Obligarea de a nu parasi tara sau localitatea. Decizia 209/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR. 209/R/2008

Ședința publică din 27 martie 2008

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Valentin Chitidean

JUDECĂTORI: Valentin Chitidean, Săndel Macavei Monica Șortan

- -

GREFIER: - -

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ reprezentat prin PROCUROR:

S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpata A împotriva încheierii penale din data de 12 martie 2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Bistrița -N, inculpata fiind trimisă în judecată pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență, prev. și ped. de art. 257.pen.

La apelul nominal făcut în cauză la prima strigare se prezintă apărătorul desemnat din oficiu al inculpatei, av., cu delegație avocațială la dosar, lipsă fiind inculpata -

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, apărătorul inculpatei -a, întrucât la fond inculpata are apărător ales, solicită lăsarea cauzei la a doua strigare, pentru a lua legătura cu acesta.

Instanța încuviințează cererea formulată de apărătorul desemnat din oficiu al inculpatei și dispune lăsarea cauzei la a doua strigare, pentru a se lua legătura cu apărătorul ales al inculpatei.

La apelul nominal făcut în cauză la a doua strigare se prezintă apărătorul ales al inculpatei, av., cu delegație avocațială la dosar, lipsă fiind inculpata -

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, apărătorul inculpatei -a depune la dosarul cauzei împuternicirea avocațială și învederează instanței că inculpata este internată la C la spital, cu mențiunea că aceasta s-a angajat să se prezinte la termenul de judecată din data de 9 aprilie 2008.

Nefiind cereri de ridicat sau excepții de formulat, Curtea acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.

Apărătorul inculpatei -a solicită admiterea recursului și revocarea măsurii luată de către instanță. Apreciază că la momentul procesual la care s-a soluționat propunerea Parchetului de luare a acestei măsuri preventive, această măsură nu putea fi luată, pentru că inculpata nu era prezentă și nici nu s-a verificat de către instanță dacă este legal investită cu soluționarea cauzei. De asemenea, consideră că în mod greșit s-au luat în considerare motivele că în situația în care nu s-ar admite propunerea Parchetului ar exista o dezaprobare publică, ce ar duce la prejudicierea soluției ce se va pronunța în cauză, având în vedere persoana inculpatei și funcția pe care aceasta a deținut-o, precum și la cuantumul sumei reținută în cauză. În acest sens, apreciază că suma de 100 euro este o valoare mai mult decât mică.

Totodată, solicită a se avea în vedere că inculpata nu este deranjată de ideea luării acestei măsuri preventive, pentru că oricum nu era interesată să plece din țară, ci de obligații și interdicțiile care decurg din aceasta, respectiv că trebuie să se prezinte la Poliție și că nu are dreptul de exercita funcția la instituția la care a lucrat. Învederează instanței că inculpata este acuzată de comiterea infracțiunii de trafic de influență, care este o infracțiune ce poate fi comisă de orice persoană, nefiind vorba de un subiect calificat și neavând legătură cu calitatea de funcționar a subiectului respectiv, motiv pentru care consideră că nu se impune luarea acestei măsuri preventive. De asemenea, s-a reținut că fapta a săvârșită în cadrul instituției și în timpul desfășurării activității, însă solicită a se avea în vedere că fapta nu are nici o legătură cu locul unde s-a comis și cu funcția pe care o avea inculpata, astfel că nu se impune luarea acestei măsuri, mai ales având în vedere restricțiile facultative aplicate.

Reprezentantul Parchetului constată că inculpata a fost trimisă în judecată pentru comiterea infracțiunii trafic de influență, dispunându-se față de aceasta în faza de urmărire penală luarea măsurii obligării de a nu părăsi țara, iar instanța de fond a menținut măsura preventivă luată față de aceasta. Apreciază că raportat la gravitatea faptei, măsura luată în cauză se justifică, soluția atacată fiind legală și temeinică, astfel că solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat în cauză.

CURTEA

Prin încheierea penală din 12 martie 2008 a Tribunalului Bistrița N, s-a admis cererea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița N, ca fiind intemeiată și în consecință, în baza art. 145/1 pr.pen. s-a dispus față de inculpata, fiica lui - și, născută la 10.12.1959, în, jud. B N, CNP -, domiciliată în N, str. - -, --2,. 5, jud. B N, măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara.

