Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 736/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 736
Ședința publică de la 13 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ciubotariu
JUDECĂTOR 2: Otilia Susanu
JUDECĂTOR 3: Dan Anton
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror
Pe rol judecarea recursului penal, avand ca obiect "mentinere masura de arestare preventiva", declarat deinculpatul, fiul lui si, nascut la 25.09.1988 - detinut in Penitenciarul Iași, impotriva incheierii de sedinta din data de 04.11.2009 pronuntata de Tribunalul Vaslui, in dosarul penal nr-.
La apelul nominal facut in sedinta publica, se prezinta inculpatul recurent asistat de avocat - aparator desemnat din oficiu de catre Baroul d e Avocati I, cu delegatie la dosar.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care;
Instanta procedeaza la identificarea inculpatului, prin compararea datelor de stare civila declarate de acesta oral cu datele aflate la dosarul cauzei, dupa care, interpelandu-l, inculpatul precizează că isi mentine recursul declarat si nu mai are cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat, instanta constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul in sustinerea recursului.
Avocat avand cuvantul, solicita admiterea recursului așa cum a fost formulat si a se dispune judecarea inculpatului in stare de libertate, inlocuind masura arestarii preventive cu masura obligarii de a nu parasi localitatea sau țara, intrucat acesta sustine că este nevinovat, reiese si din probatoriul administrat, respectiv din declaratiile martorilor. Oficiu neachitat.
Reprezentantul Ministerului Public avand cuvantul, apreciaza incheierea Tribunalului Vaslui ca fiind legala si temeinica, instanta de fond a evaluat in mod corect probatoriul administrat si a constatat ca subzista in continuare temeiurile care au stat la baza luarii masurii arestarii preventive a inculpatului. Solicita respingerea recursului ca nefondat.
Avand ultimul cuvant inculpatul recurent solicita a fi judecat in stare de libertate, consideră că nu prezintă pericol pentru ordinea publica, nu a savarsit el infractiunea de care este acuzat. Dorește să fie judecat in stare de libertate pentru a-si angaja aparator si pentru a-si dovedi nevinovatia.
Declarand inchise dezbaterile, instanta lasa cauza in pronuntare.
Ulterior deliberarii,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față.
Prin încheierea de ședință din 04.11.2009, Tribunalul Vasluia constatat că măsura arestării preventive luată față de inculpații și - prin încheierea nr. 10 din 10.03.2009 a Tribunalului Vaslui și în baza căreia au fost emise mandatele de arestare preventivă 16/U din 10.03.2009 și 17/U din 10.03.2009 este legală și temeinică.
În baza art. 300 indice 2 Cod procedură penală raportat la art. 160 indice "b" alin. 3 Cod procedură penală a fost menținută măsura arestării preventive, luată împotriva inculpaților, fiul lui și, născut la data de 03.02.1974 în municipiul Bârlad județul V și -, fiul lui și născut la data de 25.09.1988 în municipiul B ambii deținuți în Penitenciarul Iași.
În motivarea încheierii s-a subliniat că temeiurile care au determinat arestarea inculpaților sunt prevăzute de disp. art. 143 și 148 lit. "f" Cod procedură penală, ele subzistă impunând judecarea în continuare a inculpaților în stare de arest.
S-a mai precizat că în cauză există probe și indicii temeinice că cei doi inculpați au săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, fiind incidente disp. art. 143 Cod procedură penală.
Aceleași probatorii relevă pericolul public pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpaților pericol care este raportat la datele cauzei, respectiv natura și gravitatea faptelor despre care se prezumă că au fost săvârșite de inculpați, constând în aceea că au pătruns fără drept în locuința părții vătămate, în vârstă de 70 ani cu scopul de aod eposeda de bunuri, au exercitat violențe asupra acesteia, după care au violat-o și i-au suprimat viața în scopul de a ascunde infracțiunea de viol.
