Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 631/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Complet specializat pentru cauze cu minori și de familie
DOSAR NR- DECIZIA PENALĂ NR. 631/R/MF
Ședința publică din data de 22 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Voicu judecător
Judecător: dr.- -
JUDECĂTOR 2: Dumitru Diaconu
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești reprezentat prin
- procuror
S-a luat în examinare, recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 05.03.1994, în prezent deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii de ședință din data de 19 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală, în dosarul nr-.
S-a procedat la înregistrarea ședinței de judecată cu mijloace tehnice, potrivit art.304 alin.1 cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns recurentul - inculpat, în stare de detenție, asistat de avocat în baza împuternicirii avocațiale numărul 4024 din 21.10.2009 emisă de Baroul Argeș.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Potrivit art.172 alin.7 Cod procedură penală, s-a încuviințat apărătorului recurentului - inculpat să ia legătura cu acesta.
Recurentul - inculpat, învederează completului de judecată că are apărător ales la V, nu-i cunoaște numele, însă dorește să fie asistat de acesta.
I se aduce la cunoștință recurentului - inculpat de către președintele completului de judecată că la Tribunalul Vâlceaa fost asistat de domnul avocat acesta fiind desemnat din oficiu.
Recurentul - inculpat, arată că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
Avocat, pentru recurentul - inculpat și reprezentanta parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat înaintea acordării cuvântului.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, curtea apreciază recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Avocat, pentru recurentul - inculpat, arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului, față de gravitatea faptei comise.
Reprezentanta parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului declarat de inculpatul, ca nefondat și de menținere a încheierii de ședință din data de 19 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, ca fiind legală și temeinică. Solicită a se avea în vedere că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, precum și antecedentele inculpatului.
Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, potrivit dispozițiilor art.38513alin.ultim Cod procedură penală, solicită admiterea recursului și punerea în libertate.
CURTEA
Asupra recursului formulat, deliberând, constată:
Prin încheierea de ședință din 19 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în baza art. 3002rap. la art. 160 cu aplic. art. 160 alin. 2 Cod pr.penală, s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 05.03.1994, în orașul H, județul V, domiciliat în comuna, sat, județul V, CNP -, în prezent aflat în stare de arest preventiv în Penitenciarul Colibași, județul
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că, prin încheierea de ședință nr. 35 din 02.09.2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, în temeiul art.148 alin.1 lit.f Cod pr.penală, s-a luat măsura arestării preventive față de inculpatul, pentru infracțiunea prevăzută de art.174 așlin.1 Cod penal, reținându-se, în esență, că lăsarea în libertate a inculpatului minor prezintă pericol social concret pentru societate iar pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care este cercetat este mai mare de 4 ani.
concret pentru ordinea publică rezultă în aprecierea tribunalului, nu numai raportat la infracțiunea de omor săvârșită de inculpat, victimă fiind, dar din violența manifestată de inculpat, având în vedere și alte infracțiuni presupus săvârșite de acesta, cum sunt infracțiunilor prev. și ped. de art.192 alin.1 Cod penal, art.208 alin.1 Cod penal și art.180 alin.2 Cod penal, toate cu aplic. 33 lit. a Cod penal, constând în aceea că în ziua de 19.05.2008, a pătruns fără drept în locuința părții vătămate de unde i-a sustras un telefon mobil, iar în data de 18.10.2009, a lovit-o cu bâta în cap pe numita, provocând-i acesteia leziuni traumatice care au necesitat 8-10 zile timp de îngrijiri medicale pentru vindecare.
Minoritatea inculpatului invocată de apărare pentru a fi luată în considerare la analizarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive, învederată ca o situație ce ar conduce la punerea sa în libertate, nu poate fi avută în vedere, având în vedere personalitate agresivă și impulsivă de care a dat dovadă inculpatul, menținerea măsurii arestării preventive fiind oportună tocmai pentru a preîntâmpina săvârșirea de noi fapte antisociale.
Constatând că în cauză subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, tribunalul, în conformitate cu dispozițiile art. 3002rap. la art. 160 cu aplic. art. 160 alin. 2 Cod pr.penală, a menținut starea de arest a inculpatului.
Impotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, solicitând punerea sa în libertate.
Examinând încheierea atacată, prin prisma recursului declarat, curtea constată că acesta este nefondat, pentru considerentele ce vor urma:
Astfel, inculpatul minor a fost trimis în judecată, în stare de arest, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.174 alin.1 Cod penal, constând în aceea că în data de 6 august 2008, lovit-o pe victima, în vârstă de 82 de ani, cauzându-i grave leziuni care au condus ulterior la decesul acesteia, la data de 9 august 2008.
Având în vedere o atare activitate infracțională a inculpatului, așa cum rezultă din întregul probatoriu administrat până în prezent în cursul urmăriri penale, în cursul cercetării judecătorești, chiar dacă acesta a avut o poziție oscilantă în legătură cu recunoașterea faptei, curtea apreciază că în mod corect tribunalul a dispus în continuare menținerea arestării preventive.
Astfel, au fost corect invocate prevederile art.300/2 Cod pr.penală, rap. la art.160/b cu aplic.art.160/h alin.2 Cod pr.penală, deoarece în cauză subzistă incidența acestor prevederi, în sensul că temeiurile inițiale ale arestării impun în continuare privarea de libertate a inculpatului.
De menționat, că arestarea inculpatului minor a fost dispusă în baza art.148 alin.1 lit.f Cod pr.penală, deoarece infracțiunea de care a fost acuzat inculpatul prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, pericol ce se menține, în aprecierea curții, și în continuare, raportat, de altfel, și la faptul că inculpatul este o persoană cu tulburări de comportament, agresivă și violentă, el comițând în repetate rânduri alte acțiuni de violență asupra altor persoane, cum ar fi cele menționate de tribunal în considerentele sale, și anume, că în ziua de 19.05.2008, a pătruns fără drept în locuința părții vătămate de unde i-a sustras un telefon mobil, iar în data de 18.10.2009, a lovit-o cu bâta în cap pe numita, provocând-i acesteia leziuni traumatice care au necesitat 8-10 zile timp de îngrijiri medicale pentru vindecare.
Ca atare, menținerea arestării preventive se impune în continuare, fiind evident pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta inculpatul în continuare, față de periculozitatea extremă a faptelor sale, soldate cu moartea victimei, îndreptată, de altfel, și asupra altor persoane din comunicate, așa cum rezultă din cele arătate mai sus.
In consecință, față de cele arătate, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, curtea va respinge ca nefondat recursul formulat, iar în baza art.189 și 192 alin.2 Cod pr.penală, va obliga recurentul la cheltuieli judiciare statului, inclusiv onorariu avocat din oficiu, ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, deținut în Penitenciar Colibași, împotriva încheierii de ședință din data de 19 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr-.
Obligă pe recurentul - inculpat la 250 lei cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu ce se avansează din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 octombrie 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.-
Tehnored.
Ex.3
Jud.fond
4 noiembrie 2009
Președinte:Corina VoicuJudecători:Corina Voicu, Dumitru Diaconu, Elena Minodora
