Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 62/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 62/2009
Ședința separată de la 18 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dana Ghițoaica
JUDECĂTOR 2: Marius Aurel Motolea
JUDECĂTOR 3: Sanda președinte secție
Grefier Creța
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat de - procuror
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii penale pronunțate la 13 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu - secția penală în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns:
- recurent Inculpat - personal și asistat de av., din oficiu
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care
Instanța din oficiu pune în discuția părților publicitatea ședinței de judecată, în baza dispozițiilor art. 485 cod pr. penală, raportat la starea de minoritate a inculpatului.
Reprezentanta parchetului solicită ca în baza dispozițiilor art. 485 cod pr. penală să se declare ședința nepublică.
Apărătorul din oficiu al inculpatului de asemenea apreciază că se impune ca ședința să se desfășoare nepublic.
Deliberând, instanța baza dispozițiilor art. 485 cod pr. penală având în vedere starea de minoritate a inculpaților declară ședința separată și dispune evacuarea persoanelor din sala de judecată cu excepția celor care au legătură cu prezenta cauză.
Inculpatul arată că este de acord cu apărătorul desemnat din oficiu.
De asemenea instanța de recurs pune în vedere inculpatului prevederilor dispozițiilor art. 70 cod pr. penală, respectiv dreptul la "tăcere", precum și aspectul că dacă consimte să fie ascultat, tot ceea ce va declara, va putea fi folosit împotriva lui în soluționarea prezentei cauzei.
Inculpatul este de acord să dea o declarație în fața instanței de recurs consemnată separat la dosar.
Nefiind alte cereri de formulat, excepții de invocat, chestiuni prealabile instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul din oficiu al inculpatului solicită casarea încheierii atacate având în vedere că nu subzistă temeiurile avute în vedere de instanța de apel. Inculpatul a recunoscut parțial fapta iar judecarea în stare de libertate nu influențează desfășurarea procesului. Având în vedere persoana acestuia și poziția lui în proces nu consideră că ar crea pericol pentru ordinea publică. Eventual, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură.
Reprezentanta parchetului solicită respingerea recursului inculpatului arătând că instanța de fond a menținut în mod corect măsura arestării. Afecțiunile de care suferă inculpatul nu justifică revocarea măsurii iar pericolul social concret subzistă și se impune menținerea acestei măsuri privative de libertate.
Inculpatul, având ultimul cuvânt solicită să fie lăsat liber.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față:
Constată că prin încheierea penală din 13.05.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu - Secția Penală în dosarul nr- s-a dispus în baza art. 300/2 rap.C.P.P. la art. 160/b al. 3.C.P.P. menținerea arestului preventiv față de inculpatul - deținut în Penitenciarul Aiud.
În motivarea încheierii Tribunalul a reținut temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă și în prezent, faptele pentru care este cercetat inculpatul fiind pedepsite de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani iar pericolul concret pentru ordinea publică al lăsării inculpatului în stare de libertate este reprezentat de gravitatea faptei săvârșite și de împrejurările săvârșirii acesteia, precum și de impactul social negativ produs în rândul colectivității.
S-a mai arătat că deși s-a dovedit că inculpatul are probleme medicale, acesta a săvârșit fapta cu discernământ iar bolile de care suferă pot fi tratate în rețeaua medicală a Ministerului Justiției.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs în termen, nemotivat, inculpatul solicitând personal și prin apărătorul desemnat din oficiu admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și punerea sa în libertate.
În motivarea recursului s-a arătat că în cauză nu mai subzistă temeiurile avute în vedere de instanța de fond. Inculpatul a recunoscut parțial fapta iar judecarea în stare de libertate nu ar influența desfășurarea procesului. Se mai solicită a se avea în vedere persoana inculpatului și poziția sa în proces și se consideră că judecarea lui în stare de libertate nu ar crea pericol pentru ordinea publică. Eventual, se solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă neprivativă de libertate.
