Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 625/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 625
Ședința publică din data de 01 octombrie 2009.
PREȘEDINTE: Elena Negulescu
JUDECĂTOR 2: Ioana Nonea
JUDECĂTOR 3: Elena Zăinescu
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror C din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 03.07.1960, în prezent aflat în Penitenciarul Spital B împotriva încheierii de ședință din 23.09.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr-, prin care, în baza disp. art.300/2 Cod procedură penală rap. la art.160/b alin. 3 din același cod, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților, fiica lui și -, născută la 02.08.1977, în prezent aflată în Penitenciarul și și s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive pentru ambii inculpați.
La apelul nominal făcut în ședința publică a lipsit recurentul inculpat, aflat în stare de arest, pentru care a răspuns din oficiu avocat, din cadrul Baroului P, potrivit delegației avocațiale nr. 5719/2009, fila 10 dosar.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Se învederează instanței că s-a depus la dosar, prin intermediul Serviciului Registratură un Referat medical din partea cabinetului medical al locului de deținere a recurentului inculpat, respectiv Penitenciarul Spital B, în care se arată că din motive medicale acesta nu poate fi prezentat instanței la acest termen de judecată.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat, arată că față de referatul medical depus la dosarul cauzei sunt îndeplinite condițiile legale pentru soluționarea recursului în lipsa inculpatului și solicită acordarea cuvântului în dezbaterea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, apreciază procedura de citare legal îndeplinită, față de referatul medical depus la dosar, arată că nu are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbaterea recursului.
Curtea, ia act că nu sunt cereri prealabile de formulat și nici excepții de invocat, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință din 23.09.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova și pe fond revocarea măsurii arestării preventive, apreciind că temeiurile care au stat la baza luării acesteia nu mai subzistă în prezent, față de împrejurarea că inculpatul a recunoscut primirea sumei, iar aceasta este relativ mică, respectiv 21 de lei.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, apreciază că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă în continuare, dar și față de îndeplinirea cumulativă a dispozițiilor cuprinse în art. 148 lit.f Cod procedură penală, solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a încheierii de ședință din 23.09.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față:
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Rechizitoriul nr.3735/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieștis -a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților:, fiica lui și -, născută la data de 02.08.1977 în P, jud.P, domiciliată în P,-, jud.P, CNP -, în prezent aflată în Penitenciarul, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit.a, e p cu aplic. art. 37 lit. a Cod Penal și, fiul lui și, nascut la data de 03.07.1960, in, jud.P, domiciliat în P,-,.102,.3, jud.P, CNP -, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit.a, e p cu aplic. art. 37 lit. b
Cod PenalÎn motivarea actului de sesizare s-a reținut că la data de 10.04.2009, in jurul orei 11:40, în timp ce se afla pe platoul Centrale din P, inculpații si au luat hotărârea de a face rost de bani. Profitând de neatenția părții vătămate, inculpata a sustras din geanta acesteia suma de 21 lei, bani pe care i-a înmânat imediat coinculpatului, în scopul de a asigura însușirea banilor fără a fi descoperita, prejudiciul fiind integral recuperat, întrucât inculpații au fost prinși în flagrant.
Prin Ordonanța de reținere nr. 7478/2009 din data de 10.04.2009, ora 19:30, organele de poliție au dispus reținerea pentru 17 ore a învinuiților și iar prin ordonanța nr.3735/P/2009 din data de 11.04.2009 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit. a, e, cu aplicare art. 37 lit.b și față de inculpata, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit. a, e, cu aplicare art. 37 lit. a
Prin Încheierea din Camera de consiliu din 11.04.2009 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr- s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților și, pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 11.04.2009 până la 09.05.2009 inclusiv, apreciindu-se că în cauză sunt indicii temeinice că inculpații au săvârșit fapta reținută în sarcina acestora, măsura arestării preventive fiind întemeiată, întrucât pentru infracțiunea comisă, legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, existând probe că lăsarea acestora în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere natura și gravitatea faptelor comise și împrejurările în care acestea au fost comise.
Prin sentința penală nr.1406/27.07.2009, Judecătoria Ploiești, în baza disp. art.208 alin.1 rap. la art. 209 alin. 1 lit. a și e Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal a condamnat pe inculpatul, la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, faptă din data de 10.04.2009, iar n temeiul disp.art. 71 Cod penal, s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a teza a-II-a și b Cod penal pe durata executării pedepsei, cu excepția dreptului de a alege în alegerile legislative.
