Neglijența în serviciu (art.249 cod penal). Decizia 225/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr. -
DECIZIA PENALĂ NR. 225/R/2009
Ședința publică din 7 mai 2009
PREȘEDINTE: Popovici Corina JUDECĂTOR 2: Galeș Maria
JUDECĂTOR 3: Munteanu Traian
GREFIER: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art. 304 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare contestația în anulare declarată de contestatoarea,. în O,-,.4. județul B, împotriva deciziei penale nr.561/2008 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul ales al contestatoarei, avocat, lipsind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus, învederându-se după care:
Instanța pune în vedere apărătorului ca pentru termenul următor să depună dovada domiciliului, reședinței contestatoarei.
Apărătorul contestatoarei arată că aceasta și-a ales domiciliul procedural la adresa din O,-,. 4. la adresa respectivă fiind un cabinet avocațial aparținând unui alt coleg al avocatului. Contestatoarea a indicat această adresă pentru a se evita un viciu de procedură întrucât ea era plecată în străinătate.
Nefiind cereri sau chestiuni prealabile, instanța acordă cuvântul asupra contestației în anulare.
Apărătorul contestatoarei solicită admiterea contestației în anulare, anularea hotărârii atacate, întrucât procedura de citare nu a fost îndeplinită, contestatoarea fiind plecată din țară. Solicită citarea persoanei la cabinetul său avocațial din O,. 6 Martie, nr. 48, -. 31. Arată că, conform filei 45 din dosar, contestatoarea a fost citată cu mențiunea "prin afișare" și în calitate de recurentă, necunoscând că a declarat recurs și parchetul, astfel că s-a schimbat încadrarea juridică fără să fie citată cu mențiunea de a fi audiată. De altfel, a intervenit și prescripția răspunderii penale. Apreciază că sunt incidente 4 din cele 5 cazuri de la art. 386 Cod procedură penală. Depune decizia nr. 563/R/2006 a Curții de APEL ORADEA.
Procurorul solicită respingerea contestației în anulare ca neîntemeiată. Față de invocarea prevederilor art. 386 lit. a Cod procedură penală, arată că s-a lămurit faptul că inculpata nu s-a prezentat, aceasta a indicat un domiciliu și nu și-a desemnat o nouă reședință unde să fie citată. În ce privește invocarea dispozițiilor art. 386 lit. c și e Cod procedură penală, solicită respingerea contestației în anulare ca neîntemeiată.
Apărătorul contestatoarei invocă prevederile art. 177 alin. 2 Cod procedură penală, conform cărora dacă printr-o declarație dată în cursul procesului penal, inculpatul a indicat un alt loc pentru a fi citat, el va fi citat la locul indicat, acesta fiind un motiv de nulitate.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra contestației în anulare de față constată următoarele:
Prin decizia penală nr. 561/2008, Curtea de APEL ORADEA, în baza art.385/15 pct.2 lit. Cod procedură penală, a admis recursurile penale declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BIHOR, partea civilă SC SA și inculpata,împotriva deciziei penale nr.78/A din 5 martie 2008, pronunțată de Tribunalului Bihor, pe care o casează și menține sentința penală nr.2031 din 8 noiembrie 2006, pronunțată de Judecătoria Oradea.
A limitat conținutul pedepselor accesorii la dispozițiile art.71,64 lit. a teza II și b Cod penal.
Pentru a pronunța această hotărâre, curtea de apel a reținut următoarele:
Examinând decizia prin prisma recursurilor declarate, cât și din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 385/6 și art. 385/14 Cod procedură penală, sub aspectul tuturor motivelor de casare, curtea a constatat că aceasta este netemeinică și nelegală, considerent pentru care, recursurile declarate în cauză au fost admise potrivit dispozitivului prezentei.
Astfel, în cauză se constată că în mod greșit instanța de apel a luat în considerare, la aprecierea valorii prejudiciului produs de inculpată și bonurile de consum întocmite de aceasta ulterior inventarierii și constatării prejudiciului, deși acestea nu conțineau toate vizele și semnăturile și deși, din declarațiile martorilor audiați, care au calitatea de gestionari la stația 7 și Stația 10 Aleșd, rezultă că nu au primit bunurile consemnate în aceste bonuri de consum, iar semnăturile nu le aparțin.
Procedând în acest mod, instanța de apel a pronunțat o soluție nelegală, aceasta cu atât mai mult cu cât, la calculul prejudiciului au fost avute în vedere și plusurile rezultate din întocmirea acelor bonuri.
Astfel fiind, sub acest aspect, curtea, în baza art. 385/15 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, a admis recursurile declarate în cauză, a casat decizia instanței de apel și a menținut, ca temeinică și legală, sentința primei instanțe care a reținut în mod corect starea de fapt și a stabilit vinovăția inculpatei pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate, dând faptei comise de către aceasta încadrarea juridică corespunzătoare.
În ceea ce privește apărările formulate de inculpată, curtea a reținut că, deși într-adevăr, pe actul de sesizare a instanței a doua cifră de 2 din data de 22 mai 2003 este inserată cu pixul, nu se poate reține, astfel cum susține inculpata că rechizitoriul ar fi fost întocmit în 2 mai 2003, deci anterior prezentării materialului de urmărire penală, fiind evident că nu se aflăm în prezența uneia dintre situațiile prevăzute de art. 194 Cod procedură penală.
