Nerespectarea regimului armelor și munițiilor (art. 279 cod penal). Decizia 125/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 125/A/2008
Ședința publică din data de 27 noiembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Săndel Macavei JUDECĂTOR 2: Monica Șortan
JUDECĂTOR: - -
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR:
S-a luat spre examinare - în vederea pronunțării - apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 303/28 mai 2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Maramureș, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă calificată și nerespectarea regimului armelor și munițiilor, prev. și ped. de art. 271 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. și art. 279 alin. 1.pen. cu aplicarea art. 33 lit. a pen.
La apelul nominal făcut în cauză, lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 20 noiembrie 2008, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin sentința penală nr.303 din 28 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-,
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că inculpatul este posesor de permis port armă (nr.- din 1 septembrie 2005 eliberat de M) având înscrise și cantitățile de 300 cartușe de vânătoare cu de calibru 12 și 300 cartușe de vânătoare cu de calibru 300. Aceeași cantitate de muniție este înscrisă și în permisul de port armă al soției sale - martora (65, 66 dosar tribunal).
Urmare a sesizării făcute la organele de poliție de către soția inculpatului, la locuința acestora din B M,-/9, jud.M s-au găsit următoarele cantități de muniție: 3.636 cartușe de vânătoare cu de calibru 12, 407 cartușe de vânătoare cu de calibru 300 și 80 de cartușe de vânătoare cu de calibru 338 -4 dosar urmărire penală (în procesul-verbal de la această filă s-a trecut inițial cantitatea de 3.636 cartușe cu de calibru 12, 447 cartușe cu de calibru 300 și 40 cu de calibru 338, însă în procesul-verbal de la fila 117 dosar urmărire penală s-a constatat că în mod greșit s-au trecut 40 de cartușe de calibru 338 în loc de 80, iar cele de calibru 300 sunt cu 40 în minus).
Raportul de expertiză întocmit în cauză a evidențiat faptul că aceste cartușe au fost în stare de funcționare (87-93 dosar urmărire penală).
Apărarea formulată de inculpat în sensul că nu el a adus aceste cartușe, ci soția sa care le-a pus în mod intenționat urmare a neînțelegerilor pe care le are cu aceasta nu poate fi primită chiar dacă între inculpat și soția sa există o stare conflictuală raportat la poziția inițială de recunoaștere a acestuia exprimată în prezența apărătorului său ales și a unui traducător astfel că revenirea asupra poziției exprimate inițial nu se justifică (100, 101 dosar urmărire penală). Adresa de la fila 67 dosar tribunal care atestă introducerea de către inculpat în țară în lunile decembrie 2005 și octombrie 2006 câte 200 cartușe de calibru 12 și în luna octombrie 2006 de către soția sa a 200 cartușe de același calibru nu constituie o dovadă în sensul că nu inculpatul a adus muniția găsită la locuința sa și a soției sale, având în vedere controalele sumare care se fac la punctele vamale din România odată cu intrarea în Uniunea Europeană și care nu exclud posibilitatea de a se fi introdus în țară și alte cantități de muniție decât cele indicate în adresă.
Față de cele de mai sus, tribunalul a apreciat că inculpatul a comis faptele de mai sus și acestea întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de contrabandă calificată prev.de art. 271 din Legea nr. 86/2006 cu aplic.art. 41 alin.2 pen. și de nerespectare a regimului armelor și munițiilor prev.de art. 279 alin.1 pen.
La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate acestuia tribunalul a avut în vedere gradul de pericol social al faptelor comise și al acestuia (a avut o atitudine oscilantă pe parcursul procesului penal, nu are antecedente penale). Acest ultim element a fost avut în vedere la aplicarea art. 74 lit.a pen.
În temeiul art. 33 lit.a și 34 lit.b pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea - de 6 luni închisoare.
Întrucât în raport de gradul de pericol social al faptei și al inculpatului (care are, de altfel, permis de port armă) scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea ei în regim de detenție, fiind întrunite și celelalte condiții prev.de art. 81.pen. tribunalul a dat eficiență acestui text legal.
