Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 686/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 686
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 10.11.2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Grosu Niculina Gabriela
JUDECĂTORI: Grosu Niculina Gabriela, Nimineț Ștefan Adrian
-
*
GREFIER-
**********
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ J- T- BIROUL TERITORIAL BACĂU - reprezentat legal prin PROCUROR-
Pe rol fiind judecarea recursurilor penale declarate de inculpații și, împotriva încheierii din data de 6.11.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenții inculpați în stare de arest, asistat de avocat, asistat de avocat .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei după care:
Apărătorii recurenților inculpați și reprezentantul parchetului având cuvântul pe rând, precizează că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat, precizează că în acest moment s-au avut în vedere temeiurile de la data arestării. În cauză au fost audiați în cursul urmăririi penale inculpații, martorii și părțile vătămate precum și la instanța de fond, unde o parte dintre martorii din lucrări au fost prezenți, părțile vătămate au declarat altceva, o parte dintre acestea nu s-au constituit părți civile iar o parte nici nu doresc să participe în calitate de părți vătămate.
Arată că inculpatul nu a influențat martorii sau părțile vătămate, în cauză existând doar declarația numitei în care aceasta precizează că a fost amenințată de inculpat, în condițiile în care aceasta a sustras de la inculpat o sumă de bani.
Consideră că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive s-au modificat.
Arată că cele două condiții ale art. 148 lit. f careC.P.P. trebuie întrunite cumulativ nu mai există, respectiv cea de a doua condiție cu privire la pericolul social concret pentru ordinea publică.
În cauză nu sunt probe din care să rezultă că inculpatul este cunoscut ca o persoană rău famată, considerând că poate fi judecat în stare de libertate.
Totodată arată că și termenul rezonabil al arestării preventive, care este o măsură excepțională, a fost depășit, timp de 8 luni de zile de când este arestat inculpatul, au fost audiați doar inculpații și o singură parte vătămată.
În concluzie solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond, punerea în libertate a inculpatului.
Solicită a se lua act că a fost apărător ales.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond, punerea de îndată în libertate a inculpatului.
S- reținut în încheierea atacată că subzistă temeiurile avute în vedere la arestarea preventivă și că inculpatul prezintă pericol pentru ordinea publică fiind recidivist și că ar influența martorii și ceilalți coinculpați.
În motivare se face trimitere la încheierile din 3o.03.2008 și 27.04.2008. La fila 1 este sesizarea instanței cu rechizitoriu, la numărul de înregistrate fiind data de 21 sau 28, însă la fila următoare este cererea de abținere din data de 22.04. ora 8,30.
În încheierea respectivă, în ultimul paragraf se arată că termenul pentru verificarea stării de arest este la data de 27.05.2008, ori verificarea acestei masuri s-a efectuat la data de 22.05.2008 în aceeași zi cu cererea de abținere de către completul ulterior investit fără a se consemna ora la care s- întrunit completul respectiv.
Față de aceste aspecte invocă nulitatea acestei încheieri având în vedere că în motivarea încheierii atacate se face trimitere la încheierile din 3o.o3.2008 și 27.
Referitor la temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării precizează că acestea nu mai subzistă deoarece coinculpații au fost audiați, unul dintre inculpați este soția inculpatului care locuiește cu părinții, astfel că nu ar exista posibilitatea influențării.
În motivarea menținerii s-au avut în vedere paragrafele din rechizitoriu. Prezumția de nevinovăție este încălcată având în vedere că sesizarea instanței nu coincide cu cea reținută în încheierea din 30.03.2008 în care se reține că faptele s-au comis în cursul anilor 2005-2007, în sesizare precizându-se că faptele s-au comis pe parcursul anului 2007.
În încheierea lovită de nulitate pe care a invocat- mai sus s-a reținut că inculpații ar fi deosebit de violenți și că prezintă pericol pentru ordinea publică. S- reținut în încheierea atacată că nu s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
În momentul de față s- reținut de către instanța de fond că subzistă temeiurile arestării, faptul că inculpații sunt recidiviști și că ar influența martorii dacă ar fi lăsați în libertate, însă apreciază că acestea nu mai subzistă. Consideră că se creează o inechitate între inculpații, doi fiind liberi si ceilalți doi arestați.
