprinsul încheierii recurate se găsesc mențiuni străine de natura cauzei, acest aspect demonstrând că prima instanță nu a analizat dacă subzistă temeiurile arestării
- a fost finalizată urmărirea penală, astfel că menținerea arestării nu se justifică nici pe motivul bunei desfășurări a procesului penal, a fost depășit termenul rezonabil al detenției
- toți inculpații sunt tineri, se bucură de o bună reputație, nu sunt elemente din care să rezulte că lăsarea în libertate a acestora ar prezenta pericol pentru ordinea publică
Analizând încheierea recurată în raport de motivele de recurs invocate, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține următoarele:
Este reală afirmația recurenților privitoare la înserarea în cuprinsul încheierii a unor mențiuni străine de natura cauzei. Astfel, la pag. 5 al. 10 din cuprinsul încheierii prima instanță face referire la"vârsta înaintată a părților vătămate", la mijloacele folosite de inculpați, respectiv exercitarea de violențe prin folosirea unui spray lacrimogen și a unei cagule. Această împrejurare constituie însă doar o greșeală de redactare,mențiunile fiind preluate din eroare probabil dintr-o altă cauză și nu este de natură însă să atragă nulitatea hotărârii recurate întrucât în continuare prima instanță face referiri ample la situația de fapt reținută în rechizitoriu cu privire la activitatea infracțională reținută în sarcina fiecărui inculpat, la temeiurile legale ale arestării preventive care impun în continuare menținerea arestării, este invocată și jurisprudența CEDO în materie, astfel că nu se poate concluziona că încheierea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.
În ceea ce privește analiza de fond a temeiurilor care fac oportună menținerea stării de arest preventiv față de inculpați Curtea reține că faptele care formează obiectul acuzațiilor expun un grad ridicat de pericol social, cu aspecte de criminalitate organizată, prin periclitarea sistemelor bancare de securitate în scopul fraudării unor cetățeni din Uniunea Europeană. Pericolul concret pentru ordinea publică care este prezent în continuare în cauza de față rezultă din sentimentul de nesiguranță indus în rândul opiniei publice de împrejurarea că persoane care comit fapte de natură a deprecia sistemele de siguranță bancare, cu consecința deposedării titularilor de carduri bancare prin extragerile de numerar sunt puse în libertate după o perioadă scurtă de timp, aspect de natură să încurajeze alte persoane să comită fapte asemănătoare. Din acest punct de vedere, respectiv complexitatea cauzei, nu se poate concluziona că perioada de timp de circa 3 luni scursă de la durata arestării ar fi una excesivă, la aprecierea termenului rezonabil al arestării fiind avut în vedere și comportamentul inculpaților, respectiv declarațiile contradictorii ale acestora.
Referitor la elementele de circumstanțiere invocate de inculpați, acestea pot fi valorificate cu ocazia soluționării fondului cauzei, neputând constitui prin ele însele, în stadiul actual al procesului penal, aspecte care să conducă la punerea în libertate a inculpaților.
Pentru considerentele expuse vor fi respinse recursurile și obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit art. 192 al. 2.
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.385/15 pct.l litera b Cod pr.penală, respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, - și, împotriva încheierii din 12 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Constată că inculpații recurenți C-tin, și au fost asistați de apărători aleși.
Onorariul în sumă de 100 lei pentru apărătorul desemnat din oficiu, recurentului inculpat se va plăti din fondul special al,urmând a se include în cheltuielile judiciare către stat.
În baza art.192 al in.2 Cod pr.penală, obligă recurenții să plătească statului cheltuieli judiciare, astfel: C-tin, și -, la câte 100 iei, iar, la 200 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 octombrie 2009, în prezența recurenților arestați.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - -
- -
GREFIER
-
Red.înch. Gh.
Red.
Tehnored.
Ex.2
16.10.2009
Președinte:Ioana VorniceasaJudecători:Ioana Vorniceasa, Ecaterina Ene, Arin Alexandru