Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 11/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 11/A/2010
Ședința publică din 04 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Leontin Coraș
JUDECĂTOR 2: Ștefan Făt
Grefier - -
Prezentul complet a fost constituit potrivit prevederilor art.95 și urm. din Regulamentul de Ordine Internă a Instanțelor Judecătorești
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia reprezentat de
Procuror
Pe rol fiind soluționarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba și inculpatul împotriva sentinței penale nr. 382/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns inculpatul apelant asistat de apărător ales, avocat și apărător desemnat din oficiu, avocat și inculpatul intimat asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care instanța procedează la audierea inculpaților și, declarațiile acestora fiind consemnate în procese verbale separat atașate la dosar.
Apărătorul ales al inculpatului apelant, avocat, depune la dosar memoriu cu motivele de apel și doctrină.
Instanța constată că nu sunt cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta Parchetului solicită admiterea apelului și casarea sentinței penale atacate ca netemeinică și nelegală. Sub aspectul nelegalității arată că instanța de fond prin hotărârea atacată a respins cererea formulată de inculpați de schimbare a încadrării juridice fără a menționa textul de lege, respectiv art. 334 Cod procedură penală și fără a indica infracțiunea în care se solicită schimbarea încadrării juridice. Arată că un alt aspect de nelegalitate a hotărârii atacate se referă la faptul că instanța, dispunând condamnarea inculpatului pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor trebuia să aplice și pedeapsa complementară prev. de art. 64 lit. a și b Cod penal. Arată că instanța de fond a omis să menționeze în hotărârea pronunțată că despre suspendarea executării pedepsei sub supraveghere aplicată inculpatului va fi încunoștințat organul de poliție din localitatea unde acesta domiciliază. De asemenea, arată că instanța de judecată trebuia să facă trimitere și la dispozițiile art. 998 cod civil atunci când a obligat inculpații la plata daunelor morale în favoarea părții civile. În ce privește aspectele de netemeinicie a hotărârii atacate arată că acestea se referă la greșita individualizare a pedepselor aplicate inculpaților, precum și la greșita individualizare a executării pedepsei aplicate inculpatului. Arată că raportat la situația concretă de fapt, la intensitatea loviturilor, instanța de fond în mod greșit a reținut circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului și a dispus reducerea pedepsei sub minim, apreciind că nu se impunea a se dispune suspendarea pedepsei. Cu privire la inculpatul arată că instanța de fond în mod greșit a dispus sancționarea administrativă a acestuia, considerând că fapta săvârșită prezintă pericolul social al infracțiunii și că se impunea aplicarea sancțiunii penale a închisorii sau a unei amenzi penale. Pentru aceste considerente solicită admiterea apelului și înlăturarea aspectelor de nelegalitate invocate, obligarea inculpatului la o pedeapsă mai mare, cu executarea în regim de detenție, iar a inculpatului la o pedeapsă cu închisoarea sau la amendă penală.
