Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 867/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Dosar nr.5099/2/2009
1360/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ
Decizia penală nr.867/
Ședința publică din data de 12 iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ana Hermina Iancu
JUDECĂTOR 2: Ioana Alina Ilie
JUDECĂTOR - -
GREFIER -
.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a fost reprezentat prin PROCUROR
Pe rol judecarea recursurilor declarate de recurenții-inculpați -, -, - și împotriva Încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 3.VI.2009 a Tribunalului București - Secția a II-a penală, din Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns recurenții-inculpați - și -, personal, în stare de arest preventiv, asistați juridic de apărător, din cadrul Baroului B, recurentul-inculpat -, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător ales, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.73.377/11.VI.2009, și recurentul-inculpat, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător ales -, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.72.129/3.VI.2009.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea constată acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Recurentul-inculpat -, prin apărătorul ales, arată că lăsarea sa în libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, deoarece provine dintr-o familie bună, este elev la Liceul de Arte și Meserii, iar starea sa de sănătate este precară, precizând că nu poate influența probatoriul, astfel că solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, revocarea măsurii arestării preventive.
Recurentul-inculpat -, prin apărătorul ales, învederează vârsta tânără, faptul că provine dintr-o familie organizată, este elev, starea sa de sănătate este precară, a avut o atitudine procesuală sinceră și de cooperare cu organele judiciare, pentru tragerea la răspundere penală a altor persoane implicate în traficul de droguri, astfel că lăsarea sa în libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, revocarea măsurii arestării preventive.
Recurentul-inculpat -, prin apărătorul ales, arată că pericolul concret pentru ordinea publică nu a fost motivat și dovedit, ori, potrivit circumstanțelor sale personale, este elev în clasa a X-a, nu are antecedente penale, a avut o atitudine sinceră, există un singur act material dovedit în privința sa și nu are legături infracționale cu toți cei 10 inculpați, ci doar cu câțiva, întrucât existau grupuri de câte 3-4 inculpați, așa încât solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, judecarea sa în stare de libertate.
Recurentul-inculpat, prin apărătorul ales, arată că încheierea de ședință este, pe de o parte, nelegală, prin încălcarea dreptului la apărare, atâta timp cât, înmânându-i-se un exemplar al rechizitoriului, a solicitat acordarea unui termen de judecată scurt, înlăuntrul duratei măsurii arestării preventive, pentru a avea posibilitatea asigurării asistenței juridice în mod ales, însă cererea i-a fost respinsă de instanța de fond, care i-a desemnat un apărător din oficiu, iar, pe de altă parte, netemeinică, pentru nemotivarea pericolului concret pentru ordinea publică, care, așa după cum a stabilit ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, prin Decizia penală nr.56/22.2007, trebuie dovedit, ori, în cazul său, are vârsta de 20 de ani, este student în anul I la Universitatea, are o situație familială dificilă, în sensul că mama sa este bolnavă de cancer, tatăl său, fost cadru militar, a încercat să-l scoată din anturajul infracțional, în care recunoaște că a intrat, astfel că solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, rejudecând, în principal, revocarea măsurii arestului preventiv, iar, în subsidiar, înlocuirea cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara. Depune concluzii scrise.
Reprezentantul Ministerului Public susține, pe de o parte, că instanța de fond nu a încălcat dreptul la apărare al inculpatului, atâta timp cât, în condițiile în care apărătorul ales inițial nu i-a mai asigurat asistența juridică, nu a făcut dovada demersurilor sale pentru un alt apărător ales, cu atât mai mult cu cât înmânarea rechizitoriului nu presupune încălcarea dreptului la apărare pe măsura arestării preventive, ci este o problemă de fond, iar, pe de altă parte, încheierea de ședință este suficient motivată, inclusiv cu privire la pericolul concret pentru ordinea publică, care rezultă din gravitatea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc reținută în privința tuturor inculpaților, determinată de modalitatea concretă de comitere, respectiv în mod repetat, în perioada februarie - martie 2009, în condițiile în care inculpații - și - intermediau drogurile primite de la persoana din Olanda, iar ceilalți coinculpații le traficau mai departe, precizând faptul că circumstanțele personale și atitudinea procesuală sinceră vor fi avute în vedere pe fond, astfel că pune concluzii de respingere, ca nefondate, a recursurilor.
