Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 589/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 589
Ședința publică de la 02 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Scripcariu
JUDECĂTOR 2: Elena Scriminți
JUDECĂTOR 3: Aurel Dublea
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror
La ordine judecarea recursului penal, avand ca obiect "mentinere masura de arestare preventiva", declarat deinculpatul- detinut in Penitenciarul I, impotriva incheierii de sedinta din 23.09.2009 pronuntata de Tribunalul Vaslui, in dosarul penal nr-.
La apelul nominal facut in sedinta publica, se prezinta inculpatul asistat de avocat - aparator desemnat din oficiu de catre Baroul d e Avocati I, cu delegatie la dosar.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care;
Dupa ce a luat legatura cu inculpatul, avocat sustine că, inculpatul i-a relatat că se află in executarea unui alt mandat de arestare, este arestat in alta cauză. că nu are obiect această măsură a arestarii preventive.
Reprezentantul Ministerului Public avand cuvantul, arată că, urmare a constatării vinovatiei inculpatului, subzistă temeiurile prevazute de artz.143 si 148 Cod procedura penala. Solicită respingerea recursului.
Avocat precizează că, chiar dacă ar fi așa cum spune reprezentantul parchetului, inculpatul nu prezintă pericol social și consideră că această măsură nu poate fi luată.
Avand ultimul cuvant inculpatul recurent sustine că, se afla in executarea unui mandat in altă cauză. In luna septembrie s-a emis mandatul de arestare preventivă, dosarul are 17 volume și nu a avut timpul material să studieze tot dosarul pentru a-si putea dovedi partea sa de vină. Din cauza mandatului de 5 ani, a fost adus la I și solicită, pana la pronuntarea unei hotarari definitive, să fie judecat in stare de libertate.
Declarand inchise dezbaterile, instanta lasa cauza in pronuntare.
Ulterior deliberarii,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față.
Prin încheierea de ședință din data de 23 septembrie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Vaslui, în baza disp. art. 3002raportat la art. 160 alin. 1 și 3 Cod procedură penală s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului -, fiul lui și, născut la 5.06.1965 în Bârlad, județul V, cu domiciliul în Bârlad,-, -.2,. A,. 3,. 16, în prezent deținut în Penitenciarul Iași, CNP -, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și art. 215 alin. 1,3,4,5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2, art. 33 lit. a și art. 37 lit. b Cod penal, măsură ce a fost menținută.
Au fost respinse cererile formulate de inculpații, G și de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului - nu s-au schimbat și nu au încetat, ci subzistă și în prezent și impun, în continuare, privarea de libertate a inculpatului.
în continuare condițiile prevăzute de art. 143 și art. 148 lit. a și f Cod procedură penală, întrucât există probe și indicii temeinice că inculpatul a comis faptele pentru care a fost trimis în judecată, legea prevede pentru infracțiunile reținute în sarcina lui pedepse cu închisoarea mai mari de 4 ani și există probe că lăsarea lui în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Astfel, așa după cum s-a reținut și la arestare, din actele dosarului rezultă că inculpatul a fugit din țară pentru a se sustrage de la cercetări, relevantă în acest sens fiind chiar declarația inculpatului care a recunoscut că și-a dat seama că activitatea desfășurată la SC TRANS SRL era în neregulă. Cu toate acestea, el a semnat o parte din filele emise pentru plata mărfurilor achiziționate de SC TRANS SRL astfel încât este inexplicabilă atitudinea sa de a pleca brusc în străinătate fără a se interesa dacă acele file au fost decontate.
Cu privire la pericolul pe care l-ar reprezenta pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpatului, instanța a reținut că, starea de pericol pentru ordinea publică (art. 148 lit. f Cod procedură penală) presupune o rezonanță a faptei, o afectare a echilibrului social firesc, o anumită stare de indignare, de dezaprobare publică, o anumită stare de insecuritate socială. Ordinea publică poate fi atinsă direct, fizic, dar și indirect prin intermediul unei stări psihice induse publicului sub forma unei temeri colective, motivații colective pentru acte contrare ordinii publice, stare de nemulțumire publică.
sau lezarea ordinii publice există și atunci când se primejduiește nu numai viața sau integritatea corporală, sănătatea unei persoane, ci și atunci când se pun in pericol drepturi ale acesteia, precum dreptul de proprietate, întrucât infracțiunea de înșelăciune este una îndreptată contra patrimoniului.
In cauză, pericolul concret pentru ordinea publică rezultă în mod cert din probele administrate și din pericolul social concret al infracțiunilor, modalitatea comiterii faptelor, din forma continuată de săvârșire care denotă perseverența infracțională a inculpatului, rezonanța socială a faptelor comise, conduita inculpatului, sentimentul de insecuritate creat în rândul colectivității.
Stabilirea vinovăției sau nevinovăției inculpatului urmează a se face, desigur, numai în urma efectuării cercetării judecătorești, însă probațiunea administrată în faza urmăririi penale, dar și în faza cercetării judecătorești (audierea unor martori din lucrări) pune în evidență existența unor indicii temeinice în sensul art.143 Cod procedură penală care justifică luarea și menținerea măsurii arestării preventive față de inculpatul.
