Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 76/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II -A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(46/2010)
DECIZIA PENALĂ NR. 76/
Ședința publică de la 14 ianuarie 2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Francisca Maria Vasile JUDECĂTOR 2: Iuliana Ciolcă
JUDECĂTOR 3: Adriana
GREFIER -
* * * * *
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat de procuror.
Pe rol, soluționarea cauzei penale având ca obiect recursul declarat de inculpata împotriva încheierii de ședință din data de 21.12.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-inculpat, în stare de arest, asistat de avocat din oficiu, în baza delegației nr. -.01.2010 emisă de Baroul București.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurenta-inculpat învederează că este de acord să fie asistată de avocat din oficiu. Arată că nu mai are cereri de formulat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și probe de administrat, Curtea constată cauza in stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul recurentei-inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului declarat de inculpată prin care s-a dispus prelungirea arestării preventive a acesteia, consideră încheierea ca fiind netemeinică. Solicită să se aibă în vedere că aceasta avut o atitudine procesuală constantă pe parcursul urmăririi penale, are doi copii minori, unul in vârstă de patru ani și o fetință în vârstă de opt ani și J care se află pe teritoriul unui alt stat intr-un centru de plasament. Solicită judecarea acesteia in stare de libertate in vederea rezolvării probemelor sale familiale.
Consideră că până la finalizarea procesului penal i se poate acorda clemență și poate fi cercetată in stare de libertate, având in vedere si prezumția de nevinovăție de care se bucură până la finalizarea procesului penal.
Pentru aceste considerente, solicită admiterea recursului formulat, casarea incheierii recurate, iar pe fond să nu se mai mențină starea de arest a inculpatei.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului, ca nefondat, menținerea încheierii pronunțate de Tribunalul București ca fiind legală și temeinică. Consideră că subzistă temeiurile avute in vedere la luarea măsurii arestării preventive prevăzute de art. 148 lit.f Cpp, iar infractiunile reținute in sarcina acesteia detemină o reacție socială negativă, in condițiile in care inculpata a racolat doi minori în vârstă de 10 și 11 ani pe care i-a obligat să execute anumite activități determinate. Arată că mandatul de arestare a fost emis in lipsă, a fost pus in executare in luna iulie 2009.
Recurenta-inculpat, in ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și judecarea sa in stare de libertate. Arată că nu știe nimic de copilul său care nu este in țară, nu are părinți, nu are pe nimeni care să o ajute.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față.
Prin încheierea de ședință din 21.12.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului București - secția a II-a penală, potrivit art.3002Cod procedură penală raportat la art.160balin.3 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpatei.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că măsura arestării preventive a inculpatei a fost luată cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare și a apreciat că temeiurile legale care a determinat arestarea preventivă inițială continuă să existe și impun în continuare privarea acesteia de libertate.
Instanța de fond a constatat că din întregul ansamblu probator administrat în cauză (procesul-verbal de sesizare din oficiu, procese-verbale de recunoaștere, planșe foto, declarații martori, declarații inculpată și coinculpați etc.) rezultă indicii temeinice care duc la presupunerea rezonabilă că inculpata a săvârșit infracțiunea pentru care este judecată, iar, lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Împotriva hotărârii a declarat recurs inculpata, solicitând punerea în libertate, invocând în principal aspecte de circumstanțiere personală.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul este nefondat și-l va respinge ca atare pentru următoarele considerente:
instanței de fond și instanța de control judiciar apreciază incidența și la acest moment a condițiilor cumulative prevăzute de art.143 și, respectiv art.148 lit. f Cod procedură penală.
Astfel, pe de-o parte există probe și indicii temeinice că inculpata, în perioada 6-20 decembrie 2008, împreună cu coinculpații și a găzduit mai multe părți vătămate minore, racolate prin inducere în eroare, pe care le exploatau. iar pe de altă parte lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, concretizat în specificul infracțiunii, în frecvența deosebită a unor asemenea fapte în prezent ce impune o ripostă pe măsură în vederea reeducării.
În sfârșit, Curtea constată că măsura preventivă a arestării se impune a fi menținută și prin raportare la exigențele art. 5 paragraful 3 din CEDO, câtă vreme se argumentează prin motive pertinente și suficiente aoj ustifica și nu contravine dispozițiilor legale în materie.
Existența și suficiența acestor motive, Curtea le-a examinat în ansamblul circumstanțelor particulare ale cauzei și prin raportare la prevederile art.136 Cod procedură penală, știut fiind că o măsură preventivă nu mai poate fi considerată legitimă atunci când nu se inveterează a fi necesară pentru buna desfășurare a procesului penal sau pentru a preîntâmpina sustragerea inculpatei de la urmărirea penală, judecată sau executarea pedepsei.
Având în vedere aceste aspecte,în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală,cu referire la art.141 Cod procedură penală, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpata împotriva încheierii de ședință din 21.12.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului București - secția a II-a penală.
Obligă recurenta la 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 100 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 14 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR
GREFIER,
Red.
Dact. 2 ex./15.01.2010
Președinte:Francisca Maria VasileJudecători:Francisca Maria Vasile, Iuliana Ciolcă, Adriana