Conform art. 145/1 alin.2 rap.la art. 145 alin. 1/1 și alin.1/2 Cod procedură penală, pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara, inculpata este obligată să respecte următoarele obligații:

- să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemată;

- să se prezinte la organele de Poliție din localitatea de domiciliu, respectiv Poliția orașului N, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori va fi chemată;

- să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței care a dispus măsura;

- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme;

- să nu exercite profesia de funcționar în cadrul formațiunilor de evidență a persoanelor.

S-a atras atenția inculpatei asupra disp.art. 145/1 al. 2 rap. la art. 145 alin. 2/2 Cod procedură penală.

S-a dispus comunicarea prezentei încheieri organelor și instituțiilor arătate în art. 145 alin.2/1 Cod procedură penală.

Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin Rechizitoriul nr. 14/D/P/2008, al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița N, a fost trimisă în judecată inculpata A, fiica lui - și, născută la 10.12.1959, în, jud. B N, CNP -, domiciliată în N, str. - -, --2,.5, jud.B N, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prev. de art.257 pen.

Prin actul de acuzare se reține în sarcina inculpatei că în ziua de 15.01.22008, în urma denunțului numitului G, a fost surprinsă în flagrant, la locul său de muncă (Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanei din cadrul Poliției N), primind de la acesta doua bancnote de 50 euro, ca recompensa pentru faptul că ar fi insistat cu un telefon, la B, în vederea transcrierii certificatului de naștere al minorei Viona, născută în Austria.

Prin Ordonanta din 15.01.2008 dată în dosarul nr. 14/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița Ns -a luat față de inculpata -a, masura obligării de a nu parasi țara și s-au stabilit în sarcina acesteia respectarea următoarelor obligații, impuse conform art.145/1 alin.2, rap.la art. 145 alin. 1/1 și 145 alin. 1/2 Cod procedură penală: să se prezinte la organul de urmărire penală sau după caz la instanța de judecată ori de câte ori este chemată; să se prezinte la organul de poliție desemnat - Poliția orașului N, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte este chemată; să nu își schimbe locuința fără încuviințarea procurorului; să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme; să nu exercite profesia de funcționar în cadrul formațiunilor de evidență a persoanelor. Prin aceeași ordonanță s-a atras atenția inculpatei asupra consecințelor nerespectării măsurii, dispuse în privința sa.

La adoptarea acestei măsuri preventive procurorul a avut în vedere că sunt îndeplinite cerințele art. 143, 136 lit. c pr.pen. art. 145 pr.pen. rap. la art.145/1 C;pr.pen. și că inculpata recunoaște săvârșirea faptei.

Prin încheierea penală nr. 13/CC/2007 din 13.02.2007, pronunțată de Tribunalul Bistrița N, în dosarul nr- a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea formulată de inculpata -

Ulterior, prin Ordonanța din 8 februarie 2008, dată în același dosar, procurorul a dispus prelungirea măsurii obligării de a nu părăsi tara cu încă 30 de zile și a stabil ca inculpata să respecte și pe viitor obligațiile enumerate anterior.

Examinând actele și lucrările dosarului de urmărire penală nr. 14/P/2007; Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița N, instanța a constată că sunt îndeplinite cerințele art. 143 pr.pen. și că măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara se impune a fi luată în continuare față de inculpata -a pe durata judecării cauzei, în scopul bunei desfășurări a procesului penal, fiind îndeplinite cerințele art. 136 pr.pen.

Instanța a apreciat că luarea acestei măsuri este întrutotul justificată (circumstanțele concrete în care a fost comisă fapta, descoperirea ei în flagrant, statutul inculpatei (agent șef principal de poliție) și locul săvârșirii infracțiunii (într-o instituție publică, în timpul programului de lucru). Este evident că faptele de gen celei reținute în sarcina inculpatei, au o rezonanță negativă în rândul comunității locale, creează o stare de dezaprobare publică și o imagine proastă instituției în care este încadrată învinuita.

Împotriva încheierii menționate, inculpata -a a declarat recurs în termen.

În susținerea recursului inculpata a criticat încheierea atacată susținând că în momentul discutării măsurii preventive, aceasta nu putea fi luată pentru că inculpata nu era prezentă, iar instanța nu putea nici măcar verifica dacă este legal investită în absența inculpatei.