Totodată, examinând actele și lucrările dosarului cauzei, tribunalul a constatat că subzistă în continuare temeiurile ce au fost avute în vedere la arestarea inculpaților, G, și, respectiv există probe și indicii temeinice că inculpații au comis faptele prevăzute de legea penală pentru care au fost trimiși în judecată și există probe că lăsarea în libertate a acestora prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Cu referire la inculpatul, tribunalul a reținut că este incident, în continuare, cazul prevăzut de lit. "d" a art. 148 Cod procedură penală având în vedere că, din fișa de cazier judiciar aflată la fila 113 din vol. IV al dosarului de instanță, rezultă că acesta este cercetat într-un alt dosar pentru comiterea unor fapte similare celor din cauza de față.
Cu privire la incidența disp. art. 148 lit. f Cod procedură penală, se constată că legea prevede pentru infracțiunile reținute în sarcina celor cinci inculpați pedepse cu închisoarea mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, iar acest pericol derivă din natura infracțiunilor cercetate, din multitudinea de acte materiale, din numărul mare de părți vătămate și cuantumul prejudiciului, din tactica minuțioasă in care a fost închegat grupul infracțional. Acest pericol social se apreciază în speță și în raport de natura faptelor presupus a fi săvârșite de către acești inculpați, caracterul continuat al faptelor, perioada mare de timp în care cei cinci inculpați și-au desfășurat activitatea infracțională, reacția opiniei publice, rezonanța faptelor comise.
De asemenea, nici motivele de ordin medical invocate de inculpatul G, prin apărător, în apărare nu pot conduce la ideea schimbării temeiurilor care au determinat arestarea lui preventivă, având în vedere dispozițiile art. 139 alin.1 și 2 Cod procedură penală potrivit cărora măsura preventivă se înlocuiește cu o altă măsură preventivă, când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii. În ipoteza în care s-ar constata, pe baza actelor medicale, că inculpatul suferă de o boală ce nu poate fi tratată în rețeaua, acesta are posibilitatea de a se adresa administrației locului de detenție pentru a se face aplicarea dispozițiilor art. 139 ind.1 Cod procedură penală.
Pentru aceste argumente, constatând că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților, G, și, nu s-au schimbat cu nimic, subzistă în continuare și impun privarea de libertate a celor patru inculpați, tribunalul a reținut că nu poate fi înlocuită măsura arestării preventive dispusă față de inculpați cu măsura obligării de a nu părăsi țara, deoarece scopul măsurilor preventive prevăzute de art. 136 alin.1 lit. Cod procedură penală poate fi satisfăcut cel mai bine, în această etapă procesuală, de măsura dispusă prin încheierea nr.31/14.08.2008.
În termen legal, încheierea de ședință a fost recurată de inculpatul - pentru motive de netemeinicie, susținând că în mod nejustificat s-a menținut măsura arestării preventive în condițiile în care temeiul prevăzut de art. 148 lit. "f" Cod procedură penală nu este îndeplinit sub aspectul conținutului și al condițiilor impuse.
Raportat la activitatea infracțională desfășurată nu se poate concluziona că lăsarea sa în libertate ar fi de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate și ar putea influența desfășurarea procesului penal.
Se solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință pronunțată de prima instanță și punerea sa în libertate.
Verificându-se actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și sub toate aspectele, conform prevederilor art. 3856alin. 3 Cod procedură penală, se constată că recursul nu este fondat.
Inculpatul - a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și art. 215 alin.1,3,4 și 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 33 lit. a Cod penal, reținându-se că împreună cu inculpații, -, și G au constituit un grup infracțional organizat care avea ca scop producerea de pagube cu consecințe deosebit de grave unor societăți comerciale și inducerea în eroare a părților vătămate prin prezentarea ca adevărate a unor fapte mincinoase cunoscând că ceilalți inculpați folosesc identități false cu ocazia încheierii unor contracte de vânzare -cumpărare sau cu prilejul executării acestora și prin emiterea de file cec fără a avea disponibilul necesar.
Temeiul juridic care a stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpatului - este cel prevăzut de dispozițiile art. 148 lit. a și f Cod procedură penală.
Procedând la efectuarea verificărilor dispuse de legea procesual -penală în cursul judecății, prima instanță în mod just a constatat că față de inculpat continuă să fie incidente dispozițiile art.143 și ale art. 148 lit. a și f Cod procedură penală.
Natura infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului, împrejurările de fapt în care au fost comise, urmările produse concretizate în cuantumul prejudiciilor cauzate, persoana celui acuzat și perspectiva încălcării în continuare a normelor de drept constituie motive suficiente și relevante, inclusiv în raport cu prevederile art. 5 paragraf 3 din Convenția europeană a drepturilor omului și libertăților fundamentale, ce impun menținerea dar și constatarea caracterului rezonabil al duratei arestării, astfel cum în mod corect a operat instanța de fond.
Prin urmare, prima instanță ținând seama de faptul că ordinea publică ar fi grav afectată prin punerea inculpatului în libertate în mod just a apreciat că se impune menținerea măsurii arestării preventive și judecarea în stare de arest a inculpatului.
În temeiul considerentelor expuse criticile formulate de inculpat nu sunt fondate, urmând ca în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală să se respingă recursul promovat.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală recurentul -inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în care s-a inclus și onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 23 septembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui în dosarul nr-, încheiere pe care o menține.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 150 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei onorariu apărător din oficiu suportat din fondurile statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 2 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
Grefier
- -
Red.
Tehnored.
2 ex.
06.10.2009
Tribunalul Vaslui:
-
Președinte:Gabriela ScripcariuJudecători:Gabriela Scripcariu, Elena Scriminți, Aurel Dublea
