Neglijența în serviciu (art.249 cod penal). Decizia 83/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR -
DECIZIA PENALĂ NR. 83/
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 28 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Milan Danilov
JUDECĂTOR 2: Victor Ionescu
JUDECĂTOR 3: Gheorghe Bugarsky G -
GREFIER: - -
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
S-a luat în examinare recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL TIMIȘ, împotriva deciziei penale nr. 141/A din 04.05.2007 pronunțată de TRIBUNALUL TIMIȘ în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru inculpatul intimat lipsă, apărător ales avocat, pentru inculpata intimată lipsă, apărător din oficiu avocat lipsind și părțile civile intimate Bank T și Banca
Procedură îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri, se trece la dezbaterea recursului.
Procurorul susține recursul solicitând admiterea lui pentru motivele de la dosar, arătând că instanța nu s-a conform disp. art. 192 alin. 3 și C.P.P. solicită a se da eficiență acestor dispoziții.
Apărătorul ales al inculpatului intimat solicită respingerea recursului parchetului ca nefondat.
Apărătorul din oficiu al inculpatei intimate solicită respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA
În deliberare, constată că prin sentința penală nr. 2698/07.10.2002 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr. 12007/29.05.2001 s-au dispus: achitarea inculpatului în baza art. 10 lit. d pentru C.P.P. infracțiunile prev. de art. 289 cu aplic. art. 41 al. 2.Cod Penal, de art. 291 cu aplic. art. 41 al. 2.Cod Penal și de art. 249 al. 1.Cod Penal; condamnarea inculpatei la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 289.Cod Penal rap. la art. 40 din Legea nr. 82/1991 și la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 13 din Legea nr. 87/1994, constatarea celor 2 pedepse ca fiind grațiate prin Legea nr. 137/1997; constatarea faptului că DGFP T nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul fiind recuperat; respingerea pretențiilor civile ale SC BANK SA C-N și BC SA.
Pentru a pronunța aceasta hotărâre instanța de fond reținut in fapt ca prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecătoria Timișoara nr.2693 /P/2000, înregistrat la aceasta instanța sub nr.12966/2004 au fost trimiși in judecata inculpații si, primul pentru.infr.prev.de art.289, 291 si art.249 al.1 iar Cod Penal cea de a doua pentru.infr.prev.de art.289 rap.la Cod Penal art.40 din Lg.82/1991 si art.13 din Lg.87/1994, reținându-se in sarcina acestora următoarele:
In perioada 1992-1994, inculpatul si-a desfășurat activitatea in calitate de inginer la Banca -Sucursala T- Biroul de expertize, iar astfel, cum rezulta din fisa postului, acesta avea următoarele atribuții de serviciu: informarea clientelei despre serviciile oferite de banca; analiza tehnica (expertizarea) proiectelor de investiții prezentate de agenții economici; analizarea preliminara a agenților economici, ca o garanție a rambursării in termen a ratelor si plata in termen a dobânzilor aferente creditelor angajate; controlul ulterior al creditului in sensul urmăririi respectării destinației creditului acordat si al verificării garanției materiale, aduse de către agenții economici, precum si rambursarea in termen a creditelor acordate.
Principala activitate a inculpatului a costat in evaluarea mijloacelor fixe constituite ca si garanții pentru obținerea unor credite bancare de către agenții economici.
Inculpatul a început activitatea la data de 01.10.1992 iar la data de 20.02.1994 a luat la cunoștință de fisa postului.
Urmare a unei cereri de acordare a unui credit formulat la data de 20.09.1993 de numitul -, inculpatul a realizat raportul de expertiza tehnica din 29.09.1993 pentru evaluarea apartamentului din T,-,.6, proprietatea numitului, ce urma sa facă obiectul unei ipoteci constituite pentru garantarea restituirii împrumutului.
In raportul mai sus arătat inculpatul a stabilit ca suprafața totala a apartamentului este de 144, 76 mp, iar valoarea de circulație a acestuia la 29.09.1993 este de 30 milioane lei iar in baza evaluării făcute de către inculpat, comitetul de risc al băncii a aprobat acordarea a doua credite pentru SC " Coop" SRL in suma totala de 22 milioane lei, iar pentru garantarea împrumutului s-a încheiat un contract de garanție imobiliara si s-a dispus înființarea unei ipoteci in favoarea Bancii asupra apartamentului mai sus arătat.
Ca urmare a nerambursării creditelor luate de către SC Coop SRL, atunci când s-a pus problema valorificării garanției imobiliare in cauza a fost efectuat un nou raport de expertiza de către expertul C-tin care a stabilit ca apartamentul in discuție are suprafața de 76,88 mp iar valoarea sa de circulație la data de 12.12.1994 era de 17.638.830 lei.