Recurentul-inculpat -, personal, arată că este de acord cu concluziile apărătorului ales, precizând că îl cunoaște numai pe inculpatul -.
Recurenții-inculpați -, personal, și -, personal, arată că regretă.
Recurentul-inculpat, personal, arată că instanța de fond nu i-a acordat termenul pe care l-a solicitat, este student și regretă comiterea infracțiunii.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor, constată următoarele:
Prin Încheierea de ședință din Camera de Consiliu din data de 3.VI.2009, din Dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a I-a penală, în temeiul art.300/1, alin.1, Cod procedură penală, a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților -, "", -, -, -, ".", -, "", -, -, "", "", - și -, iar, în temeiul art.300/1, alin.3, Cod procedură penală, a menținut starea de arest preventiv a acestora, respingând, ca neîntemeiate, cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, formulate de inculpații -, -, - și -, și cu măsura obligării de a nu părăsi țara, formulată de inculpatul -.
În motivare, instanța de fond a arătat că măsura arestării preventive este legală și temeinică, iar temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri de prevenție continuă să existe și nu s-au schimbat, respectiv atât disp. art.143, alin.1, Cod procedură penală, în sensul că există probe că inculpații au comis faptele penale reținute în sarcina acestora, și anume procesele-verbale de constatare a infracțiunii flagrante, însoțite de declarațiile martorilor-asistenți, procesele-verbale întocmite de investigatorii sub acoperire, rapoartele de constatare tehnico-științifică, declarațiile martorilor și ale inculpaților, cât și disp. art.148, alin.1, litera f, Cod procedură penală, și anume pedeapsa prevăzută de legea penală este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, care rezultă atât din gravitatea faptelor penale reținute în sarcina acestora, determinate de modalitatea de comitere, pe fondul amplorii fenomenului infracțional al traficului de droguri de mare risc, cât și din circumstanțele personale ale inculpaților, astfel că se justifică sentimentul de insecuritate socială.
În termen legal, au declarat recurs inculpații -, -, -, cu toții pentru netemeinicie, și, pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea orală a recursului, recurentul-inculpat - a arătat că lăsarea sa în libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, deoarece provine dintr-o familie bună, este elev la Liceul de Arte și Meserii, iar starea sa de sănătate este precară, precizând că nu poate influența probatoriul.
A solicitat admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, revocarea măsurii arestării preventive.
În motivarea orală a recursului, recurentul-inculpat - a învederat vârsta tânără, faptul că provine dintr-o familie organizată, este elev, starea sa de sănătate este precară, a avut o atitudine procesuală sinceră și de cooperare cu organele judiciare, pentru tragerea la răspundere penală a altor persoane implicate în traficul de droguri, astfel că lăsarea sa în libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
A solicitat admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, revocarea măsurii arestării preventive.
În motivarea orală a recursului, recurentul-inculpat - a susținut că pericolul concret pentru ordinea publică nu a fost motivat și dovedit, ori, potrivit circumstanțelor sale personale, este elev în clasa a X-a, nu are antecedente penale, a avut o atitudine sinceră, există un singur act material dovedit în privința sa și nu are legături infracționale cu toți cei 10 inculpați, ci doar cu câțiva, întrucât existau grupuri de câte 3-4 inculpați.
A solicitat admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, judecarea sa în stare de libertate.
În motivarea în scris și orală a recursului, recurentul-inculpat a arătat că încheierea de ședință este, pe de o parte, nelegală, prin încălcarea dreptului la apărare, atâta timp cât, înmânându-i-se un exemplar al rechizitoriului, a solicitat acordarea unui termen de judecată scurt, înlăuntrul duratei măsurii arestării preventive, pentru a avea posibilitatea asigurării asistenței juridice în mod ales, însă cererea i-a fost respinsă de instanța de fond, care i-a desemnat un apărător din oficiu, iar, pe de altă parte, netemeinică, pentru nemotivarea pericolului concret pentru ordinea publică, care, așa după cum a stabilit ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, prin Decizia penală nr.56/22.2007, trebuie dovedit, ori, în cazul său, are vârsta de 20 de ani, este student în anul I la Universitatea, are o situație familială dificilă, în sensul că mama sa este bolnavă de cancer, tatăl său, fost cadru militar, a încercat să-l scoată din anturajul infracțional, în care recunoaște că a intrat.
