Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 929/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 929
Ședința publică de la 06 Octombrie 2009
PREȘEDINTE: Valentina Trifănescu JUDECĂTOR 2: Membri George Ciobanu
- - - - JUDECĂTOR 3: Constantin
- - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror, din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA
Pe rol, soluționarea recursurilor declarate de inculpații - și, împotriva încheierii din 30 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns inculpații, asistat de avocat, apărător ales și -, asistat de avocat, apărător desemnat din oficiu.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatând recursurile în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat - a solicitat admiterea recursului formulat,casarea încheierii și judecarea inculpatului în stare de libertate. A arătat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive nu mai subzistă și că lăsarea în libertate a inculpatului nu ar prezenta pericol pentru ordinea publică.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii și revocarea măsurii arestării preventive.
A arătat că instanța de fond nu s-a referit în mod distinct la fiecare din inculpați și că în privința inculpatului nu se poate reține calitatea de coautor ci eventual de tăinuitor.
Inculpatul are antecedente penale, însă această împrejurare nu poate influența soluția cu privire la măsura arestării preventive, întrucât din anul 1996 inculpatul nu a mai săvârșit nici o infracțiune.
Cauza nu este complexă, astfel ca a fost depășit termenul rezonabil, iar inculpatul avea în întreținere doi minori precum și soția.
A mai arătat, că în privința inculpatului ar putea fi luată măsura obligării de a nu părăsi localitatea, întrucât acesta nu ar mai săvârși alte fapte penale.
Reprezentantul Parchetului a solicitat respingerea recursurilor formulate ca nefondate.
A arătat că în cauză subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, și că în mod corect au fost respinse cererile de revocare a măsurii arestării preventive și liberare provizorie sub control judiciar. Instanța de fond a apreciat corect că nu se impune admiterea cererii având în vedere necesitatea de a împiedica inculpații să săvârșească alte fapte penale.
Recurentul inculpat - a arătat că lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.
Recurentul inculpat a arătat de asemenea că lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.
CURTEA,
Asupra recursurilor de față;
Prin încheierea din 30 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, s-au respins cererile de revocare a măsurii arestării preventive, respectiv cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul.
S-a respins cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara formulată de inculpatul -.
În baza disp.art. 3002cod pr.penală rap.la art.1602Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpaților, fiul lui și, născut la 15.02.1972 în, cu domiciliul în - gară, D și -, zis, fiul lui și a născut la 17.04.1982 în C, cu domiciliul în - Gară, D, ambii deținuți în prezent în Penitenciarul d e Maximă Siguranță
Pentru a dispune astfel, instanța de apel a constatat că la data de 22 mai 2009, s-au înregistrat pe rolul Tribunalului Dolj sub nr-, apelurile declarate de inculpații -, zis pentru săvârșirea infr. prev. de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,g,i cu Cod Penal aplic. art. 37 lit.b Cod Penal, art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,g,i cu Cod Penal aplic. art. 37 lit.b Cod Penal, art. 86 alin.1 din OUG 195/2002 cu aplic. art. 37 lit.b Cod Penal, aflate în concurs real prev. de art. 33 lit.a Cod Penal, pentru art. 208 al.1, 209 al.1, lit.a,g,i p, -, pentru art. 208 alin.1, 209 alin.1, lit.a,g,i șiCod Penal, pentru art. 86 al.1, din OUG 195/2002, împotriva sentinței penale nr. 63/ 07.05.2009, pronunțată de Judecătoria Calafat în dosarul nr-,a fost respinsă cererea pentru schimbarea încadrării juridice a faptei reținută în sarcina inculpatului din art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,g,i în Cod Penal art.221
Cod PenalÎn baza art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit.a, g, i cod pen. cu aplic. art. 37 lit.b cod pen. a fost condamnat inculpatul -, zis, fiul lui și a născut la 17.04.1982 în C, absolvent a 4 clase, concubinaj, are 3 copii minori, fără ocupație, recidivist, cu domiciliul în - gară, D, la 3 ani închisoare.
În baza art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit.a, g, i cod pen. cu aplic. art. 37 lit.b cod pen. a fost condamnat pe inculpatul la 3 ani și 10 luni închisoare.
În baza art. 86 alin.1 din OUG 195/2002 cu aplic. art.37 lit.b cod pen. a fost condamnat inculpatul la 1 an și 2 luni închisoare.
În baza art.33 lit.a și 34 lit.b cod pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 10 luni închisoare.
În baza art. 71 alin.2 pen. au fost interzise inculpatului drepturile prev.de art. 64 lit.a teza a II-a și lit.b cod pen.
A fost dedusă din pedeapsa aplicată reținerea de 24 de ore de la 19.01.2009 și măsura arestului preventiv de la 20.01.2009, la zi și s-a menținut starea de arest.