În speță, nu se justifică aplicarea prev.art. 71 alin.2, 5.pen. și ale art. 64 lit.a,b pen. întrucât inculpatul fiind cetățean italian nu are dreptul de a alege în România, de a fi ales și de a ocupa în România o funcție ce implică exercițiul autorității de stat.
În baza art. 118 lit.f pen. și 277 din Legea nr. 86/2006 s-a confiscat în favoarea statului cantitatea de muniție indicată în dispozitivul sentinței rămasă după efectuarea expertizei din care s-a scăzut cea restituită inculpatului și soției sale (întrucât acestora li s-au restituit doar câte 150 cartușe de calibru 300, deși potrivit permisului aflat la dosar și a adresei de la 65 dosar tribunal au dreptul să dețină câte 300 cartușe; prin urmare, au dreptul la a li se restitui întreaga cantitate ridicată de 407 cartușe din care li s-au restituit doar 300, deci au dreptul la încă 107 cartușe, dar pentru că după efectuarea expertizei au mai rămas doar 97 cartușe și 10 tuburi de cartușe trase, acestea se vor restitui celor doi în mod egal). Se vor confisca, în consecință, 2.951 cartușe și 44 de tuburi de cartușe trase (3.048-97=2.951; 54 tuburi-10=44 tuburi).
În temeiul art. 191 alin.1 pr.pen. inculpatul a fost obligat la plata către stat a sumei de 570 lei - cheltuieli judiciare din care suma de 350 lei reprezintă cheltuieli de urmărire penală.
A fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la 23 martie 1949 în, Italia, cetățean italian, CNP -, studii are școala normală + 3,6 ani Facultatea de jurisprudență din Padova, economist și la Curtea de Apel,.în, nr. 13, Italia, cu reședința în B M,-/9, jud.M la 6 luni închisoare pentru infracțiunea de contrabandă calificată prev.de art. 271 din nr. 86/2006 cu aplic.art. 41 alin.2 pen. și a art. 74 lit.a și 76 lit.c pen.; 4 luni închisoare pentru infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor prev.de art. 279 alin.1 pen. cu aplic.art. 74 lit.a și 76 lit.d pen.
În baza art. 33 lit.a și 34 lit.b pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea - de6 luni închisoare.
În baza art. 81 și 82.pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani 6 luni. I s-a atras atenția inculpatului asupra prev.art. 83.pen.
În temeiul art. 118 lit.f pen. și art. 277 din nr.86/2006 s-a confiscat în favoarea statului cantitatea de 2951 cartușe (2.879 cartușe de vânătoare cu de calibru 12 și 72 cartușe de vânătoare cu calibru 338 ) și de 44 tuburi de cartușe trase (calibru 12 și 338 ) aflate la. M - Serviciul (potrivit dovezii de predare-primire seria - nr. - din 31 iulie 2007).
S-a dispus restituirea către inculpat a 48 de cartușe de vânătoare cu calibru 300 și a 5 tuburi de cartușe trase de același calibru și către martora (.în B M,-/9, jud.M) a 49 de cartușe de vânătoare cu calibru 300 și a 5 tuburi de cartușe trase de același calibru toate aflate la. M - Serviciul (potrivit aceleiași dovezi de predare-primire).
În baza art. 191 alin.1 pr.pen. a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 570 lei - cheltuieli judiciare.
Împotriva mai sus menționatei sentințe a declarat apel inculpatul solicitând instanței desființarea sentinței atacate și, pronunțând o nouă hotărâre să se dispună, în temeiul art.11 pct.2 lit. a raportat la art.10 lit.a Cpp achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.271 din Lg.86/2006 și achitarea, în baza art.11 pct.2 lit. a raportat la art.10 lit. c Cpp sub aspectul comiterii infracțiunii prev. de art.279 alin. 1 Cp deoarece nu au fost administrate probe pertinente care să dovedească fără putință de tăgadă că inculpatul ar fi comis infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată.