Apărătorul ales al inculpatului apelant, avocat, solicită admiterea apelului declarat de inculpatul și desființarea sentinței penale atacate ca netemeinică și nelegală. Solicită să se constate că ne aflăm în prezența unei cauze de înlăturare a răspunderii penale, respectiv a legitimei apărări, motiv pentru care solicită achitarea inculpatului în temeiul art. 10 lit. e Cod procedură penală. Solicită să se constate că din întreg materialul probator administrat rezultă că prin partea părții vătămate s-au adresat injurii și acel atac material injust, iar proporțional acestui atac, inculpatul s-a aflat sub imperiul provocării, motiv pentru care solicită să se constate că apărarea nu excede atacului. Arată că inculpatul a acționat în baza unui atac direct, material și injust. Solicită să se constate că după atac partea vătămată nu s-a îndepărtat de la locul incidentului și a aplicat noi lovituri cu o scândură, astfel că inculpatul s-a aflat în legitimă apărare. Solicită să se constate că deși au invocat aceste aspecte instanța de fond în mod greșit nu a reținut starea de legitimă apărare. În al doilea rând învederează instanței faptul că a solicitat instanței de fond aplicarea circumstanțelor atenuante legale ale provocării, prev. de art. 73 lit. b Cod penal. Arată că din materialul de urmărire penală rezultă că inculpatul a săvârșit infracțiunea sub stăpânirea unei stări de temere. Precizează că întreg incidentul a fost provocat de partea vătămată, care, aflată în stare de ebrietate, a adus injurii inculpaților și martorului. Solicită să se constate că sunt întrunite condițiile provocării, actele provocatorii realizându-se prin violență și amenințarea cu moartea. Arată că instanța a reținut că nu poate fi reținută starea de provocare, motiv pentru care solicită să se constate că această susținere este lipsită de temeinicie, apreciind că o amenințare cu suprimarea vieții, mai multe lovituri cu scândura și aruncarea toporului spre capul inculpatului au caracterul de provocare. Sub aspectul încadrării juridice arată că din întreg materialul probator rezultă fără nici un echivoc că nu sunt aplicabile prevederile art. 175 lit. i Cod penal, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 152 Cod penal care definește fapta săvârșită în public. Arată că a depus la dosar în acest sens practică judiciară. Precizează că parchetul a reținut că incidentul s-a produs pe un drum public, iar instanța de fond a stabilit că fapta s-a comis pe un teren inaccesibil publicului, dar a reținut circumstanța respectivă. Solicită să se constate că art. 152 lit. c Cod penal prevede că fapta a fost comisă în loc public atunci când a fost comisă în loc neaccesibil publicului cu intenția ca fapta să fie auzită sau văzută și dacă acest rezultat s-a produs față de două sau mai multe persoane, apreciind astfel că în speță nu este îndeplinită condiția săvârșirii faptei în loc public.
Cu privire la apelul Parchetului, sub aspectul motivelor de legalitate invocate la punctele 1 și 2, solicită respingerea ca lipsite de temei, apreciind că nu se impunea a se face trimitere la art. 334 Cod procedură penală și că pedeapsa complementară a fost inclusă în sentința atacată, chiar dacă s-a făcut trimitere doar la pedeapsa accesorie. În ce privește motivele privind menționarea în sentință a încunoștințării organului de poliție de la domiciliu și a nemenționării art. 998 Cod civil în ceea ce privește daunele morale, solicită admiterea acestora. Sub aspectul motivelor de netemeinicie invocate de către parchet, solicită respingerea lor în totalitate, ca netemeinice, conform motivelor scrise depuse la dosar.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul intimat, avocat, solicită acordarea onorariului parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul. Solicită menținerea ca legală și temeinică a sentinței penale atacate. Cu privire la apelul declarat de Parchet solicită admiterea în parte a acestuia, în sensul menționării art. 998 Cod civil.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea apelului declarat de inculpatul, apreciind că motivele invocate de acesta sunt nefondate. Arată că în cauză nu se poate reține legitima apărare, având în vedere că din probatoriul administrat nu rezultă că în momentul când inculpatul a luat toporul și a aplicat lovituri cu muchia partea vătămată îl atacase pe inculpat, mai mult, partea vătămată a încercat să fugă, dar a fost urmărită de inculpatul, împrejurări față de care apreciază că nu este vorba de legitimă apărare. Cu privire la reținerea stării de provocare arată că din probatoriul administrat nu rezultă starea de provocare, ci împrejurarea că inculpatul a lovit primul în acest incident, aspecte arătate și de inculpatul și de martorul. Cu privire la încadrarea juridică a faptei apreciază că aceasta este corectă și legală. Arată că zona nu este împrejmuită de garduri despărțitoare, iar locuințele sunt la o distanță relativ mică, despărțite de un gard, însă în apropierea acestuia se află o potecă care este accesibilă publicului. Învederează instanței faptul că este adevărat că loviturile au fost aplicate în apropierea intrării în locuință, dar arată că la fața locului s-au aflat și soția părții vătămate și martorul. Pentru aceste considerente apreciază că este corectă încadrarea juridică a faptei în art. 175 lit. i Cod penal.
