Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 605/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR. 605/

Ședința publică de la 19 octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Viorica Lungu

JUDECĂTOR 2: Marius Cristian Epure

JUDECĂTOR 3: Zoița

Grefier -

Cu participarea Ministerului Public prin

Procuror - -

S-au luat în examinare recursurile declarate de inculpații, și - deținuți în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva încheierii de ședință din 15 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, având ca obiect menținere măsură de arestare preventivă.

În conformitate cu disp. art. 297 cod pr. Penală, la apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurenții inculpați și, ambii în stare de arest și asistați de avocat ales in baza împuternicirii avocațiale de la dosarul cauzei și recurentul inculpat, în stare de arest și asistat de avocat ales in substituire pentru av. in baza împuternicirii avocațiale de substituire emisă de Baroul Galați - cabinet individual.

Traducerea susținerilor pentru inculpatul recurent a fost asigurată de dna, traducător autorizat de MJ de limbă spaniolă.

Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea disp. art. 176-181 cod pr. penală.

În conformitate cu disp. art. 301 cod pr. penală, părțile prezente, arată că nu au excepții de ridicat și nici cereri de formulat.

Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu, potrivit disp. art. 302 cod pr. penală, constată îndeplinite cerințele art. 38511cod pr. penală, și acordă cuvântul pentru dezbateri, în ordinea prev. de art. 38513cod pr. penală.

Avocat având cuvântul pentru recurenții inculpați și, arată că solicită admiterea recursurilor declarate, casarea încheierii instanței de fond cu trimitere spre rejudecare întrucât tribunalul nu s-a pronunțat pe menținerea de arestare preventivă din perspectiva textului de lege. S-au examinat existența condițiilor prev. de art. 148 lit. a cod pr. penală, deși măsura arestării preventive a inculpaților nu s-a luat în baza acestui text de lege. Se vorbește in motivarea încheierii de aspecte ce țin de fondul cauzei, însă după o examinare mai atentă, se poate observa că singurele probe care conduc la menținerea stării de arest a inculpaților sunt interceptările de convorbiri telefonice. Apreciază că, judecătorul fondului a plecat deja de la o idee preconcepută, judecând cu patimă.

Pe fond, solicită admiterea recursurilor declarate, casarea încheierii tribunalului și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara. Apreciază că, nu există argumente conform cărora inculpații, dacă ar fi liberi ar încerca să părăsească teritoriul țării, nu există probe că s-ar fi sustras urmăririi penale. Scopul procesului penal poate fi asigurat și cu inculpații în stare de libertate. Sunt arestați de 9 luni de zile și nu se poate susține că inculpatul ar fi participat la săvârșirea faptei doar pentru că acesta ar fi avut o relație intimă cu inculpata. Scopul inculpaților este de a se prezenta la instanță pentru clarificarea situației. De 9 luni de zile nu s-a mai făcut nimic in dosar, s-au audiat doar doi martori

Cu privire la inculpata arată că nu există prea multe indicii pentru că in momentul in care s-a luat măsura arestării nu au existat decât acele interceptări de convorbiri telefonice insă acestea nu mai sunt de natură să justifice existența unor probe că inculpata ar fi participat la săvârșirea faptei.

Apreciază că, nu sunt îndeplinite cerințele cumulative ale art. 148 lit. f cod pr. penală, nu există aplicabilitatea disp. art. 148 lit. a cod pr. penală, motiv pentru care, solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii Tribunalului Constanța și înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaților, cu măsura obligării de a nu părăsi țara.

Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat apreciază că, încheierea pronunțată de Tribunalul Constanța, este netemeinică și nelegală. Apreciază că, dacă la început au existat condițiile prev. de art. 143 cod pr. penală, bănuiala legitimă nu a mai fost în continuare justificată. Apreciază că nu se mai mențin temeiurile avute in vedere la luarea măsurii arestării preventive. Pericolul social concret al faptei, prev. de art. 148 lit. f cod pr. penală, in timp s-a diminuat, iar prin încheiere, judecătorul fondului a introdus forțat existența disp. art. 148 lit. a cod pr. penală. Inculpatul are dreptul la un proces echitabil într-un termen rezonabil, cauza nu este complexă, inculpatul a uzat de dreptul său de a nu da nici o declarație. Apreciază că, in cauză sunt aplicabile disp. art. 139 alin. 1 cod pr. penală rap. la art. 1451cod pr. penală, scopul măsurii preventive poate fi atins prin măsura obligării de a nu părăsi țara.

Procurorul având cuvântul arată că solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați ca fiind nefondate și menținerea dispozițiilor hotărârii Tribunalului Constanța, care este temeinică și legală.

In mod corect, instanța de fond a reținut că nu s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive față de inculpați, că durata acesteia nu este excesivă și că există date că inculpații au săvârșit faptele și că, pentru apărarea ordinii publice, se impune menținerea stării de arest și că cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive a inculpaților sunt nefondate.

Recurentul inculpat prin traducător, in ultimul cuvânt arată că, achiesează la concluziile apărătorului său.

Recurentul inculpat, in ultimul cuvânt arată că, achiesează la concluziile apărătorului său.

Recurenta inculpată, in ultimul cuvânt arată că, achiesează la concluziile apărătorului său.

CURTEA:

Asupra recursurilor penale de față,

Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că, prin încheierea de ședință din 15 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, s-a dispus, în baza art. 3002cod procedură penală coroborat cu art. 160 alin. 3 cod procedură penală, menținerea măsurii arestării preventive luată față de inculpații, și.

Totodată, s-a dispus respingerea, ca nefondate a cererilor de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara formulate de aceiași inculpați.

Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut următoarele:

Tribunalul reține că în cauză există în continuare probe și indicii temeinice, în sensul art. 143 Cod procedură penală, din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații, și au realizat acte materiale ce pot întruni elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată prin rechizitoriu.

În acest sens sunt mijloacele de probă pe care se fundamentează rechizitoriul, ce nu au fost infirmate în cursul cercetării judecătorești.

Astfel, în ce privește starea de fapt, probele dosarului atestă că au existat două containere sosite din pe cale maritimă în portul C, iar în acestea s-a descoperit cantitatea de 1080 kg de cocaină.

În ce privește legătura dintre aceste containere și inculpata, prin probe s-a stabilit că aceasta figura ca asociat unic la SC SRL B de -jud. G, iar aceasta din urmă este firma importatoare a bunurilor trimise în cele două containere din, respectiv a unei cantități de cherestea.

În ce privește probele și indiciile din care rezultă că inculpata cunoștea faptul că în interiorul containerelor se află droguri, acestea constau, printre altele, în:

- comportamentul inculpatei în discuțiile personale și telefonice cu martorul, relevat prin declarațiile acestuia, în sensul că: deși din probe rezultă că inculpata nu derula vreo altă operațiune de import în afara celei referitoare la cele două containere ce sosiseră deja la 21 12 2008 din, aceasta i-a precizat martorului că dorește să cunoască procedura de vămuire pentru niște containere din, rezultând că nu a dorit să se facă vreo asociere între ea și containerele din, deși nu există nici o explicație rațională a acestei comportări, dacă inculpata ar fi considerat de bună credință că în containere se află numai cherestea; inculpata a dorit să poarte o discuție personală cu martorul, în condițiile în care nu-l cunoștea pe acesta, și în contextul în care s-a interesat de procedura vămuirii unor containere, comportament de asemenea greu de explicat în condițiile în care inculpata ar fi dorit să efectueze un import fără probleme. În declarația sa din cursul judecății, inculpata nu a oferit nici o explicație asupra comportamentului său. Aceleași semne de întrebare se ridică și cu privire la susținerile inculpatei potrivit cărora a găsit firma exportatoare pe internet, deși cu aceeași firmă derulase multiple afaceri inculpatul, (apropiat intim al inculpatei), potrivit cărora ar fi căutat pe," de la un internet cafe din, deși probele dovedesc că inculpata deținea un laptop pe care l-a utilizat pentru a obține diferite informații cu același (deci nu avea nevoie să se deplaseze pentru aceasta la un local public), ori privind faptul că inculpata a cumpărat două containere de cherestea deși a recunoscut că nu avea cumpărător pentru ele, și nici nu era proprietara firmei SRL la momentul începerii încărcării mărfii în (13 11 2008).