In cauza s-a dispus efectuarea unui nou raport de expertiza asupra aceluiași apartament iar expertul a stabilit ca suprafața utila a apartamentului in cauza este de 83,29 mp iar valoarea sa de circulație este de 13.558.000 lei.
Urmare a cererii de acordare a unui credit formulata de numita in calitate de reprezentanta a SC " " SRL T, inculpatul a realizat la data de 03.09.1993 un raport de expertiza tehnica pentru imobilul situat in T,-, proprietatea numiților si, inculpatul stabilind ca suprafața utila totala a imobilului este de 50,60 mp iar valoarea sa de circulație, la data evaluării, este de 51.000.000 lei.
In baza evaluării efectuate de către inculpat comitetul de risc al băncii a aprobat acordarea unor credite in valoare totala de 25 milioane lei iar pentru garantarea acestuia s-a dispus instituirea unei ipoteci in favoarea băncii asupra imobilului mai sus arătat.
Ca urmare a nerambursării creditelor luate, atunci când s-a pus problema valorificării garanției imobiliare in cauza s-a constatat ca imobilul cu care s-a garantat împrumutul era alcătuit din doua apartamente si doar unul dintre acestea aparținând numitei, iar din extrasele de CF existente in dosar rezulta ca încă de la început dreptul de ipoteca in favoarea Băncii a fost constituit doar asupra apartamentului nr.1.
Ca urmare a faptului ca imobilul in discuție a suferit modificări structurale importante intre timp, a fost practic imposibila reexpertizarea acestora pentru a se stabili cu precizie valoarea de circulație pe care a avut-o la data de 06.09.1993.
Urmare a cererii de acordare a unui credit de la Banca Comerciala -Sucursala T, cerere formulata de inculpata, actualmente, in calitate de reprezentanta a SC SRL, inculpatul a realizat raportul de expertiza tehnica la data de 21.02.1994 pentru evaluarea imobilului situat in,- proprietatea numitilor si, stabilindu-se suprafața utila totala a acestuia de 143 mp iar valoarea de circulație a acestuia, la data evaluării, de 43.700.000 lei.
In baza evaluării făcute Banca -Sucursala Taa probat acordarea unor credite in valoare totala de 20 milioane lei dispunându-se înființarea unei ipoteci pentru garantarea creditului asupra imobilului mai sus arătat.
Ca urmare a nerambursării creditului atunci când s-a pus problema valorificării garanției imobiliare de către banca, in cauza a fost efectuat un nou raport de expertiza tehnica de către evaluatorul -expert, care a constatat o cu totul alta stare de fapt decât cea consemnata de către inculpat, stabilind o valoarea de circulație a imobilului de numai 10.757.406 lei.
In cauza a fost efectuat un nou raport de expertiza de către expertul, din cuprinsul căreia rezulta ca raportul efectuat de către inculpat nu reflecta starea de fapt reala a imobilului, stabilind o valoare de circulație de numai 11.137.000 lei la data de 21.02.1994.
Urmare a unor cereri de acordare a unor credite de la Banca formulata de numita, inculpatul a realizat doua rapoarte de expertiza tehnica de evaluare a unor imobile ce urmau sa facă obiectul unor ipoteci constituite in vederea garantării restituirii împrumuturilor făcute de SC SRL cu sediul in.
Raportul de expertiza tehnica întocmit de către inculpat la data de 12.10.1993 asupra unui imobil situat in, nr.67, jud.T, proprietatea numiților si a stabilit o suprafața utila de 113 mp si valoarea de circulație de 16.900.000 lei, ulterior la data de 30.05.1995, același imobil a fost evaluat la cererea conducerii Băncii de expertul C-tin, constându-se o suprafața utila totala de 92,42 mp si o valoare de circulație de 4.500.000 lei.
In cauza a fost efectuat si un raport de expertiza tehnica judiciara de către expertul care arata ca cele consemnate in evaluarea realizata de către inculpat diferă de o maniera esențială de realitatea din teren a imobilului, expertul stabilind ca valoarea de circulație la data de 12.10.1993 a imobilului era de 2.528.000 lei.
Raportul de expertiza tehnica din 12.10.1993 prin care a fost evaluat imobilul situat in Sinicolau-M,-, proprietatea numitei si prin care s-a stabilit o suprafață totală de 85,71 mp si o valoare de circulație de 8.800.000 lei a fost întocmit defectuos la data de 30.05.1995, același imobil a fost evaluat de expertul C-tin care a stabilit o valoare de circulație de numai 5.929.000 lei iar expertul a stabilit o valoare de 2.086.924 lei.