Apărătorul ales alinculpatului apelant, avocat, în replică, arată că partea vătămată nu a încercat să fugă.
Inculpatul apelant, având ultimul cuvânt, arată că achiesează la concluziile apărătorului său ales.
Inculpatul intimat, având ultimul cuvânt, solicită menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond.
CURTEA DE APEL
Asupra apelurilor penale de față:
Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.382/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr- a fost respinsă cererea formulată de inculpatul privind schimbarea încadrării juridice a faptei deduse judecății.
A fost condamnat inculpatul - fiul lui G și, născut la 26.03.1979 în S, jud. A, cetățean român, neșcolarizat, fără ocupație și loc de muncă, căsătorit, 6 copii minori, stagiul militar nesatisfăcut, domiciliat în comuna, sat, nr. 117A, jud. A, fără antecedente penale, CNP -, la:
- 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat prev. de art. 20 Cod penal raportat la art. 174, 175 lit. i Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. a, c Cod penal, art. 76 lit. a Cod penal.
În baza art. 86/1 Cod penal s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare de 6 ani.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispoz. art. 86/4 Cod penal.
În baza art. 86/3 Cod penal a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Alba la termenele fixate de acesta;
b) să anunțe, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință si orice deplasare care depășește 8 zile, precum si întoarcerea;
c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
S-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II, b Cod penal în condițiile și pe durata stipulată de art. 71 Cod penal.
În baza art. 71 al. 5 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.
S-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 11/2009 emis de Tribunalul Alba, dacă nu este arestat în altă cauză.
În baza art. 88 Cod penal s-a deduse din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive începând cu 23.03.2009 la zi.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. b/1 Cod procedură penală coroborat cu art. 18/1 Cod penal a fost achitat inculpatul - fiul lui G și, născut la 13.08.1990, CNP - de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 al. 2 Cod penal în dauna părții vătămate.
În baza art. 91 lit. c Cod penal s-a aplicat în sarcina inculpatului sancțiunea administrativă a amenzii în cuantum de 600 lei.
În baza art. 14, 346 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea părții civile domiciliat în comuna, sat, nr. 122, jud. A suma de 5000 lei daune morale.
În baza art. 14, 346 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea părții civile suma de 600 lei daune morale.
În baza art. 313 din Legea nr. 95/2006 a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea părții civile Spitalul Municipal S suma de 896,20 lei cheltuieli de spitalizare, iar în favoarea părții civile Spitalul Județean de Urgență AIs uma de 602,32 lei cheltuieli de spitalizare.
În baza art. 118 lit. b Cod penal s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul a unei scânduri din lemn.
În baza art. 109 al. 4 Cod procedură penală s-a dispus restituirea către partea vătămată a obiectelor ridicate conform dovezilor existente la dosarul cauzei ( 60-61).
În baza art. 7 din Legea 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul în vederea introducerii în la data rămânerii definitive a prezentei sentințe și dispune comunicarea hotărârii în acest sens la IGPR.
În baza art. 191 Cod procedură penală au fost obligați inculpații să plătească fiecare în favoarea statului suma de 1000 lei cheltuieli judiciare din care suma de 400 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu s-a dispus a fi virată în contul A din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților în favoarea
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Inculpatul locuiește în satul, com., fiind vecin cu partea vătămată. Între cei doi au existat discuții legate de amplasamentul gardului despărțitor al celor două imobile, dar și pentru că inculpatul și-a depozitat o cantitate de gunoi menajer pe terenul său, lângă gard.