În baza art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,g,i cod pen.
A fost condamnat inculpatul fiul lui și, născut la 15.02.1972 în, absolvent a 10 clase, căsătorit, are 2 copii minori, agricultor, cunoscut cu antecedente penale fără a fi recidivist, cu domiciliul în - gară, D, la 3 ani și 2 luni închisoare.
În baza art. 71 alin.2 pen. au fost interzise inculpatului drepturile prev.de art. 64 lit.a teza a II-a și lit.b cod pen.
A fost dedusă din pedeapsa aplicată arestul preventiv de la 19.01.2009 la zi și s-a menținut starea de arest.
În baza art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit.a,g,i cod pen. a fost condamnat inculpatul - fiul lui și, născut la 19.-06.1987 în C, absolvent a 8 clase, necăsătirt, agricultor, fără antecedente penale, cu domiciliul în, D, la 3 ani închisoare.
În baza art. 86 alin.1 din OUG 195/2002, a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la 22.09.1985 în C, absolvent a 8 clase, fără ocupație, necăsătorit, fără antecedente penale, cu domiciliul în -gară, D, la 1 an închisoare.
În baza art.81 pen. a fost dispusă suspendarea condiționată a executării pedepselor aplicate inculpaților - și, pe termenul de încercare prev. de art. 82.pen.
A fost atrasă atenția acestor inculpați asupra consecințelor prev. de art. 83.pen.
În baza art. 71 alin.2 Cod Penal, au fost interzise drepturile prev. de art. 64 lit.a teza a II- și lit.b și în baza art.71 alin.5 pen. și a fost dispusă suspendarea pedepsei accesorii.
S-a constatat prejudiciul parțial acoperit către partea civilă din -gară, D și au fost obligați inculpații - și - la 2.766 lei despăgubiri către partea civilă.
S-a constatat prejudiciul parțial acoperit către partea civilă din -gară, D, au fost obligați inculpații - și la 26.000 lei către partea civilă și a fost respinsă cererea privind confiscarea lemnelor.
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut următoarea stare de fapt:
În seara de 14.11.2008, inculpatul -, zis, s-a întâlnit cu inculpatul - și au hotărât ca în aceeași noapte să pătrundă în locuința părții vătămate care era plecat la C, pentru a sustrage bunuri. Conform înțelegerii, în noaptea de 14/15. 11.2008, în jurul orei 1,30, inculpații au escaladat gardul locuinței părții vătămate, au pătruns în curte și apoi în casă, de unde, într-o sacoșă de rafie și o geantă de voiaj de culoare roșie au încărcat 4 stații de amplificare Philips, 2 aparate video, un aparat pe care le-au transportat la domiciliul inculpatului, ascunzându-le în podul casei. Dimineața, inculpații l-au găsit pe martorul, căruia i-au propus să-l transporte până în orașul C și pentru acest transport i-au promis că-i vor da un aparat. Astfel, martorul fiind de acord, au încărcat în autoturism sacoșele cu bunurile furate, l-au luat pe G, fratele inculpatului, au venit în orașul C și au depozitat bunurile în garsoniera în care G locuia în gazdă, fără a-i spune acestuia că bunurile provin din furt.
Prejudiciul produs prin furt s-a stabilit la 3.011 lei și a fost recuperat parțial.
În seara de 16.01.2009, inculpatul - a mers la domiciliul inculpatului și pe fondul consumului de alcool au hotărât să sustragă bani din locuința părții vătămate.
Întrucât cunoștea bine locuința părții vătămate și știa unde acesta ține cheile casei în noaptea de 16/ 17.01.2009 împreună cu - s-au deplasat la domiciliul părții vătămate, au pătruns în curte prin escaladarea porții și apoi în casă, prin forțarea unei uși și din gura de curățare a sobei de teracotă au sustras suma de 70.000 lei. Pentru a nu fi bănuiți că sunt autorii furtului inculpații au plecat în aceeași noapte în localitatea B pentru a cumpăra lemne de foc.
În seara de 17.01.2009, inculpatul - s-a deplasat în localitatea împreună cu frații și, de unde a cumpărat un autoturism Audi de la numitul, cu suma de 3950 lei. De la, la volanul autoturismului s-a aflat care l-a condus pe DJ 561, pe o distanță de 20 km, până la -gară, deși nu deținea permis de conducere. Întrucât voia să sărbătorească evenimentul, inculpatul - împreună cu frații au plecat cu autoturismul Audi condus de această dată de inculpatul, la un situat în apropierea satului, unde au comandat mâncare și băutură. De aici, au revenit la Gară și apoi, în probe cu autoturismul, până la intersecția cu drumul ce merge către satul, autoturismul fiind condus de inculpatul, care nu deținea permis de conducere.