Dacă instanța reține posibilitatea influențării pentru cei doi inculpați și că există probe și nu indicii temeinice de vinovăție a acestora, apreciază că se încalcă dispozițiile CEDO în ceea ce privește posibilitatea arestării inculpaților.
Având în vedere că temeiurile avute în vedere inițial la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă, precum și motivele de nulitate invocate mai sus, solicită admiterea recursului și punerea în libertate inculpatului.
Totodată invocă și termenul rezonabil al arestării inculpatului.
Reprezentantul parchetuluiavând cuvântul solicită respingerea ca nefondate a recursurilor declarate de inculpați, menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică.
Recurenții inculpați șiavând pe rând ultimul cuvânt, lasă soluția la aprecierea instanței.
S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare.
CURTEA
DELIBERÂND
Prin încheierea din 6.11.2008 pronunțată de TRIBUNALUL BACĂU în dos- s-a dispus în temeiul art.300/2 cu art.160/b alin.3 Cod pr.penală menținerea stării de arest a inculpaților și .
Pentru a pronunța aceasta hotărâre instanța de fond a avut in vedere următoarea situație de fapt:
Verificând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive conform dispozițiilor art.300/2 Cod procedură penală, s-a constatat că aceasta a fost legal dispusă cu privire la ambii inculpați și că nu au dispărut temeiurile care au determinat luarea măsurii.
La luarea măsurii arestării preventive care s-a dispus prin încheierea din 30.03.2008 a Tribunalului Bacău, instanța a avut în vedere temeiurile legale ce se regăsesc la art.148 lit.b, e, din Codul d e procedură penală.
Se reține că inculpatul, a fost cercetat și trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane, prev. și ped. de art. 12 al. 1, 2 lit. a din Legea 678/2001, modificată prin Legea 287/2005, instigare la săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prev. și ped. de art. 25. pen rap. la art. 12 al. 1, 2 lit. a din Legea 678/2001, modificată prin Legea 287/2005, tentativă la săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prev. și ped. de 20. pen. rap la art. 12 al. 1, 2 lit. a din Legea 678/2001, modificată prin Legea 287/2005 și trafic de persoane prev. de art.12 alin.l, 2 lit.a din aceeași lege, cu aplicarea art. 37 lit. b pen. și art. 33 lit. a pen.
Faptele constau în aceea că în perioada lunilor mai - iunie 2007, preluat-o de la inculpatul pe partea vătămată, de 23 de ani, recrutată de acesta prin înșelăciune, căreia i-a asigurat transportul până în Italia, unde, a fost preluată de soția sa, care a cazat-o și a obligat-o să se prostitueze, iar în perioada octombrie - noiembrie 20076 determinat cu intenție pe inculpatul să o recruteze pe partea vătămată, în vârstă de 20 de ani, în vederea transportării în Marea Britanie, unde urma să fie supusă exploatării sexuale. De asemenea, în cursul lunii martie 2008, în înțelegere cu soția sa, a încercat să o recruteze pe partea vătămată, prin promisiuni mincinoase, în vederea transferării în Marea Britanie pentru a fi exploatată sexual, prin obligarea la practicarea prostituției, iar în cursul lunii martie 2008, în aceeași modalitate, împreună cu și, au recrutat pe partea vătămată, în vârstă de peste 18 ani, ce urma a fi transportată în Norvegia în același scop.
In ceea ce îl privește pe inculpatul, se reține că a fost cercetat și trimis în judecată pentru săvârșirea a două infracțiuni de trafic de persoane prev. și ped. de art. 12 al. 1, 2 lit. a din Legea 678/2001, modificată prin Legea 287/2005 și trafic de persoane prev. de art.12, alin.l, 2 lit.a din aceeași lege, cu aplicarea art.37 lit. și art. 33 lit. a pen. activitatea infracțională constând în aceea că în luna noiembrie 2007, la solicitarea inculpatului a recrutat-o pe partea vătămată ce urma a fi transferată în Marea Britanie, unde urma să practice prostituția în folosul inculpaților, iar în luna martie 2008, prin promisiuni mincinoase, împreună cu inculpații și au recrutat-o pe partea vătămată care urma să fie exploatată sexual în Norvegia.
S-a constatat că inculpatul a fost cercetat și trimis în judecată pentru infracțiuni de trafic de persoane, apreciate ca fiind infracțiuni un grad ridicat de pericol social și care aduc atingere libertății vieții sexuale și a libertății de mișcare a persoanei.