La data de 06.03.2009, în jurul orelor 1730, în timp ce inculpatul se afla în curtea locuinței sale și încerca să repare gardul despărțitor, la fața locului a apărut partea vătămată având asupra sa un topor, întrucât intenționa să taie lemne dintr-o grămadă care era depozitată pe terenul său.
Partea vătămată, care era sub influența băuturilor alcoolice, observând că inculpatul repară gardul, s-a enervat când a văzut că pe terenul său se află gunoi, care trecuse de pe terenul inculpatului prin gard, astfel că i-a reproșat inculpatului acest lucru.
La scurt timp, la fața locului a apărut și numita, soția inculpatului, care i-a reproșat părții vătămate de ce se ceartă cu soțul ei.
Cei doi au început să-și adreseze reciproc cuvinte jignitoare, iar a aruncat cu o piatră înspre direcția părții vătămate, moment în care acesta a amenințat-o cu toporul.
Între timp la fața locului a apărut și inculpatul, cumnatul inculpatului, care a început să profereze cuvinte injurioase la adresa părții vătămate.
Partea vătămată le-a cerut celor doi inculpați să-și mute gardul, în caz contrar le va suprima viața.
fiind de atitudinea părții vătămate, au împins-o pe partea vătămată care, de teama de a nu fi agresată, a aruncat cu toporul ce-l avea asupra sa, în direcția inculpatului, care s-a ferit, toporul căzând lângă grămada de lemne a părții vătămate.
După aceasta, cei doi inculpați au luat o scândură din lemn, inculpatul aplicând o lovitură în zona capului părții vătămate, iar inculpatul, două lovituri în zona umerilor și a picioarelor.
Întrucât inculpatul s-a aplecat să ia de la pământ toporul, partea vătămată a luat de lângă gard o altă scândură, aplicând o lovitură peste spate inculpatului, care în acel moment a luat de la pământ toporul părții vătămate și i-a aplicat acesteia cu muchia părții metalice o lovitură puternică în zona capului, lovind de sus în jos și ținând toporul cu ambele mâini. Urmare a loviturii primite, partea vătămată a căzut la pământ și a rămas inconștientă.
Martorul împreună cu inculpatul au luat partea vătămată de brațe ajutând-o să ajungă la locuința sa.
După aproximativ 30 minute, la locuința părții vătămate a sosit soția și fratele lui, care au anunțat ambulanța și organele de poliție.
Partea vătămată a fost transportată la Spitalul S unde a rămas internată până la data de 10.03.2009, când datorită agravării stării de sănătate a fost transferată la Spitalul Județean de Urgență A, unde a fost supusă unei intervenții chirurgicale de urgență.
Din raportul de expertiză medico-legală, întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală A, reiese că leziunile suferite de partea vătămată i-au pus viața în pericol și necesită 45-50 zile îngrijiri medicale, iar în lipsa leziunii mai grave, celelalte leziuni ar fi necesitat 5-6 zile îngrijiri medicale.
Starea de fapt, astfel cum a fost reținută, a reieșit din coroborarea întregului material probator existent la dosarul cauzei, respectiv: sesizarea din oficiu a organelor de urmărire penală, procesul-verbal de cercetare la fața locului însoțit de planșele fotografice, certificatul medico-legal, raportul de expertiză medico-legală, declarațiile părții vătămate, depozițiile martorilor, și coroborate cu declarațiile de recunoaștere a inculpaților și.
În drept, fapta inculpatului care în prezența mai multor persoane a încercat să suprime viața părții vătămate, aplicându-i o lovitură cu muchia metalică a unui topor și cu o scândură în zona capului, cauzându-i leziuni grave ce au impus intervenție chirurgicală și i-au pus acesteia viața în pericol, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor calificat prev. de art. 20 Cod penal rap. la art.174,175 lit. i Cod penal.