Analizând apelul declarat din prisma motivelor invocate, al probelor administrate, atât în cursul urmăririi penale, cât și cu ocazia cercetării judecătorești, raportat și la dispozițiile art. 371 și urm. Cpp, Curtea constată că acesta este fondat urmând a fi admis pentru următoarele considerente:
Ministerul public, prin Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism -Biroul Teritorial Maramureșa dispus trimiterea în judecată a inculpatului care, în perioada septembrie 2005- ianuarie 2007, introdus în România, fără drept, cantitățile de 2915 bucăți cartușe de vânătoare cu calibru 12, 107 bucăți cartușe de vânătoare cu calibru 300 și 80 bucăți cartușe de vânătoare cu calibru 338, pe care apoi le a deținut fără drept în apartamentul său din B M,până la momentul în care muniția deținută contrar dispozițiilor legale a fost descoperită de martora.
În opinia acuzării această stare de fapt este dovedită prin declarațiile martorilor, și, prin procesul verbal de sesizare și cel de constatare, raportul de constatare tehnico-științifică nr.- din 05.07.2007 a Serviciului Criminalistic din cadrul IPJ M și raportul de expertiză nr.- din 23.07.2007 a aceluiași serviciu criminalistic, precum și procesele verbale de constatare și reinventariere.
Însă, instanța de apel constată că probele administrate în cursul prezentului proces nu au fost apte să răstoarne prezumția de nevinovăție de care beneficiază orice persoană acuzată conform art.52Cpp. Prin adoptarea prezumției de nevinovăție ca principui de bază, distinct de celelate drepturi care garantează și ele libertatea persoanei - dreptul la apărare, respectarea demnității umane- s-au produs o serie de restructurări ale procesului penal și a concepției organelor judiciare, care trebuie să răspundă următoarelor cerințe:
-vinovăția se stabilește în cadrul unui proces, cu respectarea garanțiilor procesuale, deoarece simpla învinuire nu înseamnă și stabilirea vinovăției;
-sarcina probei revine organelor judiciare, motiv pentru care interpretarea probelor se face în fiecare etapă a procesului penal, concluziile unui organ judiciar nefiind obligatorii și definitive pentru următoarea fază a procesului;
-la adoptarea unei hotărâri de condamnare, până la rămânerea definitivă, inculpatul are statutul de persoană nevinovată; la adoptarea unei hotărâri de condamnare definitive prezumția de nevinovăție este răsturnată cu efecteerga omnes;
-hotărârea de condamnare trebuie să se bazeze pe probe certe de vinovăție, iar în caz de îndoială, ce nu poate fi înlăturată prin probe, trebuie să se pronunțe o soluție de achitare.
Toate aceste cerințe sunt argumente pentru transformarea concepției asupra prezumției de nevinovăție, dintr-o simplă regulă, garanție a unor drepturi fundamentale, într-un drept distinct al fiecărei persoane, de a fi tratată ca nevinovată până la stabilirea vinovăției printr-o hotărâre penală definitivă.
Analizând probele care au stata la baza trimiterii în judecată a inculpatului, Curtea constată că acestea nu dovedesc fără putință de tăgadă împrejurarea că acesta ar fi comis faptele pentru care a fost cercetat.
- se știe cu titlul de certitudine este faptul că inculpatul a fost căsătorit cu martora, iar relațiile dintre cei doi s-au deteriorat, ajungând în cele din urmă la desfacerea căsătoriei. Pe fondul acestei stări tensionate și a faptului că cei doi aveau în proprietate un apartament în B M în care locuiau doar accidental, apare surprinzătoare întreaga desfășurare ulterioară a evenimentelor ce s-au soldat cu trimiterea în judecată a inculpatului.
Astfel, nu trebuie omis faptul că inculpatul vizita de circa 3-4 ori pe an apartamentul în care a fost găsită muniția, în rest în acel imobil locuind martorul, cu familia.