Conform disp.art.350 alin.1 pr.pen. a fost menținută starea de arest preventiv a inculpatului și s-a dedus din pedeapsă perioada reținerii și arestării preventive de la 10.04.2009 la zi.
În soluționarea laturii civile s-a luat act că partea vatămată nu s-a constituit parte civilă.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații și.
Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Prahova la data de 07.09.2009 sub nr- iar instanța, legal sesizată fiind, a procedat în conformitate cu disp.art.300/2 C.P.P. prin încheierea din 23.09.2009a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților și, măsură pe care a menținut-o față de ambii inculpați, în condițiile prev. de art. 300/2 rap. la art. 160/b alin. 3 Cod procedură penală.
Pentru a dispune astfel, instanța de apel a constatat că arestarea preventivă a inculpaților s-a dispus în condiții de legalitate și temeinicie, aceștia fiind arestați preventiv de Judecătoria Ploiești, în dosarul nr-, prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 11.04.2009.
Totodată, făcând propria apreciere asupra probatoriilor administrate în cauză până la acest moment, respectiv procesul - verbal de constatare a infracțiunii flagrante, declarațiile părții vătămate, procesele verbale de prezentare pentru recunoaștere de persoane după fotografie, declarațiile martorei, declarația inculpatei din cursul urmăririi penale și parțial declarația inculpatului din cursul urmăririi penale, tribunalul a apreciat că subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților și, respectiv art.143 și C.P.P. art.148 lit.d și f p, în sensul că inculpații au săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea acestora în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Pericolul concret pentru ordinea publică a fost apreciat în raport de circumstanțele reale ale comiterii faptei, modalitatea de săvârșire a acesteia și gravitatea deosebită a faptei comise, dar și din temerea că lăsați în libertate ar putea comite fapte de același gen.
La evaluarea pericolului tribunalul a avut în vedere și rezonanța socială negativă a faptei pentru care inculpații sunt cercetați precum și sentimentul de insecuritate socială pe care prezența acestora l-ar crea în comunitate.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, care a criticat soluția pronunțată pentru nelegalitate și netemeinicie, fără a arăta, în scris, motivele pentru care a promovat această cale de atac.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru recurentul-inculpat a criticat încheierea instanței de apel susținând că în mod greșit a fost menținută starea de arest preventiv a inculpatului, față de împrejurarea că acesta a recunoscut comiterea faptei, iar suma sustrasă este modică.
Curtea, examinând încheierea recurată, în raport de criticile invocate, circumscrise cazului de casare prev. de art. 385/9 pct. 18.C.P.P. pe baza materialului probator administrat în cauză și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, astfel cum cer disp. art. 385/6 alin. 3.C.P.P. constată că recursul declarat de inculpat este nefondat, pentru considerentele ce urmează:
Inculpatul, fiul lui și, născut la data de 03.07.1960 în comuna ul, județul P, a fost arestat preventiv de Judecătoria Ploiești, județul P la data de 11.04.2009, reținându-se incidența disp.art. 143 și art. 148 lit. f în C.P.P. sensul existenței unor indicii temeinice, verosimile, din care a rezultat presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis infracțiunea de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin.1 lit.a, e Cod penal, cu privire la care legiuitorul a prevăzut pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea inculpatului în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.
Măsura arestării preventive a fost prelungită și ulterior menținută, în condițiile legii, ultima dată prin sentința penală nr.1406 din 27.07.2009 a Judecătoriei Ploiești, hotărâre prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 rap. la art. 209 alin. 1 lit.a și e Cod penal cu aplic.art. 37 lit. b Cod penal, faptă din 10.04.2009, în condițiile prev. de art. 71 rap. la art. 64 alin. 1 lit.a teza a II-a și b Cod penal.
Împotriva sentinței de condamnare inculpatul a promovat calea ordinară a apelului ce a fost înregistrată la Tribunalul Prahova la 07.09.2009, iar instanța legal sesizată, procedând în conformitate cu art. 300/2 C.P.P. a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive și în temeiul disp. art. 300/2 rap.la art. 160/b alin. 3 C.P.P. a menținut această măsură, apreciind că temeiurile care au stat la baza luării acesteia se mențin și în prezent și impun privarea de libertate a inculpatului.