A solicitat admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, rejudecând, în principal, revocarea măsurii arestului preventiv, iar, în subsidiar, înlocuirea cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Analizând actele și lucrările dosarelor, precum și încheierea de ședință recurată, atât din punct de vedere al motivelor de nelegalitate și de netemeinicie invocate, cât și din oficiu, potrivit art.385/6, alin.3, Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursul nu sunt fondat
Astfel, Curtea reține că, prin Încheierea de ședință din Camera de Consiliu din data de 14.IV.2009, din Dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a II-a penală a dispus, în temeiul art.143, Cod procedură penală, raportat la art.148, alin.1, lit.f, Cod procedură penală, arestarea preventivă a inculpaților -, "", față de care a fost emis nr.80//14.IV.2009, -, față de care a fost emis nr.81//14.IV.2009, "", față de care a fost emis nr.83//14.IV.2009, iar, prin Încheierea de ședință nr.118/15.IV.2009, din Dosarul nr- (891/2009), Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a I-a penală a dispus, în temeiul art.143, Cod procedură penală, raportat la art.148, alin.1, lit.f, Cod procedură penală, arestarea preventivă a inculpatului -, "", față de care a fost emis nr.7//15.IV.2009, apoi, prin Rechizitoriul din data de 28.2009, din Dosarul nr.40/D/P/2009, Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Bucureștia dispus trimiterea în judecată inculpaților -, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prev. de art.2, alin.1 și alin.2 din Legea nr.143/2000, reținându-se în sarcina sa că pe data de 28.II.2009 a vândut colaboratorului cu identitate atribuită cantitatea de 4,19 grame de cocaină, - și -, fiecare pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, într-un grup infracțional, prev. de art.2, alin.1 și alin.2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41, alin.2, Cod penal și art.8 din Legea nr.39/2003, reținându-se în sarcina acestora că, în perioada februarie-martie a anului 2009, au distribuit importante cantități de cannabis, iar pe data de 2.III.2009, împreună cu inculpatul -, au vândut colaboratorului sub acoperire cantitatea de 29,66 grame de cannabis, în cadrul unui grup infracțional, constituit de inculpatul -, în timp ce, la percheziția domiciliară efectuată, pe data de 14.IV.2009, în imobilul inculpatului -, a fost găsită cantitatea de 43,08 grame de cannabis, și, pentru comiterea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, prev. de art.2, alin.1 și alin.2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41, alin.2, Cod penal, și de deținere de droguri de risc, în vederea consumului propriu, fără drept, prev. de art.4, alin.1 din Legea nr.143/2000, ambele cu aplicarea art.33, lit.a, Cod penal, reținându-se în sarcina sa că a vândut colaboratorului sub acoperire pe data de 26.2009 cantitatea de 2,89 grame de cannabis, pe data de 23.II.2009 cantitatea de 5,18 grame de cannabis, pe data de 3.IV.2009 un număr de 10 comprimate, iar pe data de 14.IV.2009, la percheziția domiciliară, a fost găsită o cantitate de cannabis, destinată vânzării.
