Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 610/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE Nr. 610
Ședința publică de la 09 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tatiana Juverdeanu
JUDECĂTOR 2: Daniela Dumitrescu
JUDECĂTOR 3: Mihaela Chirilă
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror
Pe rol judecarea recursului penal, avand ca obiect "mentinere masura de arestare preventiva", declarat deinculpatul, fiul lui si, nascut la 11.08.1957 - detinut in Penitenciarul I, impotriva incheierii de sedinta din 29.09.2009 pronuntata de Tribunalul I in dosarul penal nr-.
La apelul nominal facut in sedinta publica, se prezinta inculpatul recurent asistat de avocat - aparator desemnat din oficiu de catre Baroul d e Avocati I, cu delegatie la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinita.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de sedinta, dupa care;
Interpelat, inculpatul recurent precizează ca își menține recursul declarat si nu mai are cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul in sustinerea recursului.
Avocat având cuvântul pentru inculpat, solicita admiterea recursului și judecarea inculpatului în stare de libertate, având în vedere susținerile acestuia în sensul că nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa. De altfel, la instanța de fond inculpatul a solicitat administrarea anumitor probatorii pentru a-și dovedi nevinovăția.
Lăsarea inculpatului în stare de libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică și nici nu s-a făcut dovada că dacă ar fi lăsat în libertate acesta ar impieta buna desfășurare a procesului penal.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, apreciază că încheierea pronunțată de Tribunalul Iași la data de 29.09.2009 este legală și temeinică, prima instanță făcând o evaluare corespunzătoare a condițiilor și modalității în care a fost săvârșită fapta.
Solicită respingerea recursului ca nefondat.
Inculpatul recurent, personal, având ultimul cuvânt, susține că nu este vinovat de săvârșirea faptei reținută în sarcina sa, că fratele său, care de altfel a și recunoscut, este autorul acestor fapte. Solicită a fi judecat în sate de libertate având în vedere și situația dificilă pe care o are în familie.
Declarând închise dezbaterile, instanța lasă cauza in pronunțare.
Ulterior deliberării,
INSTANȚA
Asupra recursului penal de față;
Tribunalul Iași prin încheierea din 29.09.2009 a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților și și a menținut starea de arest preventiv a acestora, conform art. 300 ind. 2 cu referire la art. 160 ind. "b" alin. 1 și 3 Cod procedură penală.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În deliberare, instanța constată că potrivit disp. art. 3002Cod procedură penală, în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății, legalitatea și temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art. 160 Cod procedură penală.
Potrivit art. 160balin. 2 Cod procedură penală, în cursul judecății, inclusiv al judecății în căile de atac, dacă se constată că temeiurile care au dus la arestarea preventivă nu mai subzistă, se dispune revocarea și punerea de îndată în libertate, iar conform alin. 3 al aceluiași articol, când se constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri care justifică respectiva măsură preventivă, se va dispune menținerea măsurii arestării preventive.
Instanța constată că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive față de inculpații și subzistă și impun, în continuare, privarea de libertate a acestora.
Din actele și lucrările dosarului rezultă că, în cauză, sunt suficiente probe certe (respectiv: cele menționate și în cuprinsul rechizitoriului cu care prima instanță a fost investită și al hotărârii atacate) care să justifice bănuiala legitimă că inculpații ar fi săvârșit faptele grave de "furt calificat" și,violare de domiciliu", prevăzute de legea penală, pentru care au fost trimiși în judecată și condamnați în primă instanță, fiind îndeplinită condiția prevăzută de art. 143 alin. 1 Cod procedură penală.
Astfel există în continuare temeiul prevăzut de art. 148 Cod procedură penală, cu referire specială la litera f, iar natura infracțiunilor pentru care inculpații sunt cercetați, precum și probele administrate până la acest moment procesual conduc la concluzia că lăsarea în libertate a inculpaților ar periclita grav valorile sociale și relațiile sociale care, împreună, realizează ordinea publică.
Față de inculpați s-a pronunțat în primă instanță o hotărâre de condamnare pentru infracțiunile de furt calificat în formă continuată și violare de domiciliu care, prin modalitatea și împrejurările concrete în care s-a reținut că au fost comise, prezintă un grad ridicat de pericol social.
De asemenea, lăsarea inculpaților în libertate prezintă în continuare pericol social concret pentru ordinea publică, având în vedere rezonanța în cadrul comunității pe care îl au faptele de acest gen, periculozitatea socială sporită a presupuselor fapte, prejudiciile reținute a fi cauzate și atitudinea procesuală oscilantă a inculpaților, in special a inculpatului.
În cauză din considerentele expuse se constată că subzistă temeiurile ce au stat la baza arestării preventive,măsură luată și menținută cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale, impunându-se privarea inculpaților în continuare de libertate în scopul asigurării unei bune desfășurări a procesului penal.
Față de cele arătate, constatând că măsura arestării preventive luată față de inculpați este legală și temeinică se va dispune în baza art. 160 alin. 3 Cod procedură penală menținerea acesteia.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termenul prevăzut de art. 385 ind. 3 Cod procedură penală inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea recursului inculpatul arată că este nevinovat și a fost reținut pe nedrept întrucât nu prezintă pericol pentru ordinea publică și nici nu s-a făcut dovada că ar impieta buna desfășurare a procesului penal, dacă ar fi lăsat în libertate.
Examinând recursul declarat în raport cu criticile formulate și cu hotărârea dată în cauză, Curtea constată că acesta este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează:
În mod corect și în concordanță cu actele și lucrările cauzei instanța de fond a reținut că temeiurile care au dus la arestarea preventivă a inculpatului subzistă și impun în continuare, privarea de libertate a acestuia.
Astfel în cauză sunt suficiente probe care să justifice bănuiala legitimă că inculpații și ar fi săvârșit faptele grave de furt calificat și violare de domiciliu, pentru care au fost trimiși în judecată și condamnați în primă instanță, fapte prevăzute de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate a acestora prezintă pericol concret pentru ordinea publică, fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 143, 148 lit. "f" Cod procedură penală.
S-a apreciat temeinic în cauză că pentru buna desfășurare a procesului penal este necesară menținerea stării de arest preventiv a inculpatului, nefiind oportună înlocuirea acestei măsuri preventive cu una mai puțin constrângătoare.
Împrejurările personale invocate de inculpat nu sunt de natură a diminua periculozitatea pe care o prezintă acesta pentru societate și nu determină punerea acestuia în libertate.
Constatând din examinarea cauzei, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, că nu există motive de casare care să poată fi luate în considerare din oficiu,pentru aceste considerente, în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală, se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 29.09.2009 a Tribunalului Iași, pe care o va menține.
Conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală instanța va obliga recurentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul, deținut în Penitenciarul Iași, împotriva încheierii de ședință din 29 septembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași, pe care o menține.
Obligă recurentul să plătească statului suma de 150 lei, în care s-a inclus onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu în valoare de 100 lei ce va fi suportat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 09 Octombrie 2009
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:,
-
14.10.2009/2 ex.
Președinte:Tatiana JuverdeanuJudecători:Tatiana Juverdeanu, Daniela Dumitrescu, Mihaela Chirilă