Cu ocazia cercetărilor efectuate în cauză s-a stabilit ca in perioada iulie-septembrie 1994 inculpata (fosta, fosta ), in calitate de administrator SC de " SRL nu a înregistrat in evidentele contabile ale societății un număr de 7 facturi, valoarea totala a acestora fiind de 897.016 lei, sustrăgându-se astfel de la plata impozitului pe profit cu suma de 198.330 lei, prejudiciu ce a fost integral recuperat.
Prin decizia penală nr. 125/A/19.03.2003 pronunțată de TRIBUNALUL TIMIȘ în dosarul nr. 2288/26.02.2003 au fost respinse apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara și de partea civilă SC BANK SA împotriva sentinței penale nr. 2698/07.10.2002 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr. 12007/29.05.2001.
Prin decizia penală nr. 833/R/17.09.2003 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr. 4298/05.06.2003 au fost admise recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara și de partea civilă SC BANK SA împotriva deciziei penale nr. 125/A/19.03.2003 pronunțată de TRIBUNALUL TIMIȘ în dosarul nr. 2288/26.02.2003, au fost casate decizia și sentința și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Timișoara, motivându-se prin aceea că nu s-a rezolvat fondul cauzei întrucât, deși inculpatul a fost judecat pentru o infracțiune din culpă, în hotărâri s-au făcut referiri la elementul intenție.
Prin sentința penala nr.345 din 09.02.2004, pronunțată de Judecătoria Timișoara in dosar nr.1131/2003, in temeiul art.13 al.3 teza II-a rap.la C.P.P. art.10 al.1 lit.g s C.P.P.-a dispus încetarea procesului penal împotriva inculpatului, pentru. infr. de neglijență in serviciu prev. de art.249 Cod Penal, fals intelectual prev. de art.289 si Cod Penal uz de fals prev. de art.291 Cod Penal, fiecare cu aplicarea art.41 al.2 Cod Penal, totul cu aplic.art.33 lit.a
Cod PenalIn temeiul art.11 pct.2 lit.b rap.la C.P.P. art.10 al.1 lit.g s C.P.P.-a dispus incetarea procesului penal pornit impotriva inculpatei (fosta si ), pentru.inf.de fals intelectual prev.de art.289 rap.la Cod Penal art.40 din Lg.nr.82/1991 si evaziune fiscala prev.de art.13 din Lg.nr.87/1994 cu aplic.art.13 Cod Penal, totul cu aplic.art.33 lit.a
Cod PenalIn temeiul art.348 s C.P.P.-au anulat rapoartele de evaluare intocmite in fals de inculpatul.
In temeiul art.14, 346.C.P.P. a fost admisa in parte actiunea civila formulata de partea civila BANK C-N si a fost obligat inculpatul la plata sumei de 10.085.224 lei catre partea civila, cu titlu de despagubiri civile, fiind respinsa in rest actiunea civila ca neintemeiata.
S-a constatat recuperat prejudiciul cauzat
A fost respinsa actiunea civila formulata de partea civila Banca " ", ca neintemeiata, de inculpatul.
Aceasta sentintă a fost desfiintată, cu trimitere spre rejudecare prin decizia penala nr. 337/A/08.09.2004 a Tribunalului T pronunțată în dosarul nr. 3511/30.04.2004 (prin care s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara, de inc. și de partea civilă SC BANK SA), retinandu-se ca instanta de fond s-a limitat doar la a constata intervenirea prescriptiei speciale fara a se pronunta pe fondul cauzei, conform art.13 al.1 C.P.P. desi inculpatul a cerut continuarea procesului penal si stabilirea vinovatiei sau nevinovatiei pe baza probelor de la dosar.
