Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 78/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂN I
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 78/R/2010
Ședința publică din 4 februarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Valentin Chitidean
JUDECĂTORI: Valentin Chitidean, Vasile Goja Maria Boer
: - -
GREFIER: - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, reprezentat prin PROCUROR -
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul împotriva încheierii penale din 19 ianuarie 2010, pronunțată de Tribunalul Bistrița -N, în dosar nr-, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev de art 208 alin 1 raportat la art.209 alin 1 lit f, g și i Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit b Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat, din cadrul Baroului C, cu delegația la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, desființarea încheierii penale atacate, să se constate că temeiurile care au dus la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă și nu există temeiuri noi care să impună menținerea acestei măsuri și să se dispună lăsarea în libertate a inculpatului întrucât nu prezintă un pericol pentru ordinea publică, inculpatul fiind arestat din data de 9 mai 2009, cu onorariu din.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat arătând că temeiurile arestării preventive subzistă în continuare, inculpatul fiind recidivist iar punerea lui în libertate ar prezenta un pericol public.
În concluzie, apreciază că încheierea pronunțată în cauză este temeinică și legale și solicită menținerea acesteia, cu consecința respingerii recursului declarat de inculpat ca nefondat, persistă temeiurile care au stat la luarea măsurii arestării, inculpatul fiind și recidivist.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătoarei sale și solicită admiterea recursului.
CURTEA
Prin încheierea penală din 19 ianuarie 2010 pronunțată de Tribunalul Bistrița N în dosarul nr-, conform art. 3002Cod procedură penală rap.la art. 160 Cod procedură penală, a fost menținută măsura arestării preventive luate față de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 15.10.1980 în B, domiciliat în, nr. 161, CNP.-, în prezent deținut în Penitenciarul Gherla, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 al. 1 rap.la art. 209 alin. 1 lit. f, g, i Cod penal cu aplic. art. 37 lit.b Cod penal, ca fiind legală și temeinică, întrucât temeiurile ce au stat la baza luării acesteia subzistă.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că prin Sentința penală nr. 159/2009 din 22.10.2009 pronunțată de Judecătoria Beclean în dosarul penal cu nr- s-a dispus ondamnarea pe inculpatul - fiul lui și, născut la data de 15.10.1980 în mun. B, jud. BN, cetățean R, studii medii, necăsătorit, fără ocupație, recidivist, domiciliat în com., sat, nr. 161, jud. BN, CNP -, arestat preventiv de către această instanță - pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 al. 1 rap. la art. 209 alin. 1 lit. "f", "g" și "i" Cod penal cu aplic. art. 37 lit. "b" Cod penal, la pedeapsa de 3 ani și 9 luni închisoare.
S- făcut aplicarea disp. art. 71 raportat la art. 64 lit. "a" și "b" Cod penal.
În baza disp. art. 88 Cod penal, s-a dedus din durata pedepsei aplicate - de 3 ani și 9 luni închisoare - perioada reținerii și a arestului preventiv, începând cu data de 09.05.2009 (orele 05,00) și până la zi.
În baza disp. art. 350 Cod procedură penală, s-a dispus menținerea măsurii arestului preventiv dispusă de către această instanță față de inculpat.
S-a luat act că prejudiciile cauzate părților vătămate -domiciliat în localitatea, nr. 374, județul B- și Stația CFR - reprezentată de - au fost acoperite integral.
S-a stabilit în favoarea Baroului B-N suma de 400 lei reprezentând onorarii apărători din oficiu (câte 200 lei cuvenite av. I și av. ), sumă dispusă a se avansa din fondul Ministerului Justiției.
De asemenea, inculpatul fost obligat la plata sumei de 850 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care 400 lei reprezintă onorarii avocațiale.
Împotriva acestei hotărâri inculpatul a declarat apel.
Examinând actele și lucrările dosarului apelat, instanța a reținut că prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Beclean înregistrat sub nr. 419/P/2009 și la această instanță sub nr. de mai sus, s-a dispus trimiterea în judecată inculpatului, în stare de arest preventiv, pentru comiterea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 al. 1 rap. la art. 209 alin. 1 lit. "f", "g" și "i" Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. "b" Cod penal, cu motivarea că în noaptea de 9.05.2009, orele 3,00, pătruns prin efracție în compartimentul trenului accelerat 1643 pe ruta B - M, în momentul plecării trenului din stația CFR pe de unde a sustras două genți în care se aflau imprimate cu regim special și bunuri personale ale părții vătămate - șef de tren, în valoare totală de aproximativ 4000 lei.