Inculpatul a fost trimis în judecată pentru același gen de infracțiuni considerate ca având grad sporit de pericol social așa cum s- precizat mai sus.
Faptele reținute în sarcina inculpaților sunt sancționate de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, aspect care imprimă un grad sporit de pericol pentru aceștia. Este adevărat că pericolul social nu se suprapune noțiunii de pericol public, însă la aprecierea gravității faptelor care impune luarea unei măsuri preventive nu se poate face abstracție de pericolul pentru ordinea publică al faptelor și făptuitorilor.
Astfel, inculpații fiind trimiși în judecată pentru infracțiuni de trafic de persoane, se constată că și în condițiile în care unele dintre acestea au rămas în faza de tentativă stârnesc o reacție colectivă întrucât prin rezonanța lor afectează echilibrul social firesc, creând o stare de indignare, de dezaprobare și insecuritate socială, favorizând temerea că justiția nu acționează suficient de ferm împotriva unor manifestări infracționale de accentuat pericol social.
S-a constatat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă nu au dispărut până în prezent și că se impune în continuare privarea lor de libertate, motiv pentru care în baza art.art.300/2 Cod procedură penală, s-a dispus menținerea arestării preventive.
In plus față de cele precizate, cercetarea judecătorească se află în plină desfășurare, astfel că susținerile formulate în apărare de inculpați urmează a fi verificate și analizate de instanță în cursul administrării întregului probatoriu.
Împotriva încheierii au declarat recurs inculpații și invocând nelegalitatea și netemeinicia acesteia.
Apărătorii aleși ai recurenților inculpați consideră că în mod greșit Tribunalul Bacăua constatat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților nu au dispărut, impunându-se menținerea detenției provizorii. În susținerea acestei opinii, recurenții invocă faptul că s-au administrat suficiente probe în faza judecății, nemaiexistânnd astfel posibilitatea ca aceștia să împiedice aflarea adevărului prin influențarea martorilor sau parților vătămate.Sub un alt aspect, recurenții inculpați consideră că nu prezintă pericol pentru ordinea publică, daca ar fi judecați în stare de libertate, nemaifiind incident în speță nici cazul de arestare prev. de art.148 lit f Cpp art.
De asemenea inculpații au invocat depășirea termenului rezonabil al măsurii arestării preventive.
În plus față de motivele de recurs invocate, recurentul inculpat a invocat nulitatea încheierii Tribunalului Bacău din data de 22.04.2008, prin care printre altele, s-a menținut starea de arest a inculpaților la primirea dosarului, în conformitate cu prevederile art.300/1 Cpp. Recurentul inculpat consideră că încheierea menționată este lovită de nulitate, motivat de faptul că s-a judecat la un alt termen decât cel stabilit printr-o altă încheiere pronunțată la aceeași dată, prin care s-a soluționat o declarație de abținere a unui judecător la Tribunalul Bacău.
Pentru motivele expuse, ambii recurenți inculpați solicită în revocarea detenției provizorii, și punerea de îndată în libertate a acestora.
Analizând legalitatea și temeinicia încheierii penale recurate prin prisma motivelor de recurs invocate de inculpat, precum și din oficiu conform art. 3856alin. (3) proc.pen. instanța de recurs a constatat prin raportare la prevederile art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului că recursurile inculpaților sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
Curtea de Apel constată că de la data arestării recurenților inculpați (30.03.2008) și până în prezent temeiurile pentru care s-a dispus arestarea preventivă nu au dispărut și nu s-au modificat, astfel că în mod judicios, Tribunalul a considerat că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive față de aceștia nu au dispărut. Curtea relevă că aceste temeiuri se referă la fapta reținută pe seama inculpaților, care și-a păstrat încadrarea juridică incluzând regimul sancționator a pedepsei cu închisoare mai mare de 4 ani, respectiv pericolul concret pentru ordinea publică pe care îl prezintă inculpatul. Critica invocată în apărarea inculpaților cu referire la acest din urmă temei, nu poate fi reținută de instanța de recurs, pentru următoarele considerente: pericolul concret pentru ordinea publică semnifică totalitatea împrejurărilor, condițiile și consecințelor ce rezultă din săvârșirea unei infracțiuni și din profilul socio-moral al persoanei inculpatului care împreună cu potența concretă sau iminentă de produce o stare de insecuritate în cadrul unei comunități umane, cu privire la protecția drepturilor și libertăților membrilor săi. Prin urmare, evaluarea pericolului pentru ordinea publică se face și în raport de pericolul concret al faptelor pentru care sunt judecați inculpații. În acest sens, se reține că infracțiunea de trafic de persoane, cu atât mai mult cu cât se comite într-un cadru organizat, aduce atingere uneia dintre cele mai importante valori ocrotite de legea penală, respectiv libertatea și siguranța persoanei, cu impact social deosebit, iar asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societății, ar întreține climatul infracțional și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii, ar echivala cu încurajarea tacită a acestora și a altora la săvârșirea unor fapte similare și cu scăderea încrederii populației în capacitatea de ripostă a justiției și protecție a statului.