Prin sentința penală nr. 3494/22.12.2005 pronunțată de Judecătoria Timișoara in dosar nr. 12966/2004:
- in baza art. 11 pct.2, lit.a si C.P.P. art.10 lit.d C.P.P. raportat la art.13 al.2 C.P.P. a fost achitat inculpatul, privind infracțiunea prev.de art.289 cu Cod Penal aplicarea art.41 al.2 Cod Penal;
- în baza art.11 pct.2 lit.a si C.P.P. art.10 lit.d C.P.P. raportat la art.13 al.2 C.P.P. a fost achitat același inculpat privind infracțiunea prev.de art.291 cu Cod Penal aplicarea art.41 al.2 Cod Penal;
- în baza art.11 pct.2 lit.a si C.P.P. art.10 lit.d C.P.P. raportat la art.13 al.2 C.P.P. a fost achitat același inculpat privind infracțiunea prev.de art.249 al.1 Cod Penal;
- în baza art.11 pct.2, lit.b raportat C.P.P. la art.10 lit.g C.P.P. s-a incetat procesul penal pornit împotriva inculpatei (fosta si, privind infracțiunile prev.de art.289 raportat Cod Penal la art.40 din Lg.nr.82/1991, cu aplicarea art.41 al.2 si Cod Penal art.13 din Lg.nr.87/1994;
- în baza art.14, 346.C.P.P. au fost respinse pretențiile civile formulate de partile civile Eurom Bank SA- B-Sucursala T, cu sediul in T, P-ta Consiliul Europei, nr.1 si Banca Comerciala " "SA-Sucursala T, cu sediul in T,- si s-a constatat recuperat prejudiciul cauzat Direcția Generala a Finanțelor Publice T;
- în baza art.192 pct.3 lit.b C.P.P. a fost obligata inculpata la plata sumei de 1.100 lei Ron (11.000.000 lei), cheltuieli judiciare către stat si s-a dispus plata sumei de 100 lei RON (1.000.000 lei) reprezentând onorariu avocat din oficiu din fondurile către Baroul
Examinând actele si lucrările de la dosar, in a doua rejudecare, instanța a reținut următoarele:
Cu privire la inc. s-a constatat că raportat la fiecare din faptele penale retinute prin rechizitoriu pe seama acestuia, a intervenit prescriptia raspunderii penale, cu observarea prevederilor art.122 al.1 lit.d si Cod Penal art.124 Astfel Cod Penal, actele materiale de neglijenta in serviciu au fost savarsite in perioada 03.09.1993-21.02.1994 si tot in aceasta perioada se situeaza si infractiunile de fals intelectual prev.de art.289 si Cod Penal de uz de fals prev.de art.291 cu Cod Penal obiectivare in rapoartele de expertiza tehnica intocmite de acesta.
Considerand data de 21.02.1994 ca ultimul act material de savarsire a acestor fapte si avand in vedere termenul prescriptiei speciale de 5 (cinci) ani, la care se adauga depasirea cu inca jumatate a acestui termen, adica in total 7 ani si 6 luni, rezulta ca de la data de 21.02.1994 pana in prezent acest termen s-a implinit.
de intervenirea acestei cauze de inlaturare a raspunderii penale, inc. a solicitat in temeiul art.13 al.1 continuarea C.P.P. procesului penal, astfel ca, analizand pe fond probele din dosarul de urmarire panala precum si declaratiile inculpatului si a martorilor audiati, instanta a retinut urmatoarele:
Inculpatul, a fost angajat in cadrul Bancii, in calitate de inginer constructor la data de 20.02.1994, acesta a semnat fisa postului, avand de la aceasta data atributiile de a indruma solicitantii de credite in completarea cererii de credite si a documentatiei anexa necesara, conform normelor de creditare; evalueaza mijloacele fixe si alte bunuri care urmeaza sa se constituie in garantii pentru obtinerea de credite bancare de catre agentii economici. De asemenea in fisa postului au fost trecute si alte atributii ale inculpatului.
Astfel cum rezulta din copia contractului de munca al inculpatului, acesta a fost angajat la data de 30.10.1992, in functia de inginer specilitatea constructii civile, si astfel cum rezulta atat din declaratiile sale cat si din declaratiile martorilor audiati in cauza, in perioada de inceput a bancii, acesta a ajutat la constructia si amenajarea sediului bancii, iar abia din primavara anului 1993, acesta a inceput sa intocmeasca rapoarte de evaluare. Din cuprinsul rechizitoriului intocmit in cauza se poate observa cu usurinta ca, inculpatul a intocmit mai multe rapoarte de evaluare pana la data la care a urmat un curs de pregatire ca si evaluator si dupa care, acesta a semnat de luare la cunostinta a fisei postului.
La data la care s-a incercat recuperarea creditului acordat si s-a procedat la intocmirea unor rapoarte de reevaluare a imobilelor care au fost aduse ca si garantie si au fost evaluate initial de catre inculpat, expertii care au intocmit rapoartele ulterioare nu s-au inteles cu privire la suprafata reala a respectivelor imobile si nici cu privire la valoarea de circulatie a acestora. Astfel, se poate observa ca in raportul intocmit de expertul C-tin, pentru imobilul situat in T,-,.6, acesta a stabilit o suprafata utila de 76,88 mp, stabilind o valoare de circulatie de 17.638.830 lei iar expertul, a stabilit o suprafata utila a respectivului apartament de 83,29 mp si o valoare de circulatie a acestuia de 13.558.000 lei. Daca privitor la valoarea de circulatie a imobilului aceste valori ar putea diferi de la un an la altul in functie de starea de degradare a imobilului precum si de locul unde acesta este situat si tinand cont de evolutia imobiliara din zona, nu pot fi însă acceptate diferentele de metri patrati, stabilite de catre cei trei experti, deoarece respectivul apartament se afla situat intr-un bloc, iar suprafata acestuia nu ar putea nici sa scada si nici sa creasca.
