Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 799/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 799/R/2009
Ședința publică din 22 decembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Vasile Goja JUDECĂTOR 2: Delia Purice
JUDECĂTORI: Vasile Goja, Delia Purice, Valentin Chitidean Președinte Secția Penală
: - -
GREFIER: - -
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, reprezentat prin PROCUROR -.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpații și, aflați în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale fără număr din data de 8 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosar nr-, având ca obiect verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestului preventiv față de inculpații și.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpații și, aflați în stare de arest, asistați de apărător ales, avocat din cadrul Baroului M, cu delegații la dosar și inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apărătoarea din oficiu a inculpatului arată că acesta nu a formulat recurs în cauză.
Întrebat fiind de instanță, inculpatul susține că nu a formulat recurs.
Apărătoarea din oficiu a inculpatului solicită acordarea onorariului avocațial parțial pentru studiu de dosar și prezența la acest termen de judecată.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Apărătorul ales al inculpaților și solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând să se pronunțe o nouă hotărâre prin care să se dispună revocarea măsurii arestului preventiv. S-a reținut art. 148 lit. f proc.pen. ca temei al arestării preventive, însă solicită să se facă distincție între cei patru inculpați din prezenta cauză. Ceilalți doi inculpați cercetați în cauză au o situație specială, în sensul că unul s-a sustras urmăririi penale și a fost prins după ce s-a emis mandat de arestare în lipsă, iar celălalt a evadat. Inculpații pe care-i reprezintă au avut însă o atitudine sinceră și nu s-au sustras urmăririi penale.
În prezentarea stării de fapt, arată că inculpații în timp ce se întorceau din Franța, într-o parcare pe autostradă, au spart un autotren cu produse electronice, pe care le-au sustras și le-au adus în țară. Ambii inculpați au recunoscut fapta și au arătat că de fapt au sustras bunurile cu consimțământul conducătorului autotrenului. La dosar există declarația acestui conducător auto, care a arătat că în acest timp dormea în cabină. Inculpații au plătit conducătorului o sumă mică. Există într-adevăr furt dar trebuie avut în vedere contextul în care a fost săvârșit.
Solicită să se aibă în vedere că temeiul care a stat la baza arestării preventive este acel pericol concret pentru ordinea publică, însă ordinea publică a fost perturbată pe teritoriul statului francez. Inculpații nu au antecedente penale.
În fața instanței de fond, la ultimul termen de judecată a fost lipsă de procedură. S-au reținut în favoarea inculpaților circumstanțe atenuante, însă s-a aplicat o pedeapsă cu executare în regim de detenție. A solicitat aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. Aceste aspecte țin însă de fondul cauzei, însă solicită să fie avute în vedere și la acest moment.
Perioada de detenție este arhisuficientă. Raportat la situația personală a inculpaților se impune a se face o astfel de individualizare a pedepsei. Solicită admiterea recursurilor.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați ca nefondate, cu obligarea acestora la cheltuieli judiciare în favoarea statului. Instanța de apel a menținut măsura arestului preventiv față de inculpați în mod justificat. Inculpații au fost condamnați la 2 ani închisoare cu executare în regim de detenție pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat pe teritoriul Franței. Un grup infracțional s-a deplasat în Franța de unde a sustras bunuri electronice. Prejudiciul de 20.000 euro nu este modic. Raportat la împrejurările concrete de săvârșire a faptei, de curajul grupului infracțional, menținerea măsurii arestului preventiv este pe deplin justificată. Temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv subzistă în continuare, motiv pentru care solicită respingerea recursurilor.
Apărătorul ales al inculpaților și, având cuvântul în replică, susține că nu a fost vorba de niciun grup infracțional. Au plecat din România pentru a munci în Franța. S-au angajat, însă patronul a refuzat plata salariilor. În acest context, inculpații au săvârșit fapta.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, regretă fapta săvârșită și solicită să fie cercetat în stare de libertate.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, de asemenea regretă fapta săvârșită și solicită să fie cercetat în stare de libertate.
CURTEA
Prin încheierea penală fără număr din 8 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-, s-a respins cererea formulată de inculpatul prin apărător ales având ca obiect constatarea încetării de drept a măsurii arestării preventive, iar în baza art.3002și art.160 s C.P.P.-a constata din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii arestrării preventive a inculpaților, și.
Pentru a pronunța această încheiere instanța de fond a reținut că prin sentința penală nr. 1993 din 04.11.2009 pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr- au fost condamnați inculpații:
1., fiul lui și, născut la data de 09.09.1983 în B M, CNP -, cetățean român, 10 clase, stagiul militar nesatisfăcut, divorțat, fără ocupație, fără antecedente penale, domiciliat în B M,-/29, județul M, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, e, g, i Cod penal, cu reținerea art. 74 lit. c - 76 lit. c Cod penal, la pedeapsa închisorii de 2 ani.
2. poreclit "", fiul lui și, născut la data de 05.10.1982 în B M, CNP -, cetățean român, 4 clase, stagiul militar satisfăcut, necăsătorit, fără ocupație, fără antecedente penale, domiciliat în B M,-/23, județul M, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a,e,g,i Cod penal, cu reținerea art. 74 lit. c - 76 lit. c Cod penal, la pedeapsa închisorii de 2 ani.