În timpul cercetărilor s-a recuperat de la martorul din suma de 3950 lei reprezentând contravaloarea autoturismului.
Din prejudiciul de 70.000 lei cauzat văt.p. s-a recuperat suma de 43950 lei.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 26.000 lei.
În ceea ce privește cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul, s-a constatat că este neîntemeiată pentru următoarele motive:
Chiar dacă în principiu, sunt îndeplinite condițiile impuse de al.1 al.art.1602liberarea C.P.P. provizorie nu putea fi acordată, din necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte fapte penale.
Consecvența sa infracțională concretizată prin săvârșirea și a altor fapte penale nu conferă garanția că lăsarea în libertate în acest moment este, din acest punct de vedere oportună.
Natura și gravitatea faptelor comise, cuantumul pedepsei aplicate de instanța de fond, modalitatea și împrejurările concrete în care au fost săvârșite faptele, frecvența și rezonanța socială a acestora, implicarea mai multor persoane în activitatea infracțională și perseverența infracțională ca și conduita sa procesuală nesinceră, sunt motive pentru care s-a apreciat că buna desfășurare a procesului penal impune în continuare privarea de libertate, a acestuia.
Pentru aceleași motive s-a constatat neîntemeiată și cererea de revocare a măsurii arestării preventive formulată de același inculpat.
Verificând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, s-a constatat că temeiurile care au determinat luarea față de cei doi inculpați acestei măsurii preventive nu s-au schimbat ci subzistă în continuare, în favoarea lor neintervenind elemente de fond și de drept care să justifice judecarea în stare de libertate a acestora.
Modalitatea și împrejurările comiterii faptelor, gravitatea acestora, impactul produs asupra comunității locale, sentimentul de insecuritate generat în rândul acestora ca și datele ce caracterizează persoana inculpaților - cunoscuți cu antecedente penale, sunt temeiuri care au justificat menținerea acestei măsuri preventive și care încă subzistă.
Împotriva acestei încheieri, au declarat recurs inculpații - și.
În recursul declarat de recurentul inculpat -, s-a solicitat admiterea recursului formulat, casarea încheierii și judecarea inculpatului în stare de libertate. A arătat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive nu mai subzistă și că lăsarea în libertate a sa nu ar prezenta pericol pentru ordinea publică
În recursul declarat de recurentul inculpat, s-a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii și revocarea măsurii arestării preventive.
S-a arătat că nu a fost evaluat corect pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar constitui lăsarea în libertate a inculpatului, întrucât probele administrate în cauză, nu dovedesc acest pericol, și că acesta nu poate fi prezumat ci trebuie sa fie dovedit nemijlocit.
În cauză a fost depășit termenul rezonabil al măsurii arestării preventive, întrucât detenția preventivă trebuie să aibă caracter excepțional, starea de libertate fiind cea normală și ea nu trebuie să se prelungească dincolo de limitele rezonabile indiferent că se va imputa sau nu din pedeapsă.
Măsura preventivă a fost menținută fără a se verifica dacă mai este necesară pentru îndeplinirea scopului acesteia prev. de art. 136 alin.1
C.P.P.Recursurile formulate sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a apreciat în mod just că în cauză temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților impun în continuare privarea acestora de libertate.
Probele administrate în cauză până la acest moment procesual, conferă motive temeinice pentru a bănui că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată, iar în raport cu natura și gravitatea infracțiunilor, lăsarea în libertate a acestora ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.
De asemenea, în privința cererilor de liberare provizorie sub control judiciar, se constată că deși sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 160/2 C.P.P. aceste cereri nu sunt întemeiate având în vedere împrejurările în care se presupune că au fost săvârșite faptele, faptul că au fost implicate mai multe persoane în activitatea infracțională, precum și necesitatea de a se asigura o bună desfășurare a procesului penal.
Întrucât temeiurile care au determinat arestarea nu s-au schimbat, s-a apreciat corect de către instanța de fond că nu se impune înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură.
Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. B C.P.P. va respinge recursurile formulate ca nefondate iar în temeiul art. 192 alin. 2.C.P.P. va obliga recurenții la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile formulate de inculpații - și, împotriva încheierii din 30 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, ca nefondate.
Obligă pe recurentul-inculpat la 20 lei cheltuieli judiciare, iar pe recurentul-inculpat - la 120 lei cheltuieli judiciare avansate de stat din care 100 lei reprezentând onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică de la 6 octombrie 2009.
- - - - -
Grefier,
Red. jud. GC.
f.
IB/16.10.2009
6 octombrie 2009,
Băilești va încasa de la rec. inc. suma de 120 lei, iar de la inc. suma de 20 lei, reprezentând cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Valentina TrifănescuJudecători:Valentina Trifănescu, Membri George Ciobanu, Constantin
