Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 719/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 1064/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 719
Ședința publică de la 14 mai 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Ursulescu
JUDECĂTOR 2: Dumitru Mirancea
JUDECĂTOR 3: Andreea Cioată
GREFIER- - -
____
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE- DIICOT- este reprezentat legal prin procuror.
Pe rol, soluționarea cauzei penale, având ca obiect recursurile declarate de inculpații, și, împotriva încheierii de ședință din data de 30 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul București Secția I-a Penală, în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții inculpați, personal, în stare de arest preventiv și asistat de apărător ales, avocat, personal, în stare de arest preventiv și asistat de apărător ales, personal, în stare de arest preventiv și asistat de apărător ales,avocat, personal, în stare de arest preventiv și asistat de apărător ales, avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. 35527 din 14 mai 2009 emisă de Cabinet Individual, personal, în stare de arest preventiv și asistat de apărător ales, personal, în stare de arest preventiv.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Recurentul inculpat, solicită acordarea unui termen față de neprezentarea apărătorului său ales, avocat.
Apărătorul ales pentru recurentul inculpat arată că se opune amânării cauzei.
Avocatul ales pentru inculpata recurentă, arată că lasă la aprecierea instanței.
Apărătorul inculpatului, arată că lasă la aprecierea instanței.
Apărătorul inculpatului recurent, arată că lasă la aprecierea instanței.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, arată că nu se opune amânării cauzei față de lipsa de apărare a recurentului inculpat.
Apărătorul ales al inculpatului, precizează că poate asigura substituirea avocatului ales pentru inculpatul, dacă acesta este de acord.
La întrebarea instanței în sensul dacă inculpatul este de acord să fie asistat de avocatul ales al inculpatului, acesta precizează că este de acord, sens în care, instanța pune în vedere avocatului ales să depună la dosar delegația de substituire.
Avocat, depune la dosar delegația nr. 35527 din 14 mai 2009, privind pe inculpatul.
Avocatul inculpatului, solicită instanței încuviințarea probei cu înscrisuri în circumstanțiere.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul pe proba solicitată, arată că nu se opune.
Curtea, după deliberare, admite proba așa cum a fost solicitată, sens în care avocatul inculpatului depune la dosar,
Apărătorul ales pentru recurentul inculpat, pune concluzii de admitere a recursului, casarea încheierii de ședință, iar pe fond, rejudecând a se dispune revocarea măsurii arestării preventive.
Apreciază că nu mai subzistă temeiurile avute în vederea la luarea acestei măsuri, având în vedere că inculpatul este arestat de aproximativ de 8 luni, perioadă de timp care tinde a se transforma într-o pedeapsă.
În opinia sa, măsura arestării preventive trebuie dispusă în funcție de personalitatea fiecărui inculpat, arătând că în mod eronat a motivat instanța de fond, generic, că pentru toți inculpații subzistă temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri.
Față de circumstanțele personale ale inculpatului, în sensul că nu este cunoscut cu antecedente penal, student, încadrat în câmpul muncii,consideră că lăsarea sa în liberate nu va impieta cu nimic buna desfășurare a procesului penal.
În subsidiar, solicită a se dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, în conformitate cu prev. art.145 Cod procedură penală.
Totodată, arată că inculpatul, la data când s-a dispus luarea măsurii arestării preventive era în stare de liberate și că singur s-a predat la organele de poliție, în vederea încarcerării.
Apărătorul ales pentru recurenții inculpați și, avocat, în ceea ce-l privește pe inculpatul, pune concluzii de admitere a recursului, casarea încheierii pronunțate de TB Secția I-a Penală și rejudecând a se aprecia că temeiurile ce au fost avute la luarea acestei măsuri,s-au schimbat iar temeiurile noi care au apărut nu pot fi apreciate decât în favoarea inculpatului. Astfel, arată că în sarcina acestuia s-a reținut că în două rânduri a vândut investigatorului sub acoperire un număr de 15 comprimate extasy la data de 28 august 2008 și 50 comprimate extasy, arătând în fața judecătorului că este adevărat că a cumpărat aceste pastile în vederea consumului și împreună cu prietenii săi.
Mai solicită a se avea în vedere că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, era student la Facultatea de Construcții anul II, motiv pentru care apreciază că judecat în stare de liberate, acestea nu ar mai reprezenta un pericol pentru societatea civilă. Cercetarea judecătorească este foarte avansată, motiv pentru care după aproximativ 9 luni de zile, timpul petrecut în arest este suficient și procesul penal nu ar putea fi împietat prin lăsarea în libertate a acestuia. Mai arată că inculpatul a formulat denunțuri care la acest moment se află în lucru.
Pentru aceste motive, pune concluzii de admitere a recursului, casarea încheierii atacate și judecarea acestuia în stare de libertate.
Referitor la inculpatul recurent, precizează că acesta recunoscut fapta pentru care a fost trimis în judecată, este necunoscut cu antecedente penale, era încadrat în muncă, ca și șofer, motiv pentru care apreciază că lăsat în stare de libertate nu ar putea impieta buna desfășurare a procesului penal.