3. fiul lui și, născut la data de 14.11.1987 în B M, CNP -, cetățean român, 11 clase, stagiul militar nesatisfăcut, necăsătorit, fără ocupație, fără antecedente penale, domiciliat în B M,-/9, județul M, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a,e,g,i Cod penal, cu reținerea art. 74 lit. a - 76 lit. c Cod penal, la pedeapsa închisorii de 2 ani.
4. poreclit, fiul lui și, născut la data de 04.09.1983 în J, județul S, CNP -, cetățean român, recidivist, domiciliat în B M,-/13, județul M, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 art. a,e,g,i Cod penal cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal și cu reținerea art. 74 lit. c - 76 lit. c Cod penal, la pedeapsa închisorii de 2 ani.
În baza art. 83 Cod penal s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate prin Sentința penală nr. 233/30.01.2008 a Judecătoriei Baia Mare rămasă definitivă prin neapelare la data de 12.02.2008, respectiv a pedepsei de 2 ani închisoare care s-a adiționat la pedeapsa stabilită prin prezenta hotărâre urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 4 ani închisoare.
Instanța de fond a interzis tuturor inculpaților drepturile prevăzute în art. 64 lit. a teza a II-a Cod penal pe perioada arătată la art. 71 alin. 2 Cod penal.
În baza art. 350 Cod procedură penală s-a menținut pentru toți inculpații măsura arestării preventive dispusă față de aceștia.
În temeiul art. 88 Cod penal s-a scăzut din durata pedepselor aplicate inculpaților, și, timpul reținerii și al arestării preventive începând cu data de 17 aprilie 2009 la zi, iar pentru inculpatul - începând cu data de 24 iulie 2009, la zi.
S-au respins ca nefondate cererile formulate de inculpatul privind constatarea încetării de drept a măsurii arestării preventive și schimbarea încadrării juridice a faptei reținută prin actul de inculpare.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații, și cauza fiind înregistrată la tribunal sub dosar nr- fixându-se primul termen de judecată în apel pentru data de 07 ianuarie 2010.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut următoarele:
După înregistrarea dosarului la instanța de apel, procedând la verificarea din oficiu, în temeiul art. 160 și 3002.pr.penală a legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive tribunalul a constatat că această măsură a fost luată cu respectarea tuturor dispozițiilor legale și a garanțiilor procesuale.
De asemenea, s-a constatat că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri se mențin și impun în continuare privarea de libertate a inculpaților.
Astfel, sunt incidente dispozițiile art. 148 alin.1 lit.a, f pr.pen. respectiv există date că aceștia vor încerca să fugă sau să se sustragă în orice mod de la urmărirea penală, au săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai M de 4 ani și există probe că lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Deoarece sunt realizate cerințele legale menționate, se consideră că există și în prezent temeiurile de arestare, astfel că se impune în continuare privarea de libertate a inculpaților.
Tribunalul a reținut că apelantul-inculpat prin apărător ales a formulat și o cerere prin care solicită să se constate că măsura arestării preventive a încetat de drept în ceea ce-l privește, motivat de faptul că instanța de fond în mod nelegal, după punerea în executare a mandatului de arestare preventivă emis în lipsă față de acesta, a procedat în conformitate cu art. 3002Cod procedură penală la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive în ședință publică și nu în ședința Camerei de consiliu.
Tribunalul a constatat că această cerere este nefondată, pentru că în ceea ce-l privește pe apelantul-inculpat dispozițiile art. 3001Cod procedură penală nu puteau fi aplicate în cauză în raport de momentul procesual în care instanța de fond a procedat la punerea în executare a mandatului de arestare preventivă emis în lipsă, respectiv în cursul judecății și după primul termen de judecată.
În consecință, instanța a respinge cererea formulată de inculpatul-apelant prin apărător ales având ca obiect constatarea încetării de drept a măsurii arestării preventive.
Față de cele arătate, în temeiul art. 160 și art. 3002.pr.penală s-a constatat din oficiu legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpaților, și și în consecință, s-a menținut măsura arestării preventive a acestora.
Împotriva acestei încheieri au formulat recurs inculpații și prin care au solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza să fie revocată măsura arestării preventive.
În motivele de recurs inculpații prin apărătorul ales al acestora au arătat că s-a reținut ca temei al arestării art.148 lit.f C.P.P. însă a solicitat să se facă distincție între cei patru inculpați din prezenta cauză, întrucât ceilați doi au o situație specială, în sensul că unul s-a sustras urmăririi penale fiind emis mandat de arestare în lipsă, iar celălalt a evadat.
Inculpații pe care îi reprezintă au avut o atitudine sinceră și nu s-au sustras urmărtirii penale, iar cu privire la starea de fapt a arătat că inculpații în timp ce se întoreceau din Franța într-o parcare de pe autostradă au spart un autotren cu produse electronice pe care le-au sustras și le-au adus în țară.
Ambii inculpați au recunoscut comiterea faptei și au arătat că au sustras bunurile cu consimțământul conducătorului autotrenului, care a arătat că în acest timp dormea în cabină.