De asemenea, modalitatea în care a fost găsită muniția în locuri care nu erau închise cu cheia și ca atare, erau accesibile oricărei persoane ce putea intra în apartament, nu îndreptățește un observator obiectiv să aibă convingerea că doar inculpatul a putut ascunde cartușele în locurile unde au fost descoperite.
Pe fondul relațiilor tensionate dintre inculpat și martora -dovedite fără putință de tăgadă de certificatul medico-legal nr.510/18.06.2007 al Serviciului Medico-Legal Județean B M și adresa nr.5.533/350.493 din 25.07.2007 a IPJ M, Poliția Municipiului B M, declarațiile acesteia din urmă vor fi privite cu reticență, fiind, în opinia noastră atinse de un anumit grad de subiectivism cu atât mai mult cu cât a afirmat că a obținut permis de vânătoare doar pentru ai face pe plac soțului și că nu este deloc pasionată de acest sport. Această ultimă afirmație este combătută însă de fotografiile depuse cu ocazia soluționării apelului de către apărătorul inculpatului.
- se mai cunoaște cu titlu de certitudine este faptul că atât inculpatul apelant, cât și fosta sa soție beneficiau de permise de port armă ce le permitea introducerea în România a 600 bucăți cartușe de vânătoare cu calibru 12 și 300 bucăți cartușe de vânătoare cu calibrul 300.
În condițiile mai sus enunțate este absolut nedovedit faptul că inculpatul ar fi introdus în țară, nerespectând dispozițiile legale ce operează în materie muniția descoperită de către fosta sa soție. Nici o probă din dosar nu face vorbire de acest lucru, nici măcar martora cheie a acuzării nu afirmă că ar fi văzut sau ar fi avut cunoștință că inculpatul a introdus muniție în țară, depășind cantitatea maximă admisă de permisele de port armă ci doar presupune cănumai inculpatul putea aduce și ascundegloanțele.
Situația este identică și în cazul celeilalte infracțiuni reținute în sarcina inculpatului, cea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor deoarece nu s-a dovedit, fără putință de tăgadă, că inculpatul ar fi deținut fără drept muniție de vânătoare în condițiile în care, așa cum reiese din întreg materialul probator administrat în cauză, în apartamnetul în care a fost descoperită muniția aveau acces un număr M de persoane, și nu doar inculpatul.
Având în vedre că, la pronunțarea unei condamnări, instanța trebuie să și întemeieze convingerea vinovăției inculpatului pe bază de probe sigure, certe și întrucât probele în acuzare nu au un caracter cert, nu sunt decisive sau sunt incomplete, lăsând loc unei nesiguranțe în privința vinovăției inculpatului se impune a se da eficiență regulii potrivit căreiaorice îndoială este în favoarea inculpatului.
Regula in dubio pro reo constituie un complement al prezumției de nevinovățiee, un principiu instituțional care reflectă modul în care principiul aflării adevărului consacrat în art.3 Cpp, se regăsește în materia probațiunii. Ea se explică prin aceea că, în măsura în care dovezile administrate pentru susținerea vinovăției celui acuzat conțin o informație îndoielnică tocmai cu privire la vinovăția făptuitorului în legătură cu fapta imputată, autoritățile judecătorești penale nu-și pot forma o convingere care să se constituie într-o certitudine și, de aceea, ele trebuie să concluzioneze în sensul nevinovăției acuzatului și să l achite.
Înainte de a fi o problemă de drept, regulain dubio pro reoeste o problemă de fapt. . justiției penale cere ca judecătorii să nu se întemeieze, în hotărârile pe care le pronunță, pe probabilitate, ci pe certitudinea dobândită pe bază de probe decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă.
Chiar dacă în fapt organele judiciare au administrat probe iar alte probe nu de întrevâd ori pur și simplu nu există, și totuși îndoiala persistă în ce privește vinovăția, atunci îndoiala este echivalentă cu o probă pozitivă de nevinovăție și deci inculpatul trebuie achitat.