Dacă instanța va aprecia că se impune luarea unei măsuri preventive pentru aceștia, solicită a se dispune înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliul, instanța putând să stabilească anumite obligații în sarcina lor.
Apărătorul ales pentru recurenții inculpați și, invocând cazul de casare prev. de art. 160/b alin. 4 Cod procedură penală, solicită ca în temeiul art. 385/15 pct.2 lit.d Cod procedură penală, admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând a se dispune punerea în libertate a acestora. La acest moment după 8 luni de arest preventiv nu se mai poate discuta despre o subzistență a temeiurilor avute în vedere la momentul luării acestei măsuri preventive. parcurse în cauză, respectiv finalizarea cercetării penale, avansarea cercetării judecătorești a demonstrat împrejurarea că nu poate fi răsturnată prezumția de nevinovăție de care se bucură inculpații. Pe lângă circumstanțele reale care rezultă din materialul probator, respectiv depozițiile date de către coinculpați, de către martorii audiați până în prezent și din care nu rezultă vinovăția acestora, solicită a se avea în vedere și circumstanțele personale ale celor doi inculpați, în sensul că nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, ambii erau încadrați în muncă.Din înscrisurile depuse la dosar rezultă cuantumul veniturilor realizate de către inculpata, astfel că nu se poate motiva împrejurarea că ar fi o modalitatea de a-și câștiga mijloacele de trai prin comercializarea de droguri.
Inculpata a fost incriminată prin depoziția unei foste prietene, devenită colaborator sub acoperire, aspect ce rezultă din materialul probator și care nu poate să creeze decât un dubiu, dubiu care nu poate profita decât inculpatei.
În ceea ce-l privește pe inculpatul, solicită a se avea în vedere atitudinea sinceră a acestuia, în care a recunoscut că a vândut o cantitate impresionată de pastile extasy.
Durata pe care o parcurge cauza până la soluționare este lungă și anevoioasă, în vederea audierii unor martori sub acoperire, motiv pentru care apreciază inculpații pot fi judecați în stare de libertate. De asemenea precizează că inculpata a fost cercetată în stare de libertate și că s-a prezentat singură la organele de poliție, în vederea încarcerării.
Apărătorul ales pentru recurentul inculpat, critică hotărârea pronunțată, prin care s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive și s-a respins cererea de înlocuire a arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea. Inculpatul nu face partea din așa zisul grup infracțional, pentru care au fost trimiși în judecată cei 14 inculpați, ci a fost arestat ulterior ca urmare a formulării unui denunț de către coinculpatul.
Hotărârea este greșită, în sensul că nu se mai mențin temeiurile care au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri, inculpatul având o poziție constată.
Inculpatul este arestat pentru faptul că la domiciliul coinculpatului s-au găsit cantitatea de pastile extasy și care a declarat că le-ar fi deținut de la inculpatul. Această probă reținută de parchet care nu se coroborează cu nici o altă probă, nu poate constitui un suport suficient pentru a se reține o astfel de infracțiune. Inculpatului i-a fost făcut un flagrant, în care s-a specificat că s-a găsit o cantitate mare de pastile extasy, faptă pe care inculpatul nu a recunoscut-o niciodată.
Apreciază că nu se mai impune menținerea măsurii arestării preventive având în vedere că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, are vârsta de 40 de ani, motiv pentru care solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursurilor ca nefondate, solicitând a se observa că instanța a analizat pentru fiecare inculpat în parte incidența disp. art. 160/b alin. 3 Cod procedură penală, raportat la circumstanțele reale și personale ale acestora, făcând referire atât la fapte cât și la pericolul pe care inculpații îl prezintă lăsați în libertate, raportat la modalitatea concretă de săvârșire a faptelor pe o perioadă îndelungată, activitate întreruptă odată cu arestarea inculpaților, activitatea ilicită desfășurată conform rolului avut de fiecare inculpat, inculpatul fiind unul dintre furnizori, ceilalți cinci distribuitori.
Deși cercetarea judecătorească se află într-un studiu avansat probele administrate nu au infirmat situația reținută în cursul urmăririi penale și nici nu au relevat nici un element care să impună punerea în libertate a inculpaților.
Faptul că a trecut o perioadă de 8 luni de la data arestării preventive nu încalcă principiul rezonabilității menținerii stării de arest, întrucât în această perioadă au fost administrate probe cu respectarea drepturilor procedurale ale inculpaților.
Referitor la inculpatul, solicită a se observa că de fiecare dată instanțele au analizat incidența disp. art-.143 Cod procedură penală.
Recurenții inculpați, și, în ultimul cuvânt, arată că regretă săvârșirea faptelor, că doresc să fie cercetați în stare de libertate și că achiesează la concluziile puse de apărătorii lor.
