Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 869/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR. 5144/2/2009
1371/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.869/
Ședința publică din data de 12 iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ana Hermina Iancu
JUDECĂTOR 2: Ioana Alina Ilie
JUDECĂTOR - -
GREFIER -
.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat prin PROCUROR
Pe rol judecarea recursului declarat de recurentul-inculpat împotriva Încheierii de ședință din data de 3 iunie 2009 Tribunalului Ialomița - Secția Penală, din Dosarul nr- (509/2009).
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător din oficiu, din cadrul Baroului B, cu delegația nr. 020.022/10.06.2009.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Nefiind cereri de formulat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat arată că acesta din urmă nu a săvârșit infracțiunea de care este învinuit, martorii nu aveau cum să vadă că era acasă și își bătea soția, copii victimei doresc ca inculpatul să rămână în arest pentru a obține casa, iar cercetarea sa în stare de libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, considerente pentru care solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, revocarea măsurii arestării preventive.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului, arătând că încheierea de ședință este legală și temeinică, întrucât există indicii temeinice care justifică presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care este cercetat.
Recurentul-inculpat, personal, solicită să fie judecat în stare de libertate pentru a dovedi locul în care se afla la momentul producerii infracțiunii, precizând că a sosit acasă pe la orele 18:00, iar copii doresc să-i ia casa.
CURTEA
Deliberând asupra recursului penal de față, reține că prin încheierea de ședință din data de 3 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Ialomița în dosarul nr-, s-a constatat, în temeiul art. 3002raportat la art. 160 Cod procedură penală, legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului, iar, în baza art. 160 alin. 3 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest preventiv a acestuia.
Pentru a pronunța această încheiere, Tribunalul a reținut, în esență, că măsura arestării preventive a inculpatului este legală și temeinică, fiind dispusă cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale cerute de lege, în special a dreptului la apărare, precum și a condițiilor prevăzute de art. 143 și art. 148 lit. f) Cod procedură penală. În acest sens, s-a arătat că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea ce formează obiectul cercetărilor penale este închisoarea mai mare de 4 ani, iar natura faptei, modalitatea și împrejurările în care se reține că a fost comisă, precum și circumstanțele ce caracterizează persoana inculpatului - condamnat anterior pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 183 Cod penal, relevă pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar putea produce lăsarea în libertate a acestuia.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, în termen legal, inculpatul, criticând-o pe motive de netemeinicie, sub aspectul greșitei mențineri de către instanța de fond a măsurii arestării preventive.
S-a arătat în motivarea orală a recursului că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, în sensul că nu există probe sau indicii temeinice că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa, iar lăsarea acestuia în libertate nu ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică și nu ar influența buna desfășurare în continuare a procesului penal.
Curtea, verificând cauza atât sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, conform art. 3856alin. 3 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, apreciază recursul declarat de inculpat ca fiind nefondat, având în vedere în acest sens următoarele considerente:
Astfel, inculpatul a fost arestat preventiv la data de 17 aprilie 2009, în temeiul dispozițiilor art. 143 și art. 148 lit. f) Cod procedură penală, în baza încheierii pronunțate de Tribunalul Ialomița - Secția penală în dosarul nr- și, ulterior, trimis în judecată sub acuzația săvârșirii infracțiunii de omor prevăzută de art. 174 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a) Cod penal, constând în aceea că, în data de 16 aprilie 2009, aplicat multiple lovituri cu un băț concubinei sale, și a trecut de două ori cu căruța peste corpul acesteia, cauzându-i leziuni care au determinat decesul victimei.
Analizând temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, Curtea apreciază că acestea se mențin și în prezent și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, existând suficiente indicii temeinice, în accepțiunea dată acestei noțiuni de art. 148 alin. 1 raportat la art. 143 și art. 681Cod procedură penală, care justifică presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis fapta pentru care este cercetat, relevante în acest sens fiind declarațiile martorilor, și, declarațiile părților vătămate și, precum și raportul de expertiză medico-legală efectuat pe parcursul urmăririi penale.
Totodată, Curtea constată că în cauză subzistă și cerințele prevăzute de art. 148 lit. f) Cod procedură penală, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea ce formează obiectul cercetării penale fiind închisoarea mai mare de 4 ani și existând probe certe că lăsarea inculpatului în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Natura și gravitatea deosebită a faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată - prin care se aduce atingere celor mai importante relații sociale ocrotite de normele juridice, respectiv cele referitoare la dreptul persoanei la viață, modalitatea concretă în care se reține că aceasta a fost comisă (prin aplicarea cu sălbăticie de multiple lovituri cu un băț pe tot corpul victimei și trecerea de două ori cu căruța peste aceasta), urmarea produsă (cauzarea de multiple leziuni victimei care, în final, au condus la decesul acesteia), rezonanța socială negativă pe care o are acest gen de fapte și sentimentul de insecuritate pe care îl generează în rândul societății, precum și datele ce caracterizează persoana inculpatului - care este recidivist în modalitatea prevăzută de art. 37 lit. a) Cod penal, fiind anterior condamnat tot pentru săvârșirea unei infracțiuni contra persoanei (infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prevăzută de art. 183 Cod penal), aspect ce denotă perseverența infracțională a acestuia și predilecția pentru comiterea unor fapte de violență - demonstrează pericolul concret pentru ordinea publică prevăzut de art. 148 lit. f) Cod procedură penală, avut în vedere la luarea măsurii preventive, pericol care subzistă și în prezent și justifică în continuare privarea de libertate a inculpatului.
Toate aceste împrejurări formează convingerea Curții că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive față de inculpat nu au încetat și nici s-au schimbat, în mod justificat instanța de fond făcând cu privire la acesta aplicarea art. 160 alin. 3 Cod procedură penală.
Ca urmare, având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază recursul declarat de inculpat ca fiind nefondat, motiv pentru care, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, îl va respinge ca atare.
Față de faptul că recurentul - inculpat este cel care se află în culpă procesuală, Curtea, în temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, îl va obliga pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul - inculpat împotriva încheierii de ședință din data de 3.06.2009 a Tribunalului Ialomița pronunțată în dosarul nr-.
Obligă recurentul - inculpat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei - onorariu apărătorului din oficiu -se avansează din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- -
GREFIER,
-
Red.și dact.: jud.
Trib I:
2 ex./18.06.2009
Președinte:Ana Hermina IancuJudecători:Ana Hermina Iancu, Ioana Alina Ilie