- conținutul convorbirilor telefonice interceptate dintre și, referitoare la supravegherea ieșirii celor două containere din port, referitoare la plata sumei de 10.000 euro către investigatorul sub acoperire (fată, le dau banii?.Nu știu, pe asta răspunzi tu dacă-i dai, eu nu am văzut nici unul trecând pe aici).

- constatările privind informațiile căutate pe de inculpată -capturi de cocaină în port, legi din România pentru cocaină, rețea de traficanți de droguri anihilată, câți ani iei pentru droguri, etc, care se coroborează cu realitatea că în containerele aduse prin firma inculpatei prin port, în România, s-a descoperit exact cocaină.

În ce privește legătura dintre containere și inculpatul, precum și probele și indiciile din care rezultă că inculpatul cunoștea faptul că în interiorul containerelor se află droguri, acestea constau, printre altele, în:

- împrejurarea că inculpatul s-a întâlnit cu investigatorul sub acoperire pentru a-l determina pe acesta să intervină spre a nu se verifica containerele, iar apoi i-a înmânat suma de 10.000 euro, aspect neexplicabil dacă inculpatul considera că nu există bunuri ilicite în containere;

- conținutul convorbirilor telefonice interceptate, referitoare la interesul inculpatului de a ști dacă containerele vor fi scanate precum și cele din care rezultă că inculpatul era informat cu privire la firma transportatoare --cu privire la dotările firmei importatoare -firma are fabrică -cu privire la originea containerelor - de Sud, precum și referitoare la faptul că acest inculpat a supravegheat personal derularea operațiunii de vămuire, încărcarea containerelor și plecarea acestora din port;

- împrejurarea că inculpatul s-a aflat în posesia actelor originale ale transportului -factură, conosamente, adresă de la firma SRL către SC SRL T -și făcut demersuri personale pentru înceta relația de afaceri cu această firmă, referitoare la cele două containere -în acest sens martorii și l-au recunoscut din albume foto.

În ce privește legătura dintre containere și inculpatul, precum și probele și indiciile din care rezultă că inculpatul cunoștea faptul că în interiorul containerelor se află droguri, acestea constau, printre altele, în:

- legătura dintre acest inculpat și firma SC SRL, în sensul că această firmă a aparținut inculpatului până în decembrie 2008, respectiv până după încheierea relației contractuale cu firma exportatoare braziliană, legătura dintre inculpat și firma braziliană, în sensul că acesta a derulat multiple relații economice cu respectiva firmă, și deci cunoștea partenerii de afaceri;

- conținutul convorbirilor telefonice interceptate din care rezultă că inculpatul manifesta o atenție deosebită pentru derularea operațiunilor de vămuire a celor două containere, și că era la curent cu discuțiile dintre și (,Fată! Deciliniștește-, că-i gatastai liniștit,calmează-,zi-că-i bine ",ăsta al meunu stă liniștit!", șiconvinge-,spune-ică nu-i adevărat!.Chiar acuma!.. spuneadi noi, vai de mini cum stați căparcă n-ați mai făcut niciodată!Ș-acuma lael,al meuce zicecă vrea să vadă șoferii"). Rezultă pe de o parte că cel despre care se vorbea este o persoană apropiată inculpatei (al meu) și pe de altă parte că este vorba despre o persoană din imediata apropiere (fizică) a inculpatei (ăsta, spune-i chiar acum, ăsta zice). Ori, din alte mijloace de probă rezultă că inculpata se afla la C în compania inculpatului, concubinul ei.

