Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 629/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Complet specializat pentru cauze cu minori și de familie
DOSAR NR- DECIZIA PE NALĂ NR. 629/R/MF
Ședința publică din 22 Octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Voicu judecător
Judecător: dr. - -
JUDECĂTOR 2: Dumitru Diaconu
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești reprezentat prin
- procuror
S-a luat în examinare, recursul declarat de inculpații - și, ambii deținuți în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii de ședință din data de 13 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - secția penală, în dosarul nr-.
S-a procedat la înregistrarea ședinței de judecată cu mijloace tehnice, potrivit art.304 alin.1 cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare, au răspuns recurentul - inculpat -, în stare de detenție, asistat de avocat ales în baza împuternicirii avocațiale numărul 133 din data de 22.10.2009 emisă de Baroul Argeș - Cabinet individual, recurentul - inculpat G, în stare de detenție, asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale numărul 0102 din 22.10.2009 emisă de Baroul Argeș - Cabinet individual.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează completului de judecată că s-a luat legătura cu apărătorii aleși ai recurenților - inculpați, pentru a se prezenta la instanță în vederea asigurării asistenței juridice a inculpaților.
Potrivit art.172 alin.7 Cod procedură penală, s-a încuviințat apărătorilor recurenților - inculpați să ia legătura cu aceștia.
Apărătorii recurenților - inculpați și reprezentanta parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat înaintea acordării cuvântului.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, curtea apreciază recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestora.
Avocat, apărătorul recurentului - inculpat G, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință din data de 13 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, iar pe fond evocarea măsurii arestării preventive. În subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestării cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Menționează că inculpatul nu are antecedente penale, a avut și are o conduită bună, s-a prezentat ori de câte ori a fost chemat de organele de politie, însă la un moment dat, citația emisă de organul de poliție nu a ajuns la inculpat și astfel s-a găsit motivul că acesta s-ar sustrage de la urmărirea penală, după ce în urmă cu 6 luni de zile, ceilalți doi inculpați fuseseră arestați.
Mai arată că există două categorii de declarații, în ceea ce privește săvârșirea faptei de către inculpatul, respectiv, la început partea vătămată a arătat că nu a participat la acest viol, iar ulterior, așa cum menționează ceilalți doi inculpați prin memoriile depuse la dosar, se arată că la momentul consumării raportului sexual, inculpatul nu se afla acolo.Chiar și inculpatul precizează în memoriul său, că a avut un raport sexual cu prietena sa, partea vătămată minoră, cu acordul acesteia, iar inculpatul G nu a fost acolo.
De asemenea, arată că inculpații au depus plângere împotriva polițistului care i-a anchetat pentru abuz în serviciu.
Toate aspectele menționate duc la concluzia că într-adevăr inculpatul nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de viol și solicită revocarea măsurii arestării preventive, iar în subsidiar înlocuirea acesteia cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara.
Avocat, apărătorul recurentului - inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii Tribunalului Argeș, ca nelegală și netemeinică, iar pe fond punerea în libertate a inculpatului. Arată că este nemulțumit de felul cum se instrumentează această cauză și menționează că arestarea inculpatului s-a dispus a doua zi după ce partea vătămată a formulat plângere penală pentru infracțiunea de viol, acesta prezentându-se de bună voie la postul de poliție. De asemenea arată că încheierea instanței de fond nu este motivată, solicitând cenzurarea declarației martorului apreciind că tocmai motivația atitudinii pasive a martorului a fost avută în vedere și nu se justifică menținerea stării de arest. Infracțiunea de viol pentru care este acuzat, reprezintă de fapt un raport sexual cu prietena sa și nimeni nu dorește să efectueze o probă în cursul urmăririi penale față de această situație. În momentul în care celelalte probe administrate în cauză nu-l înfățișează pe inculpat ca fiind un element antisocial, ca o persoană certată cu comunitatea și gesturile sau comportamentul său în societate nu arată că ar fi un pericol public, inculpatul se întreabă de ce este arestat.
De asemenea, solicită a se avea în vedere că s-a formulat plângere împotriva polițistului care i-a anchetat, pentru cercetare abuzivă.
În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate revocarea măsurii arestării preventive și în subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestării cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Reprezentanta parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursurilor formulate de inculpați ca nefondate și de menținere a încheierii de ședință pronunțată de Tribunalul Argeș, ca legală și temeinică. Solicită să se constate că subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri, având în vedere fapta comisă, faptul că partea vătămată era minoră la data comiterii infracțiunii. Cu această împrejurare, inculpatul Gam ai întreținut, în aceleași condiții, și un raport sexual oral cu victima.
