Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 664/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.664
Ședința publică din data de 13 august 2008
PREȘEDINTE: Paul Mihai Frățilescu
JUDECĂTORI: Paul Mihai Frățilescu, Gabriela Diaconu Florentin
- -
GREFIER -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul -, fiul lui și, născut la data de 25 decembrie 1983, deținut în Penitenciarul Ploiești, județul P, împotriva încheierii de ședință din data de 06 august 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care, în baza art.300/2 rap.la art.160/b Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest preventiv față de inculpat.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat, aflat în stare de arest, personal și asistat de avocat, apărător desemnat din oficiu din Baroul Prahova, conform delegației nr.4942/2008.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat, luând legătura cu inculpatul arestat, arată că acesta nu are cereri de formulat și solicită cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul parchetului arată că nu mai are cereri de formulat și solicită cuvântul în dezbateri.
Curtea ia act că nu mai sunt alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în dezbateri.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul-inculpat, critică încheierea atacată pentru nelegalitate, considerând că nu se mai impune menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului, deoarece nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării acesteia, nu prezintă pericol public și fiind judecat în stare de libertate își va putea face apărările în cauza de față.
Solicită instanței admiterea recursului, casarea încheierii atacate și revocarea măsurii arestării preventive sau înlocuirea acestei măsuri cu aceea de a nu părăsi localitatea sau țara.
Reprezentantul parchetului pune concluzii în sensul respingerii recursului declarat de inculpat ca fiind nefondat și menținerea încheierii atacate întrucât este legală și temeinică, apreciind că subzistă în continuare temeiurile care au stat la baza luării acesteia, iar lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret
pentru ordinea publică, pericol ce rezidă din natura infracțiunilor, modalitatea de comitere și gravitatea acestora.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită instanței judecarea sa în stare de libertate, precizând că dorește să fie alături de familie, întrucât are o fiică bolnavă.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față, reține următoarele:
Prin încheierea pronunțată la 06 august 2008 în dosarul nr- Tribunalul Prahova, în baza art.300/2 Cod procedură penală, rap.la art.160/b Cod procedură penală, a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților G, - și, dispunând totodată menținerea măsurii preventive a acestora.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut că se impune menținerea stării de arest preventiv a celor trei inculpați față de gradul de pericol social al faptelor comise de aceștia, de modalitatea concretă de săvârșire a infracțiunilor, de circumstanțele inculpaților și perseverența infracțională a acestora.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând în esență că în cazul său nu se impune menținerea arestării preventive ci luarea unei măsuri mai ușoare, aceea a obligării de a nu părăsi localitatea, deoarece persoana sa nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
În plus, inculpatul - recurent a invocat situația grea în care se găsește familia sa, faptul că fiica și mama sa au o stare precară de sănătate, iar veniturile familiei sunt extrem de reduse.
În final, s-a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii și revocarea arestării preventive sau înlocuirea acesteia cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara.
Examinând încheierea recurată în raport de actele și lucrările dosarului de fond atașat, de susținerile recurentului și de dispozițiile legale incidente în materie, art.300/2, art.160/b și art.385/6 alin.ultim Cod procedură penală, Curtea constată că recursul inculpatului este nefondat.
Inculpatul - recurent a fost trimis în judecată și condamnat în primă instanță prin sentința penală nr.1320 din 27 iunie 2008 Judecătoriei Ploiești la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prev.de art.208 - 209 alin.1 lit.a,e,i și alin.2 lit.b Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, reținându-se că în perioada martie - aprilie 2008 alături de alți doi inculpați a participat la săvârșirea a mai multor acte materiale de sustragere de bunuri din autoturisme, faptele fiind comise pe timp de zi prin efracție și din loc public.
Inculpatul - recurent a fost arestat preventiv la data de 05 aprilie 2008 în temeiul art.148 lit.f Cod procedură penală, măsura arestării fiind prelungită și menținută de instanța de judecată inclusiv prin încheierea atacată, încheiere pronunțată de Tribunalul Prahova investit cu soluționarea apelului inculpatului împotriva sentinței de condamnare a primei instanțe.
Curtea apreciază ca fiind justificată concluzia la care a ajuns prima instanță în ce privește menținerea stării de arest a inculpatului - recurent, fiind îndeplinite în continuare cerințele cuprinse în art.148 lit.f Cod procedură penală, în sensul că limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea pentru care acesta este judecat sunt mai mari de 4 ani închisoare, iar lăsarea sa în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.
În opinia Curții, starea de pericol pentru ordinea publică dacă inculpatul ar fi lăsat în libertate este determinată atât de perseverența sa infracțională atestată de cazierul judiciar, din care rezultă că a mai suferit trei condamnări pentru infracțiuni de tâlhărie comise în timpul minoratului ca și de probele și indiciile temeinice existente în cauză, care confirmă participarea sa la mai multe acte de sustragere de bunuri din autoturisme săvârșite împreună cu ceilalți doi inculpați deduși judecății.
Așa fiind, Curtea consideră că circumstanțele expuse mai sus nu oferă suficiente garanții că, fiind lăsat în libertate inculpatul nu ar mai săvârși acte antisociale.
În ce privește aspectele invocate de recurent cu privire la situația familiei sale, acestea pot fi avute în vedere de instanțele de judecată investite cu soluționarea fondului cauzei, putând fi reținute ca circumstanțe atenuante dacă beneficiază de suport probator.
În concluzie, în baza disp.art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat recursul inculpatului.
Văzând și disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul -, fiul lui și, născut la data de 25 decembrie 1983, deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva încheierii de ședință din data de 6 august 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova.
Obligă recurentul-inculpat la plata sumei de 70 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 40 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 13 august 2008.
Președinte JUDECĂTORI: Paul Mihai Frățilescu, Gabriela Diaconu Florentin
Grefier
Red.GD
Tehnored.EV
4 ex./14.08.2008
dos.f- Tribunalul Prahova
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3113/2006
Președinte:Paul Mihai FrățilescuJudecători:Paul Mihai Frățilescu, Gabriela Diaconu Florentin