Verificând încheierea pronunțată de tribunalul, în raport de criticile invocate, pe baza materialului probator administrat în cauză și dispozițiile legale incidente, Curtea constată că soluția adoptată este legală și temeinică.
Din coroborarea probelor și mijloacelor de probă administrate în timpul urmării penale și al cercetării judecătorești, respectiv: procesul verbal de constatare din 10.04.2009, procesele verbale de stabilire a identității făptuitorilor, procesul verbal de control corporal preventiv și al bagajelor, plângerea și declarațiile părții vătămate, declarația martorei, procesele-verbale de recunoaștere după fotografie făcute de partea vătămată și martoră și declarațiile inculpaților rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis infracțiunea de furt calificat, cu privire la care instanța de fond a dispus condamnarea sa la pedeapsa de 5 ani închisoare, în regim privativ de libertate.
Pe baza acestora s-a stabilit că la data de 10.04.2009, în jurul orelor 11,40, în timp ce se afla împreună cu inculpata pe platoul Centrale din municipiul P, profitând de neatenția părții vătămate, inculpata a sustras din geanta victimei suma de 21 lei, pe care a înmânat-o imediat coinculpatului, cu scopul de a asigura însușirea banilor fără riscul descoperirii, prejudiciul fiind integral recuperat.
În raport de circumstanțele reale ale comiterii faptei la care s-a făcut referire anterior precum și față de persona inculpatului, recidivist, condamnat în mai multe rânduri pentru comiterea unor infracțiuni de același gen, Curtea reține că în mod temeinic și legal s-a apreciat asupra subzistenței temeiurilor ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive față de inculpat,în cauză fiind îndeplinite cumulativ cerințele impuse de art. 148 alin. 1 lit.f și C.P.P. aceasta deoarece infracțiunea de furt calificat reținută în sarcina inculpatului se sancționează cu închisoarea de la 3 la 15 ani, iar în cauză există probe certe că lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Pericolul pentru ordinea publică rezultă fără dubiu din gravitatea deosebită a faptei și modalitatea de comitere, într-un loc public, aglomerat, împreună cu altă persoană, prin împărțirea sarcinilor în vederea asigurării succesului operațiunii, așa încât valoarea cuantumului prejudiciului invocat de inculpat în susținerea cererii de revocare a măsurii arestării nu are relevanță juridică, nefiind rezultatul opțiunii inculpatului ci doar al întâmplării.
În justificarea pericolului concret pentru ordinea publică stau, de asemenea, multiplele condamnări suferite de inculpat, tot pentru infracțiuni de furt calificat, ceea ce denotă, pe de o parte că pedepsele aplicate până în prezent nu și-au atins scopul preventiv-educativ și sancționator cerut de art. 52 Cod penal, dar și faptul că inculpatul ignoră cu bună știință unul dintre drepturile fundamentale ale celorlalți membrii ai societății, respect dreptul de proprietate, câtă vreme, în plină zi și în colaborare cu altă persoană, a fost surprins sustrăgând o sumă de bani, fapt ce evidențiază o temeritate deosebită din partea inculpatului și o periculozitate sporită a acestuia pentru membrii comunității.
De aceea, criticile invocate de inculpat nu se justifică, în cauză fiind îndeplinite întrutotul cerințele impuse de art. 160/b alin. 3.C.P.P. astfel că soluția pronunțată de tribunal de menținere a stării de arest preventiv este legală și temeinică.
Drept urmare, neexistând nici un motiv care să justifice revocarea ori înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură neprivativă de libertate, Curtea, în baza disp. art.385/15 pct. 1 lit.b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat, iar în temeiul disp. art. 192 alin. 2.C.P.P. se va dispune obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat, inclusiv în privința onorariului apărătorului desemnat din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 03.07.1960, în prezent aflat în Penitenciarul Spital B, împotriva încheierii de ședință din 23.09.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în dosarul nr-.
Obligă recurentul la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariul apărătorului din oficiu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în șe dință publică astăzi, 01 octombrie 2009.
Președinte, Judecători,
- - - - - -
Grefier,
- -
4 ex/05.10.2009
Red.
Tehnored.
nr- Tribunalul Prahova
,
f- Judecătoria Ploiești
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3113/2006
Președinte:Elena NegulescuJudecători:Elena Negulescu, Ioana Nonea, Elena Zăinescu