De asemenea s-a mai reținut că și în data de 25 noiembrie 2008, inculpatul, ajutat fiind de inculpații și, a mai întreținut un raport sexual normal cu minora, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra și de a-și exprima voința. Astfel sunt întrunite condițiile prev. de art.143 existând C.P.P. suficiente indicii temeinice în accepțiunea dată de lege acestei noțiuni că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, aceasta rezultând din mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale. Se constată că își au în continuare aplicabilitate în speța de față disp art.148 lit. f) Cod procedură penală, inculpații fiind cercetați pentru comiterea unor infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Starea de pericol concret pentru ordinea publică este demonstrată de gravitatea faptelor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, infracțiunea de viol fiind una cu un grad ridicat de pericol social, rezonanța socială pe care o generează săvârșirea unor astfel de fapte, ceea ce implică cu necesitate, în opinia instanței, o reacție promptă și eficientă a organelor judiciare, inclusiv prin menținerea în stare de arest a inculpaților.
Se mai adaugă faptul că partea vătămată a mai trecut și prin experiența traumatizantă a unei întreruperi de sarcină generată exact de activitatea delictuoasă a celor trei inculpați, dar și faptul că asupra aceleiași părți vătămate inculpații au exercitat acte de amenințare pentru ca aceasta să nu denunțe cele întâmplate.
Recurentul - inculpat -, având ultimul cuvânt, potrivit dispozițiilor art. 38513alin.ultim cod procedură penală, solicită admiterea recursului și cercetarea sa în stare de libertate.
Recurentul - inculpat G, solicită judecarea sa în stare de libertate deoarece nu este vinovat și nu a fost de față la cele întâmplate. de cinci luni a fost audiat ca martor, iar în momentul în care a dat declarație nu i s-a dat voie să aibă apărător ales.
CURTEA:
Asupra recursurilor penale formulate, deliberând, constată:
Prin încheierea din 13 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, n baza art.300/2 și 160/ Cod pr.penală, s-a menținut starea de arest a inculpaților, și
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul nr. 522/P/2008 din 11 mai 2008, Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeșa dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.197 alin.1, 2 lit. a și alin.3 Cod penal, art.197 alin. 1, 2 lit. a și alin.3 Cod penal, cu aplic. art.33 lit.a Cod penal;, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.197 alin.1, 2 lit. a și alin. 3 Cod penal, art.26 Cod pen. rap.la art.197 alin.1 și 3 Cod penal, cu aplic. art.33 lit.a Cod penal; G pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.197 alin.1, 2 lit. a și alin. 3 Cod penal, și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.26 Cod penal rap. la art.197 alin.1 și 3 Cod penal.
In fapt, s-a reținut că, în noaptea zilei de 13/14 august 2008, inculpații, și G au întreținut fiecare un raport sexual normal cu minora, în vârstă de 14 ani, prin constrângere fizică și profitând de imposibilitatea victimei de a se apăra și de a-și exprima voința. Cu această împrejurare, inculpatul Gam ai întreținut, în aceleași condiții, și un raport sexual oral cu victima.
De asemenea, în actul de sesizare s-a mai reținut că, în data de 25 noiembrie 2008, inculpatul, ajutat fiind de inculpații și, a mai întreținut un raport sexual normal cu minora, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra și de a-și exprima voința.
Potrivit art. 160 alin. 1 Cod pr.penală, în cursul judecății instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea și temeinicia arestării preventive, iar în alin. 3 din același text se arată că, în cazul în care constată că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii impun în continuarea de libertate, ori că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța dispune menținerea arestării preventive.
Inculpații și au fost arestați preventiv prin încheierea de ședință nr.77/CC/26.11.2008 a Tribunalului Argeș pentru o perioadă de 29 de zile, reținându-se, în motivarea hotărârii, că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de viol prev. de art.197 alin.1 și 3 Cod penal, iar inculpatul (dar și ) se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de complicitate la viol, fapte pedepsite de lege cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea inculpaților în stare de libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Pentru inculpatul G s-a dispus arestarea preventivă pentru o perioadă de 29 de zile prin încheierea de ședință nr.28/CC/22.04.2009, considerându-se că măsura preventivă se impune în raport de disp. art.148 lit. f Cod pr.penală.
Instanța de fond a reținut că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a celor trei inculpați.
Astfel, a reținut tribunalul, sunt întrunite condițiile prev. de art. 143 Cod pr.penală, existând suficiente indicii temeinice în accepțiunea dată de lege acestei noțiuni (art.68/1 Cod pr.penală) că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, aceasta rezultând din mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale.
De asemenea, s-a constatat că își au în continuare aplicabilitate în speța de față dispozițiile art.148 lit.f Cod pr.penală, inculpații fiind cercetați pentru comiterea unor infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Starea de pericol concret pentru ordinea publică este demonstrată de gravitatea faptelor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, infracțiunea de viol fiind una cu un grad ridicat de pericol social, rezonanța socială pe care o generează săvârșirea unor astfel de fapte, ceea ce implică cu necesitate, în opinia instanței, o reacție promptă și eficientă a organelor judiciare, inclusiv prin menținerea în stare de arest a inculpaților.