De asemenea, din considerentele rechizitoriului rezultă perioada raportat la care se susține că inculpata a cauzat prejudiciului, precizându-se că, din dispoziția directorului Sucursalei B, s-a efectuat inventarul prin care s-a verifica evoluția gestiunii în perioada noiembrie 2000 - 8 martie 2001.
Nu poate fi primită nici apărarea referitoare la nepronunțarea primei instanței asupra cererii formulată de inculpată vizând nelegala sesizare a instanței, câtă vreme, prima instanță, verifică, din oficiu, la prima înfățișare regularitate actului de sesizare, iar inculpata nu a invocat, înainte de această zi, nelegale sesizare a instanței.
Cât privește îndeplinirea procedurii de citare cu partea civilă, așa cum rezultă din încheierea dată de TRIBUNALUL BIHOR în ședința publică din 14 mai 2008, reprezentantul părții civile - Sucursala Oaî nvederat instanței că sucursala din Oaf ost radiată și a solicitat ca, în aceste condiții să se dispună citarea societății de la sediul din B, cerere care a fost admisă de instanță, de la acea dată fiind citată în cauză
Referitor la cererea subsidiară formulată de inculpată, privind achitarea sa, curtea a reținut că prejudiciul a fost corect și în concret stabilit, neputându-se reține, așa cum susține inculpata că prejudiciul ar fi incert, datorită faptului că un inventar faptul nu s-ar mai fi efectuat dinainte de angajarea sa ca gestionară.
Astfel fiind, curtea a reținut că hotărârea primei instanțe este temeinică și legală, considerent pentru care recursurile declarate în cauză au fost admise astfel cum s-a arătat mai sus.
În ceea ce privește însă individualizarea pedepselor complementare, curtea a procedat la limitarea conținutului pedepselor accesorii aplicate inculpatei recurente la dispozițiile art. 71, 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, deoarece, ținând seama de natura infracțiunii comise și de persoana inculpatei, nu se impune a i se interzice acesteia dreptul de a alege.
Constată că prin cererea înregistrată la instanță la data de 17 noiembrie 2008, contestatoarea a formulat o contestație în anulare împotriva deciziei penale nr. 561/2008 a Curții de APEL ORADEA.
În motivarea cererii sale, contestatoarea prin intermediul apărătorului său, invocă faptul că la data când s-a soluționat recursul, procedura de citare nu a fost legal îndeplinită deoarece fiind plecată din țară și-a ales domiciliul procedural la adresa din O,-,. 4. jud. Mai mult, arată că la data la care s-a soluționat recursul, contestatoarea a fost citată cu mențiunea "prin afișare", numai în calitate de recurentă, necunoscând că la acea dată s-a judecat și recursul parchetului, recurs în urma căreia s-a casat decizia tribunalului și s-a menținut sentința judecătoriei, sentință prin care i se reținuse forma agravată a infracțiunii de neglijență în serviciu, respectiv art. 249 alin. 1 și 2 Cod penal coroborat cu art. 258 Cod penal (sentința penală nr. 2031/8 noiembrie 2006 Judecătoriei Oradea ). De asemenea, învederează faptul că în recurs nu a fost audiată, deși s-a schimbat încadrarea juridică a faptei. Invocă totodată prevederile art. 386 lit. c Cod procedură penală, în sensul că deși la dosar existau date că a intervenit prescripția răspunderii penale, instanța nu s-a pronunțat asupra acestui fapt.
Analizându-se actele și lucrările dosarului de fond, instanța constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 2031/2006 a Judecătoriei Oradea, contestatoarea a fost condamnată la o pedeapsă de 3 ani 6 luni închisoare cu aplicarea art. 71, 64 lit. a, c Cod penal iar în baza art. 86 ind. 1 Cod penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării acestei pedepse, pedeapsă care i-a fost aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 249 alin. 1 și 2 Cod penal coroborat cu art. 258 Cod penal.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel contestatoarea iar prin decizia penală nr. 78/A/2008 a Tribunalului Bihora fost admis apelul său, a fost desființată sentința nr. 2031/2006 a Judecătoriei Oradea, ocazie cu care s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptei din infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 249 alin. 1 și 2 Cod penal cu art. 258 Cod penal în infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 249 alin. 1 coroborat cu art. 258 Cod penal, cu consecință reducerii pedepsei de la 3 ani 6 luni închisoare la 2 ani închisoare și reducerea termenului de încercare de la 5 ani 6 luni închisoare la 4 ani închisoare.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BIHOR, partea civilă SC SA B, precum și contestatoarea iar prin decizia penală nr. 561/R/30 octombrie 2008 Curții de APEL ORADEA, s-au admis toate recursurile declarate în cauză, s-a casat în întregime decizia penală nr. 78/A/5 martie 2008 Tribunalului Bihor și s-a menținut sentința penală nr. 2031 din 8 noiembrie 2006 Judecătoriei Oradea. Totodată s-a limitat conținutul pedepselor accesorii la dispozițiile art. 71, 64 lit. a teza II și b Cod penal.