In cazul in care prin rapoarte de expertize tehnice ulterioare intocmite de catre alti experti s-ar fi stabilit o cu totul alta suprafata decat cea stabilita de catre inculpat, iar expertii ulteriori ar fi stabilit aceiasi suprafata de metri patrati, ar fi rezultat cu certitudine ca raportul intocmit de catre inculpat este unul defectuos si ca ar fi fost intocmit in mod culpabil in acest mod, insa atata timp cat in trei expertize tehnice, s-au stabilit trei suprafete diferite, instanta a apreciat ca inculpatului ii profita prev.art.66
C.P.P.De asemenea, se poate observa ca si atunci cand inculpatul a intocmit raportul de expertiza pentru imobilul situat in T,-, in extrasul CF, inca de la inceput s-a inscris dreptul de ipoteca in favoarea Bancii numai asupra apartamentuluii nr.1, a respectivului imobil, astfel ca cei care faceau parte din comitetul de risc al Bancii, au avut cunostinta despre acest fapt si nu ar fi trebuit sa acorde creditul in cazul in care au constatat ca numita a adus ca si garantie un singur apartament.
Se poate observa din continutul probatoriului administrat in cauza ca, in cazul imobilului siatuat in T,-, nu s-a mai intocmit un nou raport de evaluare, in rechizitoriu multumindu-se sa se arate ca datorita modificarilor structurale importante intervenite in timp, a fost practic imposibila reexpertizarea acestuia, pentru a se stabili valoarea de circulatie pe care acest imobil l-a avut la data de 06.09.1993. Cu toate acestea ipoteca instituita in favoarea Bancii, greveaza asupra intregului apartament, indiferent de modificarile structurale ale acestuia survenite in timp, astfel ca, societatea bancara ar fi avut posibilitatea recuperarii prejudiciului sau macar o parte din acesta, prin vanzarea la licitatie a respectivului imobil.
Cu privire la infr.de fals intelectual prev.de art.289 Cod Penal, sub aspectul laturii subiective, aceasta fapta poate fi savarsita numai cu intentie, inculpatul trebuind sa ateste cu stiinta date sau imprejurari care nu corespund adevarului, atunci cand elementul material al infractiunii se realizeaza printr-o actiune. In speta, inculpatul prin intocmirea rapoartelor nu a avut intentia de a atesta date necorespunzatoare adevarului, din probatoriul administrat nefaciandu-se dovada intentiei inculpatului cu atat mai mult cu cat prin alte rapoarte de expertiza tehnica s-au stabilit valori si suprafete diferite. De asemenea nu sunt intrunite conditiile elmentului material al infractiunii intrucat inculpatul a indicat in rapoartele de expertiza o suprafata si a facut evaluarea in functie de aceasta suprafata, nefacandu-se nici o dovada ca nu aceasta este suprafata reala, atata timp cat in aceasta cauza au mai fost efectuate expertize de catre experti diferiti, fiecare indicand o alta suprafata si o alta valoare, aceasta neconcordanta neputand conduce la stabilirea adevarului cu privire la suprafata si valoarea reala a imobilului expertizat.
In ce priveste infractiunea de uz de fals prev.de art.291 Cod Penal, sub aspectul laturii subiective aceasta se savarseste numai cu intentie directa, ceea ce inseamna ca faptuitorul in momentul folosirii unui inscris cunoaste ca acesta este fals. In speta, asa cum s-a aratat mai sus, inculpatul a intocmit rapoartele de expertiza avand convingerea ca datele pe care le-a atestat in acestea corespund adevarului, deci implicit nu avea reprezentarea faptului ca foloseste rapoarte false in scopul producerii unor consecinte juridice.
Infractiunea de neglijenta in serviciu, prev.de at.249 se realizeaza sub aspectul laturii obiective prin incalcarea unei indatoriri de serviciu prin neindeplinirea acesteia sau indeplinirea ei defectuoasa, prin indatorire de serviciu intelegandu-se tot ceea ce cade in sarcina unui functionar potrivit normelor care reglementeaza serviciul respectiv.