Cererea formulată de inculpatul privind schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de tentativă la omor calificat prev. de art. 20 Cod penal rap. la art. 174 Cod penal nu a putut fi primită pentru următoarele considerente:
În conformitate cu dispozițiile art. 152 alin. 1 lit. c Cod penal, fapta se consideră săvârșită în public atunci când a fost comisă,în loc neaccesibil publicului,dacă acest rezultat s-a produs față de două sau mai multe persoane.
Ca atare, chiar dacă fapta dedusă judecății a fost comisă de inculpat într-un loc neaccesibil publicului, respectiv pe terenul proprietate privată a părților, dat fiind că rezultatul faptei s-a produs față de două sau mai multe persoane (, ), în mod corect s-a reținut în speța dedusă judecății, că a fost comisă în loc public, reținându-se astfel incidența dispozițiilor art. 175 lit.i Cod penal.
Cu toate că inculpatul a solicitat reținerea stării de legitimă apărare sau circumstanța atenuantă a provocării, instanța a constatat că niciuna dintre instituțiile juridice invocate nu este incidentă în cauză.
Potrivit art. 44 alin. 2 Cod penal, se reține legitima apărare atunci când fapta prevăzută de legea penală este săvârșită pentru a contracara un atac material, direct și injust.
În prezenta cauză însă, din materialul probator administrat, nu rezultă că acțiunea violentă a inculpatului a fost determinată de vreun atac al părții vătămate, astfel încât nu s-a putut reține starea de legitimă apărare.
Nu a putut fi reținută nici starea de provocare, prev. de art. 73 lit.b Cod penal, întrucât nu reiese că fapta a fost săvârșită sub imperiul unei puternice tulburări sau emoții declanșată de un act provocator al părții vătămate.
Relevând împrejurările ce definesc profilul socio-moral al inculpatului s-a reținut că acesta nu posedă antecedente penale, intrând pentru prima dată sub incidența legii penale.
Tribunalul a reținut că atitudinea inculpatului după săvârșirea infracțiunii, rezultând din comportarea sinceră în cursul procesului, conduita bună înainte de săvârșirea infracțiunii, constituie circumstanțe atenuante în sensul dispozițiilor art. 74 lit. a, c Cod penal, circumstanțe cărora instanța le va da eficiență prin prisma dispozițiilor art. 76 lit. a Cod penal.
Procedând la individualizarea și proporționalizarea pedepsei aplicate inculpatului, prin prisma dispozițiilor art.72 Cod penal, cât și a criteriilor ce conturează profilul socio-moral al inculpatului, instanța a aplicat acestuia 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat prev. de art. 20 Cod penal raportat la art. 174, 175 lit. i Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. a, c Cod penal, art. 76 lit. a Cod penal.
Raportat la persoana inculpatului, la comportamentul său după comiterea faptei, Tribunalul a apreciat că pronunțarea unei hotărâri de condamnare constituie un avertisment pentru inculpatul și chiar fără executarea pedepsei, acesta nu va mai săvârși alte infracțiuni, argument pentru care instanța în baza art. 86/1 Cod penal a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare de 6 ani.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86/4 Cod penal.
În baza art. 86/3 Cod penal a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Alba la termenele fixate de acesta;
b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință si orice deplasare care depășește 8 zile, precum si întoarcerea;
c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
Procedându-se la aplicarea pedepselor accesorii s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza II, b Cod penal în condițiile și pe durata stipulată de art. 71 Cod penal.
La stabilirea și aplicarea pedepselor accesorii s-a avut în vedere atât decizia nr. LXXIV/2007 a ÎCCJ, precum și jurisprudența CEDO în materie (cauza Hirst contra Regatului Unit al Marii Britanii), potrivit cărora aplicarea pedepselor accesorii nu se face în mod automat prin efectul legii, ci prin aprecierea instanței în fiecare caz în parte.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.
S-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 11/2009 emis de Tribunalul Alba, dacă nu este arestat în altă cauză.
În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive începând cu 23.03.2009 la zi.