Gradul de pericol social, a apreciat tribunalul, subzistă în condițiile în care faptele pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale au fost săvârșite de cei trei inculpați asupra unei părți vătămate minore asupra căreia au exercitat acte de violență fizică și psihică. S-a mai adăugat, faptul că partea vătămată a mai trecut și prin experiența traumatizantă a unei întreruperi de sarcină generată exact de activitatea delictuoasă a celor trei inculpați, dar și faptul că asupra aceleiași părți vătămate inculpații au exercitat acte de amenințare pentru ca aceasta să nu denunțe cele întâmplate. Aceste aspecte, a reținut instanța de fond, sunt de natură a duce la concluzia că lăsarea în libertate a inculpaților nu ar fi oportună în acest moment, în condițiile în care această măsură nu exclude o doză semnificativă de exemplaritate.
Totodată, având în vedere momentul procesual în care se află cauza, s-a considerat, în acord și cu practica, că interesul public al menținerii ordinii trece înaintea dreptului inculpaților deținuți provizoriu, la libertate.
Menținerea stării de arest, a apreciat tribunalul, se impune și din rațiuni ce țin de buna desfășurare a procesului penal care nu a intrat încă în faza cercetării judecătorești.
Față de cele de mai sus, în baza art. 160 / b și art. 300/2 Cod pr.penală, s- menținut măsura arestării preventive dispusă față de inculpații, și
Impotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații și G, solicitând casarea încheierii, în sensul revocării măsurii arestării preventive dispusă împotriva lor sau înlocuirea acestei măsuri cu o altă măsură preventivă.
In motivarea recursurilor, inculpații au arătat că cercetarea judecătorească poate continua și cu inculpații în stare de libertate, iar temeiurile ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu mai subzistă, întrucât sunt în detenție de aproximativ 1 an și respectiv, 6 luni de zile, care depășește temeiul rezonabil al derulării procedurii penale despre care se face vorbire în jurisprudența CEDO.
Examinând încheierea recurată din oficiu și prin prisma motivelor invocate, conform art.385/6 alin.3 Cod pr.penală, curtea constată următoarele:
Prin încheierea nr.77/CC din 26 noiembrie 2008 Tribunalului Argeș, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 zile, iar prin încheierea nr.28/CC din 22 aprilie 2009 Tribunalului Argeș, s-a dispus arestarea inculpatului G, învinuiți, primul, de comiterea infracțiunii prev. și ped. de art.197 alin.1, alin.2 lit.a și alin.3 Cod penal și art.192 alin.1 și 2 Cod penal, în condițiile art.33 lit.a Cod penal, iar secundul de săvârșirea infracțiunii prev. de art.197 alin.1, alin.2 lit.a și alin.3 Cod penal, reținându-se ca temei al arestării art.148 lit.f Cod pr.penală, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este închisoarea mai mare de 4 ani și lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Curtea reține că în speță, sunt îndeplinite atât condițiile prevăzute de art.143 Cod pr.penală, cu privire la existența unor probe și indicii temeinice că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, cât și condițiile prevăzute de art.148 lit.f Cod pr.penală, existând probe din care rezultă că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Referitor la condițiile prevăzute de art.143 Cod pr.penală, s-a reținut că, deși inculpații au negat comiterea infracțiunii (inculpatul Gan egat în tot săvârșirea infracțiunii, iar inculpatul numai în partem susținând că a avut acordul victimei), în cursul urmăririi penale s-a administrat un probatoriu care duce la concluzia unei bănuieli legitime, în sensul art.5, paragraful 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că aceștia au comis faptele de care sunt acuzați: procesul verbal de cercetare la fața locului, raportul de constatare medico-legală nr.714/10, emis de A, raportul de constatare tehnico-științifică pentru detectarea comportamentului simulat, declarațiile martorilor și declarațiile părții vătămate, procesele verbale de confruntare între partea vătămată și inculpați, procesul verbal de confruntare între inculpați, pe de o parte, și martorul, pe de altă parte.
Referitor la pericolul concret pentru ordinea publică pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpaților, s-a reținut că acesta rezidă din gravitatea deosebită a faptei reținută în sarcina lor, de natură să creeze o stare de insecuritate socială în comunitate, având în vedere circumstanțele reale ale săvârșirii faptei.
In aceste condiții, fiind îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art.143 rap. la art.148 Cod pr.penală, instanța de fond în mod corect a menținut în continuare măsura arestării preventive pentru inculpați.
Pentru considerentele expuse, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpați.
In baza art.192 Cod pr.penală, curtea îi va obliga pe recurenții-inculpați la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații -, fiul lui și, născut la data de 20 iunie 1985 în comuna, județul A, domiciliat în comuna, sat, județul A, -, și G, fiul lui și, născut la data de 31 martie 1981 în comuna, județul A, domiciliat în comuna, sat nr.96, județul A, -, ambii aflați în prezent în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii din data de 13 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.
Obligă pe fiecare recurent - inculpat la câte 100 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 octombrie 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Elena Minodora
- -
Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.2/9 noiembrie 2009
Jud.fond
Președinte:Corina VoicuJudecători:Corina Voicu, Dumitru Diaconu, Elena Minodora