Menținerea stării de arest nu este de natură să înfrângă prezumția de nevinovăție ori să transforme arestarea preventivă într-o pedeapsă anticipată aplicată inculpaților, ci este justificată atât de faptul că temeiurile arestării preventive sunt fundamentate și actuale, cât și de necesitatea asigurării unei bune desfășurări a procesului penal.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs în termen inculpatul - invocând nelegalitatea și netemeinicia hotărârii.
Motivându-și recursul, inculpatul a susținut că este nevinovat, și că până la soluționarea definitivă a cauzei poate fi lăsat în stare de libertate.
A solicitat admiterea recursului, casarea încheierii pronunțate și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de anu părăsi localitatea sau țara.
Curtea, verificând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, constată că încheierea rec urată este legală și temeinică.
Inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui nr. 262/P/29.06.2009 pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, tentativă de tâlhărie, viol și omor deosebit de grav, fapte prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal; art. 20 raportat la art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. "b", alin. 2 ind. 1 lit. "a" și "c"; art. 197 alin. 1 și art. 174, 176 lit. "d" Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. "a" Cod penal, constând în aceea că în seara zilei de 08.03.2009, împreună cu inculpatul au pătruns fără drept în locuința victimei din satul, comuna, județul V, care avea vârsta de 69 de ani și locuia singură într-o casă izolată, cu scopul de a viola și pentru aod eposeda de bani; inculpații au exercitat violențe asupra victimei pentru ca aceasta să le dea banii pe c are i-au căutat și nu i-au găsit, apoi au violat-o repetat vaginal și oral pe rând și concomitent au supus-o la grave suferințe suprimându-i viața, în scopul ascunderii infracțiunilor de viol și tâlhărie.
Faptele pentru care inculpații au fost trimiși în judecată sunt sancționate de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 an i, iar lăsarea acestora în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Față de natura relațiilor sociale, presupus a fi lezate prin activitatea infracțională, de modul de operare și de urmarea produsă, în mod corect prima instanță a apreciat că în cauză sunt întrunite condițiile prev. de art. 143 și 148 lit. "f" Cod procedură penală, în sensul că există indicii și chiar probe temeinice care îndreptățesc aprecierea potrivit căreia, inculpatul a comis o faptă prevăzută de legea penală, sancționată cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Pericolul social concret trebuie privit nu numai prin prisma gravității infracțiunilor cercetate și a valorilor sociale vătămate prin comiterea lor, ci și prin prisma stării de neîncredere care se poate crea în rândul societății civile față de organele care asigură înfăptuirea justiției, atunci când sunt cercetați în stare de libertate inculpați cărora li se rețin în sarcină infracțiuni cu un deosebit impact social.
Pe cale de consecință, pericolul concret creat pentru ordinea publică trebuie înțeles ca o reacție colectivă față de anumite stări de lucruri negative, reacție care ar produce perturbații la nivelul respectului față de lege, stimulând temerea colectivă că împotriva unor fapte periculoase, cum sunt cele din prezenta cauză, organele de stat nu acționează eficient și că legea nu este aplicată cu hotărâre.
Așa fiind, în mod corect prima in ștanță a apreciat că în cauză se impune în continuare privarea de libertate a inculpatului pentru a proteja ordinea publică de pericolul pe care îl prezintă lăsarea în libertate, în acest moment.
Fiind verificată legalitatea și temeinicia încheierii, urmează ca în baza art. 38515pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală să fie respins ca nefondat recursul promovat de inculpatul -.
Văzând și dispozițiile articolului 192 alin. 2 Cod procedură penală
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul - împotriva încheierii de ședință din 04.11.2009, a Tribunalului Vaslui, pe care o menține.
Obliga recurentul să plătească statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei, onorariu de avocat oficiu, care va fi avansat din fondurile statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 13.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
Grefier
- -
Red.
Tehnored.
2 ex.
19.11.2009
Tribunalul Vaslui:
-
Președinte:CiubotariuJudecători:Ciubotariu, Otilia Susanu, Dan Anton