Curtea de Apel examinând încheierea penală atacată prin prisma motivelor invocate precum și din oficiu constată că recursul inculpatului este nefondat și va fi respins, din următoarele considerente:
Inculpatul a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv prin rechizitoriul din 4.02.2009 fiind acuzat de săvârșirea infracțiunilor de omor deosebit de grav prev. de art. 174 al. 1, art. 176 al. 1 lit. d Cod Penal, art. 99.Cod Penal și tâlhărie prev. de art. 211 al. 2 lit. b și al. 2/1 lit. c Cod Penal, art. 99.Cod Penal constând în aceea că în noaptea de 30/31.12.2008, pentru a deposeda victima de bani și bunuri, l-a lovit pe acesta repetat și cu intensitate, producându-i leziuni care au condus la decesul acestuia.
Inculpatul recurent a fost arestat preventiv la data de 3.01.2009 prin încheierea penală nr. 1/CC/3.01.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu - Secția Penală în dosarul nr-.
Menținerea stării de arest preventiv pronunțată de instanța de fond prin încheierea atacată este legală și temeinică.
Inculpatul recurent este acuzat de săvârșirea unor infracțiuni grave iar menținerea sa în stare de arest preventiv este justificată raportat la cerințele legii, și în prezent fiind îndeplinite disp. art. 143 și 148 lit. f
C.P.P.Cerințele art. 143.C.P.P. sunt întrunite întrucât din actele și probele dosarului și anume declarațiile martorilor Tara, concluziile formulate de Serviciul Județean de Medicină Legală Sibiu, proces - verbal de cercetare la fața locului, rezultă bănuiala legitimă că în noaptea de 30/31 decembrie 2008 inculpatul minor i-a aplicat victimei, în timp ce dormea, mai multe lovituri cu un topor în zona capului, violențe soldate cu moartea victimei, fapte ce se circumscriu dispozițiilor art. 174 alin. 1 comb. cu art. 176 alin. 1 lit. d) Cod penal și art. 211 alin. 2 lit. b) și alin. 2/1 lit. c) Cod penal pentru care legiuitorul a prevăzut pedeapsa închisorii mai mari de 4 ani.
Împotriva inculpatului minor își găsesc incidența și dispozițiile art. 148 lit. C.P.P.
Astfel, acuzele ce planează asupra acestuia vizează infracțiuni ce sunt sancționate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, date fiind circumstanțele reale reținute drept cadru al comiterii faptelor și atitudinea pe care acesta a avut-o după comiterea presupuselor fapte.
Raportat la gravitatea acuzelor ce planează asupra inculpatului minor și la datele ce caracterizează persoana acestuia - minorul a abandonat școala, absolvind doar șase clase, nu are nici o ocupație, minorul prezintă tulburări de comportament și este încadrat într-un grad grav de handicap cu asistent personal, Curtea apreciază că ordinea publică este amenințată, așa cum corect a reținut prima instanță.
În raport de aceste considerente, Curtea apreciază că privarea de libertate a minorului este oportună pentru desfășurarea procesului penal în bune condiții.
În concluzie, Curtea apreciază că și la acest moment indiciile temeinice care au condus inițial la luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul recurent subzistă iar măsura arestării preventive este legală și temeinică.
În ce privește susținerile recurentului referitoare la starea sa de sănătate, Curtea are a preciza că înscrisurile depuse la dosar dovedesc că acesta are o serie de afecțiunii, dar din concluziile rapoartelor de expertiză medico-legală rezultă că bolile de care suferă pot fi tratate în rețeaua medicală a Ministerului Justiției - Administrația Națională a Penitenciarelor.
Față de aceste considerente, detenția provizorie a inculpatului este legitimă, măsura arestării preventive corespunzând și exigențelor art.5 lit. c) CEDO( referitoare la cazurile de excepție în care o persoană poate fi lipsită de libertate) și art. 160/h și art. 148 lit. f) cod pr. penală, precum și a dispozițiilor art. 37 lit. b) din Convenția cu privire la drepturile copilului.
În baza art. 385/15 pct. 1 lit. b recursul C.P.P. inculpatului va fi respins ca nefondat.
În baza art. 192 al. 2.C.P.P. inculpatul recurent va fi obligat la plata sumei de 180 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 100 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale pronunțate la 13 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu - secția penală în dosar nr-.
Obligă pe numitul recurent la plata sumei de 180 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 100 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Mai 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Creța
Red.
Tehnored. DG
Președinte:Dana GhițoaicaJudecători:Dana Ghițoaica, Marius Aurel Motolea, Sanda