In speta, inculpatul a fost angajat ca inginer constructor, insa i-a fost data de catre conducerea bancii si atributii privind intocmirea de rapoarte de evaluare a imobilelor care urmau sa constituie garantii pentru obtinerea unor credite, ceea ce constituie o indatorire de serviciu atunci cand dispozitia data de organul ierarhic superior se intemeiaza pe o prevedere a legii a carei aplicare intra in competenta sa. Cu toate ca inculpatul avea sarcina de a intocmi rapoarte de evaluare, ca o indatorire de serviciu, in sensul arata mai sus, aceasta sarcina nu a indeplinit-o in mod defectuos in conditiile in care in cauza au fost efectuate mai multe rapoarte de expertiza tehnica iar modul in care au fost intocmite, fiecare dintre acestea, nu releva faptul ca masuratorile si constatarile personale efectuate in termen de catre inculpat nu au fost conforme cu atributiile ce ii reveneau in calitate de evaluator.
Inculpata a fost trimisa in judecata pentru.inf.prev.de art.289 rap.la Cod Penal art.40 din Lg.82/1991 cu aplic.art.41 al.2 si Cod Penal art.13 din Lg.nr.87/1994, insa instanta constata implinirea termenului prescriptiei speciale privind aceste fapte avand in vedere ca aceasta a savarsit aceste fapte in perioada iulie-septembrie 1994, data de la care termenul prescriptiei speciale de 7 ani si 6 luni s-a implinit, astfel ca, instanta prin aplic.art.11 pct.2 lit.b rap.la C.P.P. art.10 al.1 lit.g C.P.P. va dispune incetarea procesului penal pornit impotriva acestei inculpate pentru savarsirea infr.prev.de art.289 rap.la Cod Penal art.40 din Lg.82/91 cu aplic.art.41 al.2 si Cod Penal prev.de art.13 din Lg.nr.87/94.
La solutionarea laturii civile, instanta a constatat recuperat prejudiciul cauzat Directiei Generale a Finantelor Publice
In ceea ce priveste pretentiile civile formulate de partile civile Eurom Bank Sa-Sucursala T si Banca Comerciala " " SA-Sucursala T, avand in vedere disp.art.14, 346.C.P.P. si art.998 civ. instanta a constatat ca nu sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale, pentru a fi angajata aceasta raspundere, fiind necesara o atitudine de constiinta, un act de vointa sub impulsul caruia este realizata fapta. Astfel nu se poate face abstractie de elementul subiectiv al vinovatiei, intrucat inainte ca fapta ilicita si raportul de cauzalitate sa devina realitate ele trebuie configurate in mintea celui ce a actionat, in speta inculpatul, prin indeplinirea atributiilor de serviciu nu a prefigurat semnificatia sociala a faptei si a urmarilor eventuale ale acesteia, lipsind vinovatia, care sta la temeiul raspunderii civile delictuale.
Prin decizia penală nr. 349/A/2006 pronunțată de TRIBUNALUL TIMIȘ în dosar nr-, în baza art. 379 pct. 2 lit. a s C.P.P.-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara împotriva nr. 3494/22.12.2005 pronunțata de Judecătoria Timișoara în dosar nr. 12966/2004, s-a desființat sentința apelată și rejudecându-se cauza:
- în baza art. 11 pct. 2 lit. b rap.C.P.P. la art. 10 alin. 1 lit. g s Cod Penal-a dispus încetarea procesului penal privind pe inculpatul, pentru infracțiunile prev. de art. 289.Cod Penal cu aplicarea art. 41 alin. 2.Cod Penal; art. 291.Cod Penal cu aplicarea art. 41 alin. 2.Cod Penal si art. 249 alin. 1.Cod Penal, constatând împlinirea termenului de prescripție speciala in condițiile art. 122 alin. 1 lit. d rap.Cod Penal la art. 124.Cod Penal;
- în baza art. 14.C.P.P. si 346.C.P.P. s-au respins pretentiile civile ale partilor civile Bank Romania SA B-Sucursala T ( fost Eurom Bank SA B ) si Banca Comerciala SA -Sucursala T, formulate impotriva inculpatului;
- în baza art. 192 alin. 2.C.P.P. a fost obligat fiecare inculpat sa plateasca suma de 600 RON, cheltuieli judiciare catre stat in fond;
- s-au menținut in rest dispozițiile sentinței apelate;
- în baza art. 379 pct. 1 lit. b s C.P.P.-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva aceleași sentințe;
- în baza art. 192 fost obligat inculpatul apelant la plata sumei de 300 RON, cheltuieli judiciare catre stat in apel si s-a dispus plata din fondul a sumei de 200 RON, onorariu avocat din oficiu, catre Baroul T.