Inculpații au mai solicitat să se țină seama că la temeiul arestării a stat pericolul social concret pentru ordinea publică, însă ordinea publică a fost perturbată pe teritoriul statului Francez și că inculpații nu au antecedente penale.
La instanța de fond cauza a fost judecată pe lipsă de procedură, s-au reținut în favoarea inculpaților circumstanțe atenunate, însă s-a aplicat o pedeapsă cu executarea în regim de detenție, iar în apel s-a solicitat aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării acesteia, cu motivarea că perioada detenției preventive a fost suficientă pentru reeducarea inculpaților.
Recursurile formulate de cei doi inculpați urmează să fie respinse pentru motivele ce se vor arăta în continuare.
Instanța de fond a reținut în mod corect că prin sentința penală nr.1993 din 04.11.2009 pronunțată în dosar nr- al Judecătoriei Baia Mare au fost condamnați inculpații și pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a,e, g și i cu Cod Penal aplicarea art.74 lit.a și art.76 lit.c la Cod Penal pedeapsda de câte 2 ani închisoare cu excecutarea în regim de detenție.
S-a reținut în sarcina inculpaților că în noaptea de 7/8 aprilie 2008 aceștia s-au deplasat împreună cu inculpații și cu un autoturism marca Peugeot într-un spațiu de servicii de la - amplasat pe marginea autostrătii în dreptul punctului kilometric 163+240 pe sensul -Geneva în comuna Franța și profitând de faptul că afară era întuneric și locul nu era frecventat de nicio persoană, inculpații au sustras prin efracție din semiremorca cu nr. de înmatriculare 797 componenta ansamblului de autotractor marca Volvo cu nr. de înmatriculare 764 un număr de 17 televizoare marca Sony ambalate în cutii de carton bunuri ce aparțineau societății din - Belgia cauzând un prejudiciu de cca 20.000 euro.
Bunurile sustrase au fost încărcate de cei patru inculpați în autoutilitara Ford după care au părăsit locul faptei la volanul autoutilitareai aflându-se inculpatul, iar ceilalți trei inculpați s-au urcat în autoturismul marca Peugeot deplasându-se spre frontiera cu Germania pentru a se întoarce în România.
Împotriva acestei sentințe inculpații, și au formulat apel care a fost înregistrat sub dosar nr- al Tribunalului Maramureș cu termen de judecată la data de 10.01.2010.
Instanța de apel procedând la verificarea din oficiu a măsurii arestării preventive prin încheierea atacată cu recurs de către cei doi inculpați în baza art.160 și 3002.C.P.P. a menținut starea de arest față de aceștia.
Măsura arestării poreventive a fost dispusă față de inculpații și în baza art.148 lit.f cu C.P.P. motivația că aceștia vor încerca să se sustragă urmăririi penale, au săvârșit o infrcațiune pentru care legea prevede pedeapsa închisoriui mai M de 4 ani și există probe că lăsarea lor în liberetate prezintă pericol pentru ordinea publică.
Temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă și în prezent, iar la instanța de fond aceștia au fost condamnați la câtre 2 ani închisoare cu executare în regim de detenție.
Susținerile inculpaților referitoare la faptul că la instanța de fond cauza s-ar fi judecat cu lipsă de procedură, motiv pentru care s-ar impune trimiterea cauzei spre rejudecare sau că au formulat apel împotriva sentinței penale pronunțate de instanța de fond prin care solicită suspendarea condiționată a executării pedepsei pe motiv că inculpații nu au antecedente penale nu pot fi verificate în această fază a procesului de recurs la încheierea prin care s-a menținut starea de arest a inculpaților.
Toate aceste împrejureări urmează să fie verificate de instanța de apel în momentul în care va fi soluționat apelul promovat de inculpați.
Având în vedere că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive față de cei doi inculpați subzistă și în prezent și că la instanța de fond aceștia au fost condamnați la pedepse cu executare în regim de detenție, în baza art.38515pct.1 lit.b recursurile C.P.P. formulate de inculpați împotriva încheierii din 8 decembrie 2009 Tribunalului Maramureș urmează să fie respinse ca nefondate.
În baza art.189 urmează C.P.P. să se stabilească în favoarea Baroului de Avocați C suma de câte 50 lei reprezentând onorariu pentru apărătorii din oficiu care va fi suportat din.
Potrivit art.192 alin.2 inculpații C.P.P. urmează să plătească statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care suma de câte 50 lei reprezentând onorariu parțial pentru apărătorii din oficiuu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpațiiși, ambii detinuti în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale din 8 decembrie 2009 Tribunalului Maramureș.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de câte 50 lei onorariu partial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției si Libertăților.
Obligă pe inculpati să plătească în favoarea statului suma de câte 300 lei cheltuieli judiciare, din care câte 50 lei reprezentând onorariu avocațial parțial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 22 decembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Vasile Goja, Delia Purice, Valentin Chitidean
- - - - - -
GREFIER
- -
Red./
5 ex./04.01.2010
Președinte:Vasile GojaJudecători:Vasile Goja, Delia Purice, Valentin Chitidean