În ceea ce privește încălcarea dreptului la apărare, invocată de recurentul-inculpat, Curtea constată, din conținutul practicalei încheierii de ședință, faptul că în sala de ședință s-a prezentat apărătorul ales al inculpatului, care a învederat împrejurarea că delegația sa de la urmărire penală a încetat, fără a mai fi încheiat un nou contract de asistență juridică pentru cercetarea judecătorească, astfel că, în lipsa unei cereri exprese de acordare a unui nou termen de judecată, pentru a-și asigura asistența juridică în mod ales, care să fi fost formulată de inculpat, instanța de judecată, în mod procedural, a desemnat un apărător din oficiu, care studiase deja dosarul și care a formulat apărarea pe starea de arest preventiv. Chiar și-n ipoteza în care inculpatul ar fi solicitat amânarea judecării cauzei, pentru asigurarea aleasă a apărării, instanța de judecată poate aprecia, și, nicidecum, nu este obligată să o admită. În același timp, art.197, alin.2, Cod procedură penală, care prevede cazurile de nulitate absolută, se referă la lipsa apărării obligatorii, fără a deosebi între apărarea aleasă și apărarea din oficiu, astfel că, în situația inculpatului, ar exista cel mult o nulitate relativă, prevăzută de art.197, alin.1 și alin.4, Cod procedură penală, sub condiția ca acesta să facă dovada unei vătămări. Curtea constată că nu există nici o vătămare, atâta timp cât concluziile de la fond ale apărătorului din oficiu sunt aproape identice cu susținerile apărătorului ales din recurs. Prin urmare, acest motiv de recurs are un caracter pur speculativ.
Curtea apreciază că instanța de fond a stabilit, în mod corect și motivat, că măsura arestării preventive este legală și temeinică, iar temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri de prevenție continuă să existe.
Curtea apreciază că există probe, indicate, de altfel, de instanța de fond, cu privire la comiterea faptelor penale reținute în sarcina inculpaților, pe care nu le va mai analiza, atâta timp cât recurenții-inculpați nu au contestat cerința prevăzută de art.143, alin.1, Cod procedură penală.
Referitor la cea de-a doua condiție cumulativă prevăzută de art.148, alin.1, litera f, Cod procedură penală, Curtea apreciază că, în mod corect și suficient motivat, instanța de fond a stabilit că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, care rezultă din circumstanțele ce caracterizează persoana fiecărui inculpat, și anume inculpatul -, în vârstă de numai 19 ani, absolvent a 11 clase, fără ocupație și fără loc de muncă, în schimb cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat în anul 2008 la pedeapsa de 3 ani închisoare, a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, pentru comiterea unei infracțiuni de aceeași natură, astfel că există posibilitatea reluării traficului de droguri, ca unică sursă de importante venituri materiale, -, în vârstă de 18 ani, elev în clasa a X-a a Colegiului tehnic " ", -, care, la vârsta sa de 20 ani, este elev abia în clasa a X-a, și la al cărui domiciliu, din B,-, -.1,.9, Sectorul VI, au fost găsite un, care avea în încărcător patru cartușe, precum și cantitatea de 23,37 grame de, și, în vârstă de 20 ani, student în anul I la Facultatea de din cadrul Universității, consumator de droguri, la al cărui domiciliu, situat în B,-, bloc 140,.C,.106, Sectorul VI, a fost găsită cantitatea de 1,76 grame de, de unde rezultă faptul că toți trei inculpați sunt mai puțin preocupați de instruirea școlară, cât, mai ales, de activități îndreptate împotriva valorilor sociale, așa încât se justifică periculozitatea acestora față de societate.
În consecință, Curtea, în temeiul art.385/15, punctul 1, litera b, Cod procedură penală, va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenții-inculpați -, -, - și împotriva Încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 3.VI.2009 a Tribunalului București - Secția a II-a penală, din Dosarul nr-, iar, în temeiul art.192, alin.2 și alin.4, Cod procedură penală, va obliga pe fiecare recurentul-inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În temeiul art. 385/15, punctul 1, litera b, Cod procedură penală, respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenții-inculpați -, -, - și împotriva Încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 3.VI.2009 a Tribunalului București - Secția a II-a penală, din Dosarul nr-.
În temeiul art.192, alin.2 și alin.4, Cod procedură penală, obligă fiecare recurentul-inculpat la plata sumei de câte 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 12.VI.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- -
GREFIER,
-
Red. și dact.: jud.
- Secția a I-a penală: -.
2 ex.
Președinte:Ana Hermina IancuJudecători:Ana Hermina Iancu, Ioana Alina Ilie
