Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 614/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 935/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR 614/R/
Ședința publică de la 23 aprilie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Lia Savonea
JUDECĂTOR 2: Daniel Grădinaru
JUDECĂTOR 3: Niculina Alexandru
GREFIER - - -
____
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - este reprezentat legal prin procuror.
Pe rol, soluționarea cauzei penale, având ca obiect recursurile declarate de inculpații, și, împotriva încheierii de ședință din data de 09 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II- Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții inculpați, ambii în stare de arest preventiv și asistați de apărător ales, avocat și, în stare de arest preventiv și asistat de apărător ales,avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. - din 23 aprilie 2009 emisă de Cabinet Individual.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Întrebate fiind, părțile declară că nu mai sunt alte cereri sau excepții de invocat, motiv pentru care, Curtea, constată cauza în stare de judecată și în temeiul disp. art. 385/13 Cod procedură penală, acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Apărătorul ales pentru recurenții inculpați și,critică încheierea atacată prin care s-a dispus menținerea stării de arest a inculpaților și s-a respins cererea de liberare sub control judiciar formulată de inculpați, pentru nelegalitate și netemeinicie, având în vedere următoarele considerente:
Apreciază că la acest moment procesual s-au schimbat datele și temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri,întrucât inculpații la data reținerii au fost reținuți și pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tâlhărie,însă odată cu finalizarea rechizitoriului și sesizarea instanței de judecată, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru această infracțiune grave. În ceea ce privește perioada de timp scursă, solicită a se avea în vedere că aceștia se află în stare de arest preventiv de aproximativ 15 luni, au recunoscut faptele pentru care au fost trimiși în judecată, mai puțin săvârșirea faptei de lipsire de libertate de către inculpatul, întrucât aceasta nu subzistă. În ceea ce privește motivarea instanței de fond, în sensul că inculpații ar putea influența martorul sau partea vătămată, solicită a se avea în vedere că partea vătămată al faptei de lipsire de libertate, se află în stare de deținere la Penitenciar. Referitor la inculpatul ,arată că singura faptă la care acesta a participat și pentru care se putea lua măsura arestării preventive a fost infracțiunea de ultraj comisă la restaurantul " "
De asemenea față de împrejurarea că o parte din coinculpați sunt trimiși în judecată în stare de libertate pentru infracțiuni mai grave respectiv ultraj în formă agravantă apreciază că și acești inculpați cu infracțiuni mai puțin grave se pot judeca în stare de libertate.
Astfel, în baza disp. art. 385/15 pct. 2 lit. d Cod procedură penală,solicită admiterea recursului, casarea încheierii, iar pe fond judecarea acestora în stare de liberate, considerând că aceștia nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică și că nu vor impieta cu nimic buna desfășurare a procesului penal.
Apărătorul ales pentru recurentul inculpat, pune concluzii de admitere a recursului, casarea încheierii atacate, iar pe fond a se dispune judecarea în stare de libertate.
Inculpatul a fost arestat pentru săvârșirea a două infracțiuni iar pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în dauna părții vătămate s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală, acesta în final fiind trimis în judecată doar pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau alte violențe.
Deși a invocat în mai multe rânduri solicitarea de a se constata schimbarea acestor temeiuri, situația inculpatului a fost tratată la global cu a celorlalți inculpați.
În ceea ce privește existența indiciilor sau probelor temeinice, în sensul că se face vinovat pentru săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, ultraj contra bunelor moravuri, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni descrise la pct.10 din rechizitoriu, solicită a se constata că infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor nu are un suport probator, ci doar o simplă declarație dată de un martor care a susținut că în acel restaurant, inculpatul ar fi scos o armă de foc și ar fi tras. Însă, precizează că această armă nu a fost identificată,de asemenea nici cartușele sau gloanțe, dacă au existat, considerând că pentru existența acestei infracțiuni este necesar ca arma să fie identificată, pentru a se stabili dacă acel obiect îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a fi considerat armă sau nu, numai atunci putându-se discuta de existența sau inexistența acestei infracțiuni, nu printr-o simplă declarație.
Referitor la săvârșirea infracțiunii de asociere într-un grup organizat în vederea săvârșirii de infracțiuni, chiar în ipoteza în care s-ar reține ultrajul contra bunurilor moravuri, aceasta s-a întâmplat instantaneu, inculpații având un incident cu partea vătămată, nefiind nimic planificat dinainte.
În mod eronat instanța de fond a considerat că inculpatul prezintă pericol pentru ordinea publică, întrucât nu are antecedente penale, este căsătorit nu a avut niciodată probleme cu organele de poliție.
Pentru egalitatea de tratament, având în vedere că în cauză ceilalți coinculpați în sarcina cărora sunt reținute infracțiuni mult mai grave sunt trimiși în stare de judecată, în temeiul disp. art. 385/15 pct. 2 lit. d Cod procedură penală,solicită admiterea recursului, casarea încheierii, iar pe fond continuarea cercetării judecătorești cu inculpatul în stare de liberate, considerând că acesta nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursurilor declarate, ca fiind nefondate și menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică, atât sub aspectul soluției de respingere a cererilor de liberare provizorie sub control judiciar, cât și sub aspectul menținerii stării de arest preventiv a acestora. Din probatoriul administrat până în prezent, rezultă că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților se mențin în raport de încadrările juridice reținute în actul de sesizare, prin raportare la modalitatea concretă de comitere a faptelor deduse judecății, și justifică privarea acestora de libertate. În cauză există date justificate din care rezultă că inculpații aflați în stare de libertate să influențeze aflarea adevărului prin influențarea părților vătămate și a martorilor care nu au fost audiați până în prezent. În cazul inculpatului, consideră că există riscul sustragerii de la judecată sau de la o eventuală executare a pedepsei, având în vedere că în cursul urmăririi penale s-a sustras, fiind arestat preventiv în lipsă. În raport de același considerente reținute de instanța de fond, respectiv numărul mare de fapte reținute în sarcina inculpaților fapte comise cu violență pe interval mare de timp asupra numeroaselor părți vătămate, indiferent dacă acesta sunt sau nu cu comportament antisocial, fapte comise cu violență și în grup, consideră că sunt temeiuri suficiente pentru a se aprecia că și în acest moment se impune menținerea stării de arest preventiv a inculpaților recurenți.
Apărătorul ales al recurentului inculpat, având cuvântul în replică,referitor la precizarea că acesta s-ar fi sustras de la urmărirea penală, arată că nu a fost niciodată citat și căutat la domiciliul stabil aflat în comuna, județ C, astfel încât nu a avut cunoștință de existența acestui dosar, deci nu se poate reține că s-ar sustrage cercetării judecătorești dacă ar fi pus în libertate.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, consideră că nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, solicitând judecarea sa în stare de libertate.
Recurentul inculpat, în ultimul cuvânt, arată că la data săvârșirii faptelor era elev, nu a mai avut niciodată probele cu legea penală, a recunoscut săvârșirea faptelor și consideră că nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că nu a locuit niciodată în B, sector 3 și că nu s-a sustras de la urmărirea penală.
CURTEA,
Președinte:Lia SavoneaJudecători:Lia Savonea, Daniel Grădinaru, Niculina Alexandru