Prin decizia penală nr. 3/R/15.01.2007 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr. 660/30/08.11.2006 au fost admise recursurile declarate de partea civilă SC BANK SA și de inc. împotriva deciziei penale nr. 349/A/20.09.2006 pronunțată de TRIBUNALUL TIMIȘ în dosarul nr. 660/30/20.06.2006, a fost desființată decizia și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare în apel la TRIBUNALUL TIMIȘ, arătându-se că soluția instanței de apel nu cuprinde motivele pe care s-a bazat.
Pentru rejudecare în apel, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr. - din 21.02.2007.
Apelul inculpatului nu a fost motivat în scris.
In motivarea apelului, Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoaraa criticat soluția primei instanțe atât sub aspectul temeiniciei, arătând că în mod greșit s-a dispus achitarea inculpatului în cauză intervenind prescripția specială a răspunderii penale, cât și sub aspectul legalității, arătând că nu a fost soluționată complet latura civilă a cauzei fiindcă nu a specificat prin dispozitivul hotărârii față de care dintre cei doi inculpați s-a dispus respingerea pretențiilor civile prescripția răspunderii penale neînlăturând răspunderea civilă delictuală, că instanța s-a pronunțat doar cu privire la obligarea inculpatei la plata cheltuielilor judiciare către stat făcând abstracție de disp. art. 192 al. 3.C.P.P. în condițiile în care s-a dispus achitarea inculpatului și că instanța nu a avut rol activ cu privire la citarea părților deoarece s-a limitat la a face adrese la. și M și la citarea inculpatei la domiciliu și la consiliul local sau ușa instanței, fără a depune diligențe să afle dacă inculpata este arestată preventiv, plecată din țară sau decedată.
Prin decizia penală nr. 141/A/04.05.2007 pronunțată de TRIBUNALUL TIMIȘ în dosar nr. - în baza art. 379 pct. 1 lit. b pr. pen. s-au respins ca nefondate apelurile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA TIMIȘOARA și inculpatul - apelant (cu domiciliul în T,- A, jud. T) împotriva sentinței penale nr. 3494/22.12.2005 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr. 12966/27.09.2004.
Tribunalul a reținut următoarele:
Examinând apelul inculpatului, prin prisma tuturor aspectelor de fapt și de drept, tribunalul a constatat că acesta este nefondat.
Astfel, prima instanță a dispus achitarea inculpatului în baza art. 10 lit. d pentru C.P.P. toate infracțiunile reținute în sarcina acestuia și a respins acțiunile civile formulate împotriva lui. Este evident că aceasta este cea mai favorabilă soluție posibilă pentru inculpat, astfel încât nu i se poate crea o situație mai favorabilă.
Examinând apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, prin prisma motivelor invocate, tribunalul a constatat că acesta este, de asemenea, nefondat.
Astfel, prima instanță a dispus în mod corect achitarea inculpatului în baza art. 10 lit. d pentru C.P.P. toate infracțiunile reținute în sarcina acestuia. Nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de neglijență în serviciu prev. de art. 249 al. 1.Cod Penal deoarece pe lângă rapoartele de expertiză întocmite de inculpat au mai fost întocmite și alte rapoarte de către alți experți, concluziile acestora diferind atât în privința valorilor imobilelor cât și în privința suprafețelor imobilelor, împrejurare care atestă existența unor dubii care nu pot profita decât inculpatului. Nu sunt întrunite nici elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual în formă continuată prev. de art. 289 cu aplic. art. 41 al. 2.Cod Penal întrucât această infracțiune presupune acționarea cu intenție, or prin întocmirea rapoartelor inculpatul nu a avut intenția de a atesta date necorespunzătoare adevărului, împrejurare care rezultă și din întocmirea unor alte rapoarte de evaluare care au concluzii diferite între ele și diferite față de rapoartele inculpatului, atât în privința valorilor imobilelor cât și în privința suprafețelor imobilelor. Nici elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals în formă continuată prev. de art. 291 cu aplic. art. 41 al. 2.Cod Penal nu sunt întrunite, deoarece latura subiectivă a acestei infracțiuni presupune intenția de a folosi un înscris cunoscând că este fals, or prin întocmirea rapoartelor inculpatul a avut convingerea că că datele pe care le-a atestat corespund adevărului.