Tot din conținutul convorbirilor telefonice interceptate rezultă că inculpatul a desfășurat activități de supraveghere a ieșirii containerelor din port (,Maiavețirăbdare un sfert di oră", poate stați la o altă poartă",L-ațipierdut și pe al doileasuntețicei mai tari", zice că, n-o rămas căelse ține după alea până când ajunge el acolo?" ).

- nu în ultimul rând, indiciile privind faptul că inculpatul cunoștea realitatea operațiunilor efectuate de ceilalți doi inculpați se concretizează în chiar relația de apropiere intimă dintre el și, în faptul că s-a deplasat din Spania în România cu singurul scop de a asista la importul celor două containere, in faptul că inculpații și nu justifică sumele de bani pe care le-au vehiculat (30.000 euro plătiți ca parte a prețului părților sociale, respectiv 120.000 euro găsiți asupra inculpatului, plus cei 10.000 euro dați investigatorului sub acoperire), în timp ce situația financiară a inculpatului rezultată din probe îi permite acestuia vehicularea acestor sume.

Pentru considerentele expuse, tribunalul apreciază că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 143 cod procedură penală, necesare pentru a se dispune și respectiv menține măsura arestării preventive în cauză.

De asemenea, tribunalul apreciază că există cazurile prevăzute de art. 148 lit a) și f) Cod procedură penală, în prezența cărora se poate dispune menținerea măsurii arestării preventive.

Astfel, în ce privește cazul prevăzut la lit a), datele din care rezultă temerea că inculpații vor încerca să se sustragă de la judecată în cazul în care ar fi puși în libertate sunt cele referitoare la posibilitățile acestora de a pleca în Spania ori într-o altă țară frecventată ca urmare a relațiilor de afaceri ale inculpatului, coroborate cu riscul pe care-l comportă rămânerea acestora la dispoziția organelor judiciare române, de a suporta o pedeapsă în limitele mari prevăzute de textele de lege reținute în sarcină, în cazul în care s-ar constata vinovăția lor.

În ce privește cazul prevăzut de art. 148 lit f) cod procedură penală, pericolul concret pentru ordinea publică, constând în starea de nesiguranță a cetățenilor aflând că persoane cercetate pentru infracțiuni deosebit de grave sunt lăsate în libertate, semnificând fie posibilitatea reluării activității infracționale fie neîncrederea în capacitatea organelor judiciare de a lua măsurile necesare restabilirii ordinii de drept, acest pericol rezultă din gravitatea atribuită de lege faptelor, din modul organizat al realizării acestora, din greutatea descoperirii unor astfel de fapte, precum și din consecințele previzibile rezultate din nedescoperirea unor astfel de fapte -introducerea pe piață a unor cantități mari de droguri, afectarea sănătății populației, săvârșirea în lanț a numeroase alte infracțiuni legate de aceste droguri, obținerea de sume de bani care vor servi la săvârșirea altor infracțiuni, unele fiind dintre cele mai grave, etc.

În ce privește susținerile inculpaților referitoare la încadrarea juridică a faptelor, pe de o parte această încadrare juridică se examinează în principiu cu ocazia dezbaterilor sau la solicitarea părților, ceea ce nu s-a întâmplat în speță, iar pe de altă parte criticile s-au referit la infracțiunea de introducere în țară de droguri de mare risc, însă inculpații au fost trimiși în judecată și pentru alte două infracțiuni (art. 7 din Legea nr. 39/2003 și art. 2 alin 2 din Legea nr. 143/2000) care de asemenea pot atrage luarea măsurii arestării preventive.

Pentru considerentele expuse, tribunalul apreciază că se impune menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților pentru buna desfășurare a procesului penal, precum și pentru preîntâmpinarea unui pericol concret pentru ordinea publică, urmând a dispune în conformitate cu dispozițiile art. 3002Cod procedură penală raportat la art. 160balin 3 Cod procedură penală.

Pentru aceleași considerente, s-a apreciat că măsura obligării inculpaților de a nu părăsi țara nu este suficientă pentru îndeplinirea scopului procesului penal, sens în care va respinge cererile inculpaților de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.