Față de cele de mai sus Curtea constată că vinovăția inculpatului nu este dovedită fără putință de tăgadă și ca atare, neexistând probe certe de vinovăție, ci doar simple prezumții și presupuneri ale organelor de urmărire penală, va admite apelul declarat de către inculpat, conform dispozitivului.
Văzând și prevederile art.192 alin. 3 Cpp
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a proc.pen. declarat de apelantul - inculpat, fiul lui și, născut la 23 martie 1949 în Italia, domiciliat în, nr.13A, cu reședința în B M,-/9, jud. M, împotriva sentinței penale nr. 303/2008 a Tribunalului Maramureș pe care o desființează în parte, raportat la dispozițiile de condamnare emise, pronunțând o nouă hotărâre:
În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d proc.pen. achită pe inculpatul de sub învinuirea săvârșirii infracțiunilor de contrabandă prev. de art. 271 din 86/2006 cu aplic. art. 41 al.2 pen. și nerespectare a regimului armelor și munițiilor prev. de art. 279 al.1 pen.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
Cheltuielile judiciare avansate de stat, la fond și în apel, rămân în sarcina acestuia.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 27 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
Red./
4 ex./03.12.2008
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
ÎNCHEIERE PENALĂ
Ședința Camerei de Consiliu din 24 decembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: - -
JUDECĂTORI: - -
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR:.
S-a luat spre examinare, la cererea traducătorului autorizat, cauza având ca obiect îndreptarea omisiunii vădite din decizia penală nr.125/A/2008 a Curții de Apel Cluj.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța acordă cuvântul pentru dezbaterea judiciară a cauzei.
Reprezentantul Parchetului susține înlăturarea omisiunii vădite, în sensul de a se dispune acordarea onorariului pentru serviciile de traducere și interpretare pentru traducătorul autorizat, d-na.
CURTEA
Instanța a fost sesizată cu cererea traducătorului autorizat, d-na privind existența unei omisiuni vădite în sensul că nu s-a dispus acordarea sumei de 245,25 RON ca onorariu pentru traducător, sumă care reprezintă servicii de traducere și interpretare.
Întrucât pentru efectuarea acestor traduceri certificate, traducătorul autorizat a desfășurat o activitate de traducere din limba italiană în limba română, Curtea, în baza art. 7 și 8 din Legea nr.178/1997 modificată prin Legea nr.110/2005 pentru aprobarea nr.OG11/2005 raportat la Ordinul nr.1341/C din 20 septembrie 2005 al Ministerului Justiției și al Ministerului Finanțelor Publice va stabili onorariu interpret din limba italiană în limba română la suma de 245,25 RON (la tariful de 14,50 RON/pagină format A4 + 50% taxă urgență și servicii interpretariat), sume ce se plătesc conform art.190 alin.1 și 5.pr.pen. din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
În baza art. art.190 cod proc.pen. și a art.7 și 8 din Legea nr.178/1997, modificată.
Dispune acordarea onorariului interpret în sumă de 245,25 RON (la tariful de 14,50 RON/pagină format A4 + 50% taxă urgență și servicii interpretariat) sume ce se plătesc conform art.190 alin.1 și 5 cod proc.pen. din fondul Ministerului Justiției.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 24 decembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
MINUTA ÎNCHEIERII PENALE din 24 decembrie 2008
În baza art. art.190 cod proc.pen. și a art.7 și 8 din Legea nr.178/1997, modificată.
Dispune acordarea onorariului interpret în sumă de 245,25 RON (la tariful de 14,50 RON/pagină format A4 + 50% taxă urgență și servicii interpretariat) sume ce se plătesc conform art.190 alin.1 și 5 cod proc.pen. din fondul Ministerului Justiției.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 24 decembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
Președinte:Săndel MacaveiJudecători:Săndel Macavei, Monica Șortan