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor penale de față, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 30.04.2009, pronunțată în dosarul -, Tribunalul București Secția I Penală a dispus, printre alte măsuri, și menținerea duratei arestării preventive a inculpaților, și pe o perioadă de 60 de zile motivat de împrejurarea că și în prezent subzistă temeiurile de fapt și de drept, care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, iar complexitatea activității infracționale necesită o cercetare penală amplă, care impune menținerea privării de libertate a inculpaților.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, au formulat recurs inculpații inculpații, și, criticând-o pentru netemeinicie, considerând că nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii preventive, cauza putând fi soluționată și cu ei în stare de libertate invocând termenul rezonabil al arestării preventive și circumstanțe personale favorabile.
Examinând hotărârea pronunțată în cauză sub aspectele invocate de inculpați, cât și din oficiu, conform art.385/6 alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursurile formulate de inculpați nu sunt fondate, soluția primei instanțe fiind legală și temeinică.
Astfel, din actele și lucrările dosarului rezultă că inculpații au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii trafic de droguri de mare risc prevăzută de art.2 alin.1 și 2 din Legea 143/2000, și consum de asemenea substanțe ( ) ca și apartenența la un grup infracțional organizat ( ) prevăzută de art.7 din Legea 39/2003, reținându-se că în perioada mai-septembrie 2008, inculpații au vândut și distribuit importante cantități de droguri (cocaină, ecstasy, hașiș) către diverși consumatori și alți dealeri, unii constituiți în grup infracțional organizat, alții fiind ei însuși consumatori.
Temeiul juridic al luării măsurii arestării preventive a inculpaților l-a constituit art.148 lit. Cod procedură penală.
Și la acest moment procesual, în privința fiecăruia dintre inculpații trimiși în judecată se mențin temeiurile avute în vedere la luarea inițială a măsurii arestării preventive împotriva acestora, prevăzute de art.148 lit.f Cod procedură penală fiind întrunite condițiile cumulativ prevăzute de acest text de lege, atât condiția limitei de pedeapsă, mai mare de 4 ani în privința fiecăruia dintre infracțiunile reținute în sarcina inculpaților, cât și condiția pericolului social pe care îl reprezintă pentru ordinea publică lăsarea în libertate a acestor inculpați.
Pentru a aprecia ca îndeplinită aceasta din urmă condiție, Tribunalul a remarcat mai întâi gravitatea pericolului social generic al infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților, respectiv infracțiunea de trafic de droguri de mare risc în formă continuată, în concurs real cu infracțiunea prevăzută de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000 și infracțiunea de apartenență la un grup infracțional organizat, prevăzută de art.7 alin.1 și 3 din Legea nr.39/2003 reținută în sarcina inculpaților, iar în cazul inculpatului infracțiunea de finanțare a traficului de droguri de mare risc prevăzută de art.10 din Legea nr.143/2000, reflectată în limitele de pedeapsă stabilite de legea specială.
Considerentele avute în vedere de Tribunal la momentul ultimei aprecieri a legalității măsurii arestării preventive a inculpaților se mențin, probele administrate nerelevând elemente semnificative care să modifice aceste concluzii.
Și din perspectiva art.5 paragraful 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, complexitatea cauzei, gravitatea acuzațiilor aduse inculpaților impun concluzia că durata arestării preventive nu a depășit termenul rezonabil.
Practica CEDO în materia termenului rezonabil ține seama nu de un termen evaluat în funcție de criterii fixe, ci de toate aspectele relevante ale cauzei ce ar justifica o perioadă mai îndelungată pentru finalizarea cercetării judecătorești, aspect în raport de care se apreciază și necesitatea menținerii sau nu în arest preventiv a inculpaților. Cele două aspecte nu pot fi disociate, menținerea în stare de arest preventiv trebuind să fie apreciată nu exclusiv prin durata acestuia, ci și prin timpul necesar lămuririi cauzei, ori în prezenta cauză, având în vedere numărul mare de părți, vastitatea materialului probator ce trebuie readministrat în condiții de contradictorialitate tocmai pentru a asigura inculpaților toate garanțiile procesuale ale unui proces echitabil, perioada în care aceștia s-au aflat în arest nu poate fi considerată în nici o măsură ca nerezonabilă.
În raport de natura și gravitatea infracțiunilor pentru care sunt cercetați inculpații, de împrejurările în care se reține că acestea ar fi fost comise, cât și de urmările socialmente periculoase, Curtea reține că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta pericol cert pentru ordinea publică prin crearea unui sentiment de temere și insecuritate în rândul societății civile.
În consecință, Curtea, conform art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpați.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod procedură penală.
DISPUNE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, și împotriva încheierii de ședință din data de 30.04.2009, pronunțată de Tribunalul București, Secția I Penală în dosarul nr.-.
Obligă pe fiecare dintre recurenții-inculpați la câte 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 14 mai 2009
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.UE- 03.06.2009
Dact.EA-09.06.2009/2ex
Sect.I Pen - jud.
Președinte:Elena UrsulescuJudecători:Elena Ursulescu, Dumitru Mirancea, Andreea Cioată