Pe de altă parte, cel puțin până în acest moment,sunt incidente în speță și cazurile de arestare prev. de art.148 lit.b,e Cpp. Având în vedere că cercetarea judecătorească nu este finalizată, instanța de fond urmând a audia șapte martori și patru părți vătămate, pentru a se evita orice posibilitate de influențare a acestora de către recurenții inculpați, Curtea consideră că această împrejurare constituie un argument serios care impune izolarea inculpaților prin intermediul detenției preventive, de ceilalți membrii ai comunității.
Instanța de recurs nu poate primi nici criticile inculpaților referitoare la depășirea duratei rezonabile a arestării preventive a inculpaților. Aprecierea limitelor rezonabile ale unei detenții provizorii se face luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz, pentru a vedea în ce măsură "există indicii precise cu privire la un interes public real care, fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate"(cauzele Labita Italia, Neumeister Austria, Stasaitis Lituania). Prin urmare, instanța este obligată să vegheze la un just echilibru între durata măsurii privării de libertate pe de o parte și interesul public de protecție a cetățenilor împotriva comiterii de infracțiuni grave, dedus din modul de săvârșire al faptei cu privire la care există indicii că a avut loc cu participarea inculpatului și din consecințele acesteia, precum și interesul desfășurării în bune condiții a procesului penal. Aplicând criteriile impuse de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului la cauza ce formează obiectul prezentului recurs, instanța reține că privarea de libertate a inculpaților s-a dispus în data de 30.03.2008 și că durata măsurii arestării preventive nu a încetat să aibă un caracter rezonabil. Necesitatea desfășurării în bune condiții a procesului penal, în contextul în care administrarea probelor din faza cercetării judecătorești nu a fost epuizată, iar infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată inculpații presupun măsuri sporite de protecție a părților vătămate și martorilor, impune menținerea detenției provizorii.
În ceea ce privește motivul de recurs invocat de inculpatul, referitor la nulitatea încheierii din data de 22.04.2008 a Tribunalului Bacău, instanța de recurs nu-și poate însuși nici această critică.
Având în vedere că încheierea din 22.04.2008 a Tribunalului Bacău, prin care s-a dispus menținerea stării de arest a inculpaților în conformitate cu dispozițiile art.300/1 Cpp, a fost supusă controlului judiciar în fața instanței de recurs, hotărârea menționată devenind definitivă, având autoritate de lucru judecat, recurenții inculpați nu mai pot invoca aspecte de nelegalitate a acestei hotărâri în cadrul unui alt recurs ce vizează o altă hotărâre.
Pentru cele ce preced constatând că la acest moment, interesul general prevalează în raport cu interesul recurenților inculpați de a fi puși în stare de libertate, astfel că în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b) proc.pen. instanța va respinge ca nefondate recursurile declarate de aceștia.
Va constata că recurenții inculpați au avut de apărător aleși.
Văzând și dispozițiile art.192 al.2,4 Cpp
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.385/15 pct.1 lit b Cpp, respinge ca nefondate recursurile declarate de recurenții inculpați și împotriva încheierii din data de 6.11.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dos-.
Constată că ambii inculpați au fost asistați de apărători aleși
În baza art.192 al.2,4 Cpp obligă fiecare recurent-inculpat să plătească statului câte 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 10.11.2008, în prezența inculpaților arestați.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Grosu Niculina Gabriela, Nimineț Ștefan Adrian
- - - -
-
GREFIER,
Red. înch.
Red. AB/11.11.2008
Tehnored. PE/ 11.11.2008
Președinte:Grosu Niculina GabrielaJudecători:Grosu Niculina Gabriela, Nimineț Ștefan Adrian