Verificându-se motivele formulate de contestatoare în sprijinul contestației în anulare formulate în prezenta cauză, curtea constată că acestea sunt neîntemeiate.
Astfel, este adevărat că la fila 32 din dosarul de recurs se află o cerere formulată de apărătorul contestatoarei în numele acesteia prin care solicită amânarea cauzei, indicând totodată un domiciliu și anume, în O,-,. 4. jud. B, adresă de la care contestatoarea nu a fost citată.
Potrivit art. 177 alin. 2 Cod procedură penală se arată că "dacă printr-o declarație dată în cursul procesului penal, învinuitul sau inculpatul a indicat un alt loc pentru a fi citat, el este citat la locul indicat", iar la alin. 3 al aceluiași articol, se arată că "în caz de schimbare a adresei arătate în declarația învinuitului sau inculpatului, acesta este citat la noua sa adresă, numai dacă a încunoștințat organul de urmărire penală sau instanța de judecată de schimbarea intervenită ".
Curtea constată însă că de fapt contestatoarea nu a încunoștințat instanța de schimbarea intervenită în ceea ce privește adresa acesteia, simpla cerere de amânare formulată în scris de apărătorul său prin care a indicat ca domiciliu al contestatoarei o adresă, la care după cum însuși apărătorul învederează instanței, la care se află de fapt un cabinet avocațial, nu se circumscriu prevederilor art. 177 alin. 2 și 3 din Codul d e procedură penală, astfel încât nu se poate aprecia că suntem în prezența cazului de contestație în anulare prevăzut de art. 386 alin. 1 lit. a Cod procedură penală.
Pe de altă parte, apreciem că nu subzistă nici cazul prevăzut de art. 386 alin. 1 lit. c Cod procedură penală, respectiv acela că instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute de art. 10 alin. 1 lit. f-i ind. 1 Cod procedură penală cu privire la care existau probe la dosar, în speță prescripția răspunderii penale, câtă vreme instanța de recurs, admițând recursul parchetului a desființat decizia dată de tribunal și a menținut în totalitate sentința dată de Judecătoria Oradea, sentință prin care s-a reținut ca și temei al condamnării contestatoarei prevederile art. 249 alin. 1 și 2 Cod penal coroborat cu art. 258 Cod penal, prevederi în raport cu care prescripția specială a răspunderii penale nu s-a împlinit nici actualmente.
De asemenea, în opinia curții nu subzistă nici cazul de contestație în anulare prevăzut de art. 386 alin. 1 lit. e Cod procedură penală, deoarece după cum însuși a subliniat chiar contestatoarea, aceasta nu a fost prezentă la judecarea recursului, or inculpatul trebuie ascultat doar atunci când este prezent. Pe de altă parte, nu este îndeplinită nici condiția potrivit căreia inculpatul să nu fi fost audiat în calea de atac a apelului (contestatoarea fiind audiată de TRIBUNALUL BIHOR, declarația sa aflându-se la fila nr. 43 din dosarul acestei instanțe) și nici cea potrivit căreia inculpatul să fi fost achitat la instanța de fond sau de apel deoarece, nici una dintre aceste instanțe nu a dispus achitarea sa, ambele constatând că vinovăția sa subzistă, procedându-se doar la o schimbare de încadrare juridică și la reducerea pedepsei aplicate.
Mai mult, curtea de apel, în recurs, nu avea obligația ascultării contestatoarei deoarece nu s-a dispus nici o schimbare de încadrare juridică ci doar, după cum am arătat anterior, a fost casată hotărârea pronunțată de TRIBUNALUL BIHOR (hotărâre care într-adevăr era mai favorabilă contestatoarei) și menținută hotărârea pronunțată de Judecătoria Oradea.
Față de cele ce preced, curtea de apel va respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea împotriva deciziei penale nr. 561/2008 a Curții de APEL ORADEA pronunțată în dosar nr. -.
Onorariul apărătorului din oficiu, conform delegației nr. 6021/11.12.2008, în sumă de 200 lei, se va avansa în favoarea Baroului B, din fondurile Ministerului Justiției.
Fiind în culpă procesuală, în baza art. 192 Cod procedură penală, va obliga contestatoarea la 500 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE contestația în anulare formulată de contestatoarea împotriva deciziei penale nr. 561/2008 a Curții de APEL ORADEA pronunțată în dosar nr. -.
Onorariul apărătorului din oficiu, conform delegației nr. 6021/11.12.2008, în sumă de 200 lei, se avansează în favoarea Baroului B, din fondurile Ministerului Justiției.
În baza art. 192 Cod procedură penală, obligă contestatoarea la 500 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică din 7 mai 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
(în concediu de odihnă
semnează președintele completului
)
Red. - 18.05.2009
Jud. recurs - - HG-
Jud. apel - -
Jud. Fond
Tehnored. - 3 ex. - 18.05.2009
Președinte:Popovici CorinaJudecători:Popovici Corina, Galeș Maria, Munteanu Traian