Deși s-a împlinit termenul de prescripție specială pentru toate cele 3 infracțiuni reținute în sarcina inculpatului, acesta a solicitat continuarea procesului penal în baza art. 13 al. 1.C.P.P. astfel încât instanța a soluționat cauza pe fond și a pronunțat o soluție de achitare în baza art. 13 al. 2.C.P.P. soluție ce o exclude pe cea a încetării procesului penal în baza art. 10 al. 1 lit. g
C.P.P.Este neîntemeiată critica potrivit căreia nu ar fi fost soluționată complet latura civilă a cauzei fiindcă nu a specificat prin dispozitivul hotărârii față de care dintre cei doi inculpați s-a dispus respingerea pretențiilor civile, prescripția răspunderii penale neînlăturând răspunderea civilă delictuală. Dispozitivul hotărârii apelate este clar și în ce privește respingerea pretențiilor civile formulate de Eurom Bank B - Sucursala T și Banca Comercială " " - Sucursala T, aceste părți civile formulând pretenții doar față de inculpatul. Față de inculpata a formulat pretenții civile doar T, prin dispozitivul sentinței constatându-se recuperat prejudiciul adus acestei părți civile.
Referitor la susținerea că instanța s-a pronunțat doar cu privire la obligarea inculpatei la plata cheltuielilor judiciare către stat făcând abstracție de disp. art. 192 al. 3.C.P.P. în condițiile în care s-a dispus achitarea inculpatului, aceasta este nefondată, nemenționarea în dispozitivul hotărârii că în privința inculpatului cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia (a statului) neavând nici o influență asupra soluției primei instanțe, întrucât inculpata a fost obligată separat la plata cheltuielile judiciare avansate de stat în privința soluționării cauzei în raport de infracțiunile reținute în sarcina ei (distincte de cele reținute în sarcina inculpatului) și în raport de acțiunea civilă promovată împotriva ei (de către o altă parte civilă decât în cazul inculpatului și vizând un prejudiciu distinct).
In privința diligențelor depuse de instanță pentru citarea inculpatei, tribunalul a apreciat că s-au efectuat suficiente demersuri pentru citarea inculpatei prin a face adrese la. și M și la citarea inculpatei la domiciliu și la consiliul local sau ușa instanței, în condițiile în care prejudiciul adus Taf ost recuperat încă din faza de urmărire penală.
Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL TIMIȘ arătând că instanța nu s-a conform disp. art. 192 alin. 3 și C.P.P. a solicitat a se da eficiență acestor dispoziții.
Recursul este neîntemeiat.
Verificându-se legalitatea și temeinicia deciziei supusă recursului se constată că prima instanță în mod corect a dispus achitarea inculpatului în baza art. 11 punct.2 lit. a) și C.P.P. art. 10 lit. d) reținând C.P.P. că faptelor săvârșite de inculpat lipsesc elementele constitutive ale infracțiunilor. Deși s-a împlinit termenul de prescripție specială pentru toate cele trei infracțiuni săvârșite în sarcina inculpatului, acesta a solicitat continuarea procesului penal în baza art. 13 alin. 1 C.P.P. astfel că instanța a soluționat cauza pe fond și a pronunțat o soluție de achitare, în sensul celor arătate mai sus.
Referitor la susținerea făcută de parchet în sensul că instanța de fond s-a pronunțat doar cu privire la obligarea inculpatei la plata cheltuielilor judiciare către stat făcând abstracție de disp. art. 192 alin. 3 este C.P.P. neîntemeiată. În condițiile în care s-a dispus achitarea inculpatului, nemenționarea în dispozitivul primei instanțe referitor la cheltuielile judiciare în privința acestui inculpat avansate de stat rămân în sarcina statului nu are nici o influență asupra primei instanțe și aceasta întrucât inculpata a fost obligată separat la plata cheltuielilor judiciare în privința soluționării cauzei în raport de infracțiunile reținute în sarcina acesteia și în raport de acțiunea civilă promovată împotriva ei de către o altă parte civilă decât cea care vizează pe inculpatul și care privește un prejudiciu distinct. Din interpretarea dispozițiilor primei instanțe cu prinsă în minuta hotărârii rezultă referitor la cheltuielile judiciare avansate de stat în privința inculpatului rămân în sarcina statului.
În această situație corect s-a făcut aplicațiunea dispozițiilor art. 192 alin. 3 astfel C.P.P. că recursul declarat de către parchet este nefondat și va fi respins ca atare în baza art. 38515punct. 1 lit. b)
C.P.P.Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În baza art. 38515punct. 1 lit. b) respinge C.P.P. ca nefondat recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL TIMIȘ împotriva deciziei penale nr. 141/A/04.05.2007 pronunțată de TRIBUNALUL TIMIȘ în dosar nr. -.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică, azi 28.01.2008.
Președinte, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
G
GREFIER,
Red /22.05.08
Dact P 2.ex./22.05.2008
Prima inst..
Inst.apel:,
Președinte:Milan DanilovJudecători:Milan Danilov, Victor Ionescu, Gheorghe Bugarsky