În termen legal, impotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie în sensul insuficientei motivări a hotărârii, a reținerii art. 148 lit. a cod pr. penală deși acest temei nu a fost reținut și cu ocazia luării măsurii arestării preventive, precum și în ce privește neîndeplinirea condiției prev. de art. 143 cod pr. penală și a depășirii termenului rezonabil al arestării preventive.

Verificând încheierea recurată potrivit art. 3856alin. 3 cod pr. penală și prin prisma criticilor formulate, curtea apreciază că recursurile sunt nefondate.

Astfel, criticile formulate sunt neîntemeiate întrucât, pe de o parte, încheierea recurată cuprinde atât motivele de fapt cât și de drept pe care se întemeiază, expuse într-o manieră explicită și lipsită de echivoc, astfel încât instanța de control judiciar poate verifica legalitatea și temeinicia hotărârii recurate, reținerea art. 148 lit. a cod pr. penală este circumscrisă dispozițiilor art. 160 alin. 3 cod pr. penală, instanța care efectuează verificarea prevăzută de art. 3002cod pr. penală putând reține și temeiuri noi sau diferite față de cele reținute cu ocazia arestării preventive, condiția prevăzută de art. 143 cod pr. penală fiind examinată cu ocazia arestării preventive și fiind verificată în recursul declarat împotriva încheierii prin care s-a luat măsura arestării preventive, iar durata arestării inculpaților, în raport de natura și complexitatea cauzei neputând a fi considerată excesivă.

În cauză nu au apărut elemente relevante noi din care să rezulte că, temeiurile reținute inițial nu mai subzistă sau că sunt modificate, astfel încât să impună aplicarea art. 160 alin. 2 cod pr. penală sau a disp. art. 139 cod pr. penală.

Scopul privării în continuare de libertate a inculpaților este circumscris bunei desfășurări a judecății în primă instanță și este în acord cu exigențele dreptului intern și a convențiilor internaționale la care România este parte.

Întrucât nu se constată elemente de neregularitate de natură să impună admiterea recursului și casarea încheieri recurate, prezentele recursuri vor fi respinse ca nefondate cu aplicarea corespunzătoare a disp. art. 192 cod pr. penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul art. 38515pct. 1 lit. b cod pr. penală;

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, și - deținuți în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva încheierii de ședință din 15 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-.

Dispune plata din fondurile MJ a onorariului de interpret de limbă spaniolă, în sumă de 200 lei.

În temeiul art. 192 alin. 2 cod pr. penală,

Obligă recurenții la plata sumei de câte 100 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 19 octombrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

- - - - -

-

GREFIER,

Jud. fond: TV.

Red.. Jud. MC. -

Tehnodact. Gref.

3 ex/ 20.10.2009

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

Dosar penal nr-

______ octombrie 2009

CĂTRE,

DEPARTAMENTUL ECONOMICO - FINANCIAR

Vă facem cunoscut că, pe rolul Curții de APEL CONSTANȚA, se află înregistrat dosarul nr-, având ca obiect recursul penal declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva încheierii de ședință din data de 15 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-.

In conformitate cu dispozițiile legale s-a procedat la traducerea susținerilor inculpatului, din limba spaniolă in limba română și invers.

Această traducere, a fost efectuată în cauză de către dna, persoană autorizată ca traducător de limba spaniolă, conform Legii nr. 178/1997, de către Ministerul Justiției;

Alăturat, vă înaintăm:

- Copia deciziei penale nr. 605/P din 19 octombrie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Constanta, prin care s- acordat onorariu de traducător in sumă de 200 RON sumă care se avansează din fondurile Ministerului Justiției;

Dna translator, poate fi contactată la numărul de telefon 0766.62.91.75

PREȘEDINTELE COMPLETULUI, GREFIER,

Judecător

Președinte:Viorica Lungu
Judecători:Viorica Lungu, Marius Cristian Epure, Zoița

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 605/2009. Curtea de Apel Constanta