S-a apreciat că în mod greșit s-a motivat de către instanța de fond că în situația în care nu s-ar lua măsura preventivă ar exista o dezaprobare publică având în vedere persoana inculpatului și funcția pe care a deținut-

Recurenta a menționat că recursul declarat vizează în special interzicerea dreptului de a-și exercita funcția la instituția la care a lucrat deoarece, fiind acuzată de comiterea infracțiunii de trafic de influență, infracțiune ce nu presupune un subiect activ special, nici interdicția nu putea fi impusă.

Examinând încheierea atacată, din perspectiva motivelor de recurs invocate precum și din oficiu - conform art.385/6 al.3 pr.pen. - sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița N, nr.14/P/19.02.2008, recurenta -a a fost trimisă în judecată pentru infracțiunea de trafic de influență prev.de art257 pen. reținându-se că a fost surprinsă în flagrant în timp ce la locul de muncă al acesteia - ea fiind șefa serviciului public comunitar local de evidență a persoanei din Primăria N - a primit de la numitul G, 100 euro, pentru că inculpata a insistat telefonic la organele abilitate din B în vederea transcrierii în România a certificatului de naștere al unei minore născute în Austria.

La termenul din 12.03.2008 tribunalul, în absența inculpatei al cărei apărător a susținut că aceasta este internată în spital, s-a luat în discuție propunerea procurorului de luare față de inculpată a măsurii obligării de a nu părăsi țara.

Susținerea recurentei că această măsură nu putea fi luată atunci deoarece în lipsa inculpatei nu se putea discuta nici măcar aspectul primar al legalei sesizări al instanței, este nelegală deoarece astfel cum în cazul arestării art.300/1 prevede că instanța este datoare să verifice legalitatea și temeinicia acesteia, imediat după înregistrarea dosarului la instanță, deci chiar anterior verificării regularității actului de sesizare ce are loc la prima înfățișare conform art.300 pr.pen. așa și discutarea unei măsuri neprivative de libertate poate avea loc chiar anterior primei înfățișări, deci necondiționat de prezența sau absența inculpatei.

Referitor la celălalt aspect sesizat, respectiv la instituirea față de inculpată a obligației de a nu-și exercita profesia în cadrul formațiunilor de evidență a persoanelor, nu este nelegal, deoarece art.145/1 al.2 rap.la art.145 al.1/2 lit.f pr.pen. prevede că măsura obligării de a nu păsări țara poate cuprinde printre obligațiile facultative impuse inculpatului și aceea a interzicerii exercitării profesiei, meseriei, sau desfășurării activității în exercitarea căreia a săvârșit fapta.

Din textul menționat, rezultă că această măsură poate fi instituită nu numai în cazul infracțiunilor cu subiect activ calificat, ci în cazul tuturor infracțiunilor.

Invocarea netemeiniciei instituirii acestei obligații este înlăturată de către C datorită faptului că din dosar rezultă, iar inculpata a recunoscut, că aceasta a comis fapta tocmai în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu și folosindu-se de relațiile sale profesionale pentru a obține transcrierea certificatului de naștere a unui copil născut în străinătate.

Art.145/1 al.2 rap.la art.145 al.1 pr.pen. prevede că măsura obligării de a nu părăsi poate fi luată numai dacă sunt îndeplinite condițiile prev.de art.143 al.1 pr.pen. - referitoare la existența probelor sau indiciilor temeinice că inculpata a comis o faptă penală - necondiționat de existența oprobiului public sau altor împrejurări ca cele menționate în motivele de recurs, ca atare existența sau inexistența rezonanței negative în rândul comunității este irelevantă pentru luarea măsurii preventive de față.

luării măsurii obligării de a nu părăsi țara și a instituirii controlului judiciar aferent, este lăsată la aprecierea instanței în funcție de particularitățile cauzei cu care a fost investită.

Așadar în baza art.385/15 pct.1 lit.b pr.pen. și art.141 pr.pen. va respinge ca nefondat recursul inculpatei.

Văzând și disp.art.192 al.2 pr.pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de către inculpata, domiciliată în N, str. - -, --2,. 5, jud. B N, împotriva încheierii penale din 12 martie 2008 a Tribunalului Bistrița N, in dosarul nr-.

Obligă pe inculpata recurentă să plătească în favoarea statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 27.03.2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - - - - - - -

RED.VC/MR

08.04.08/2 EX.

Președinte:Valentin Chitidean
Judecători:Valentin Chitidean, Săndel Macavei Monica Șortan

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Obligarea de a nu parasi tara sau localitatea. Decizia 209/2008. Curtea de Apel Cluj