Cât privește măsura arestării preventive luată față de inculpat, aceasta a fost luată prin Încheierea penală nr.6/P/2009 din 9 mai 2009 Judecătoriei Beclean, când a fost admisă cererea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Beclean, și s-a dispus arestarea preventivă pe timp de 29 de zile, a inculpatului, cu începere de la data de 10 mai 2009 orele 5,00 și până la data de 7 iunie 2009 orele 5,00, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev.de art. 208 al. 1, art. 209 al.1 lit. f, g și i Cod penal cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal, măsură care ulterior fost menținută succesiv de către instanță, care a apreciat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev.de art. 136, art. 143, art. 148 lit. f, art. 149 și art. 149/1 Cod procedură penală, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este mai mare de 4 ani închisoare, existând probe certe că lăsarea în libertate inculpatului, care este recidivist postexecutoriu, prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Examinând actele și lucrările dosarului, tribunalul a constatat că motivele care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă, că există probe și indicii temeinice că inculpatul a comis infracțiunea pentru care este cercetat, fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 143, și că sunt îndeplinite și cerințele disp.art.148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, întrucât infracțiunea pentru care este trimis în judecată este pedepsită de lege cu închisoarea mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere modalitatea de comitere a infracțiunii, împrejurările comiterii acesteia, urmările produse și perseverența infracțională a acestuia, întrucât acesta este recidivist postexecutoriu, în prezent este cercetat și în ce privește alte fapte de furt, iar în plus nu are loc de muncă sau alte surse de venit, toate aceste date, însoțite de instrumentarea dosarului cu inculpatul în stare de libertate putând genera un sentiment de insecuritate în rândul opiniei publice.
Pentru aceste considerente, tribunalul, în baza art.3002Cod procedură penală rap.la art. 160 Cod procedură penală a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpatul, ca fiind legală și temeinică, întrucât temeiurile ce au stat la baza luării acesteia subzistă.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs inculpatul prin care a solicitat admiterea recursului, desființarea încheierii penale atacate și revocarea măsurii arestului preventiv cu punerea de îndată în libertate a acestuia.
În motivele de recurs inculpatul a arătat că temeiurile care au dus la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă și că nu există temeiuri noi care să impună menținerea acestei măsuri.
Referitor la pericolul pentru ordinea publică inculpatul a arătat că nu prezintă pericol public și că a fost arestat din data de 9 mai 2009 apreciind că perioada de arest preventiv a fost suficientă pentru reeducarea sa.
Recursul formulat de inculpat urmează să fie respins pentru motivele ce se vor arăta în continuare.
Instanța de fond a reținut în mod corect că prin sentința penală nr.159 din 22 octombrie 2009 Judecătoriei Becleana fost condamnat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art.208 alin.1 raportat la art.209 alin.1 lit.f, g și Cod Penal cu aplicarea art.37 lit.b la Cod Penal pedeapsa de 3 ani și 9 luni închisoare, cu aplicarea art.71 și 64 lit.a și b
Cod PenalÎn baza art.88 s Cod Penal-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada arestului preventiv începând cu data de 9 mai 2009, la zi, iar în baza art.350 s C.P.P.-a menținut starea de arest a inculpatului.
Împotriva acestei sentințe inculpatul a formulat apel care a fost înregistrat sub dosar nr- al Tribunalului Bistrița N.
Măsura arestării preventive față de inculpat a fost luată prin încheierea penală nr.6 din 9 mai 2009 Judecătoriei Beclean pe o perioadă de 29 zile în baza art.143 și art.148 lit.f în C.P.P. sensul că sunt indicii din care rezultă că inculpatul a comis infracțiunea pentru care este cercetat, pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani care prezintă pericol public, întrucât inculpatul este recidivist, dând dovadă de perseverență infracțională, deoarece în prezent este cercetat și pentru alte fapte de furt, nu are un loc de muncă stabil și nu are surse din care să-și asigure întreținerea, iar dacă inculpatul ar fi pus în libertate există pericolul că acesta să săvârșească o nouă infracțiune pentru a-și asigura cele necesare traiului zilnic.
Chiar dacă hotărârea de condamnare a inculpatului pronunțată de instanța de fond nu are caracter definitiv, fiind apelată de inculpat, aceasta este totuși în măsură să justifice continuarea privării de libertate a inculpatului în condițiile art.5 paragraful 1 lit.a din CEDO astfel cum a fost interpretat de această instanță în cauza Wemhoff contra Germaniei.
Având în vedere că temeiurile care au dus la luarea măsurii arestării preventive față de inculpat subzistă și în prezent și că la instanța de fond s-a pronunțat o hotărâre de condamnare a inculpatului la o pedeapsă cu executare în regim de detenție, care nu înlătură prezumția de nevinovăție a acestuia, în baza art.38515pct.1 lit.b recursul C.P.P. formulat de inculpat împotriva încheierii penale din 19 ianuarie 2010 pronunțat în dosar nr- al Tribunalului Bistrița N urmează să fie respins ca nefondat.
În baza art.189 urmează C.P.P. să se stabilească în favoarea Baroului de Avocați C suma de 100 lei reprezentând onorariu avocațial care va fi suportat din.
Potrivit art.192 alin.2 inculpatul C.P.P. urmează să plătească statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul fiul lui și, născut la 15 octombrie 1980, deținut în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale din 19 ianuarie 2010 Tribunalului Bistrița N.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 100 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 4 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Valentin Chitidean, Vasile Goja Maria Boer
- - - - - -
GREFIER
- -
Red./
3 ex./12.02.2010
Președinte:Valentin ChitideanJudecători:Valentin Chitidean, Vasile Goja Maria Boer