Fapta inculpatului de a aplica părții vătămate, cu aceeași ocazie, un număr de două lovituri cu o scândură de lemn în zona umerilor și a membrelor inferioare, cauzându-i leziuni ce ar fi necesitat pentru vindecare un număr de 5-6 zile îngrijiri medicale, s-a apreciat că ar putea constitui elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art 180 alin.2 Cod penal.
Raportat la modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă, precum și de persoana și conduita inculpatului, Tribunalul a apreciat că fapta prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, argument pentru care în virtutea dispozițiilor art. 11 pct.2 lit.a rap. la art. 10 lit. b/1 Cod procedură penală coroborat cu art. 18/1 Cod penal a fost achitat inculpatul - fiul lui G și, născut la 13.08.1990, CNP - de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii de lovire sau alte violențe prev. de art. 180 al. 2 Cod penal în dauna părții vătămate.
În baza art. 91 lit. c Cod penal s-a aplicat inculpatului sancțiunea administrativă a amenzii în cuantum de 600 lei
În legătură cu latura civilă a cauzei, Tribunalul a reținut următoarele:
Partea vătămată a înțeles să participe în procesul penal în calitate de parte civilă formulând pretenții în cuantum de 5000 lei daune morale împotriva inculpatului și 2000 lei împotriva inculpatului.
Întrucât prin fapta lor inculpații au cauzat un prejudiciu moral părții civile concretizat în trauma fizică și psihică încercată pe parcursul zilelor de îngrijiri medicale, obligarea acestora la plata unei sume de bani cu titlu de daune morale este menită să-i confere o oarecare satisfacție morală acesteia și să nu constituie o îmbogățire fără just temei.
Prin urmare, în virtutea dispozițiilor art. 14, 346 Cod procedură penală a obligat inculpatul să plătească în favoarea părții civile, domiciliat în comuna, sat, nr. 122, jud. A, suma de 5000 lei daune morale.
În baza art. 14, 346 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea părții civile suma de 600 lei daune morale.
De asemenea, în cauză s-au constituit părți civile și Spitalul Municipal S cu suma de 896,20 lei și Spitalul Județean de Urgență A cu suma de 602,32 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare.
Ca atare, în baza art. 313 din Legea nr. 95/2006 a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea părții civile Spitalul Municipal S suma de 896,20 lei cheltuieli de spitalizare, iar în favoarea părții civile Spitalul Județean de Urgență A suma de 602,32 lei cheltuieli de spitalizare.
În baza art. 118 lit. b Cod penal s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul a unei scânduri din lemn.
În baza art. 109 al. 4 Cod procedură penală s-a dispus restituirea către partea vătămată a obiectelor ridicate conform dovezilor existente la dosarul cauzei ( 60-61).
În baza art. 7 din Legea 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul în vederea introducerii în la data rămânerii definitive a sentinței și s-a dispus comunicarea hotărârii în acest sens la IGPR.
Împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba și inculpatul.
Apelurile au fost declarate în termen.
În motivarea apelului Parchetul a criticat hotărârea atacată, sub aspectul penal, susținând că în mod greșit prima instanță nu a făcut trimitere la art.334 pr.pen. la art.998 civ. nu a dispus încunoștințarea Postului de poliție al comunei, și nu a aplicat pedeapsa complementară, deși aceasta era obligatorie.
De asemenea, Parchetul a criticat hotărârea atacată și sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei aplicate inculpatului, privind greșita reținere a circumstanței atenuante și suspendarea pedepsei închisorii sub supraveghere, solicitând majorarea acesteia și a susținut că s-a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art.181pen. privind pe inculpatul.
Inculpatul a criticat hotărârea atacată, sub aspect penal, susținând că s-a făcut o greșită încadrare juridică a faptei, deoarece nu a fost săvârșită în public, în cauză sunt întrunite condițiile pentru existența legitimei apărări sau a circumstanțelor atenuante legale, prevăzute de art.72 alin.1 lit."b" pen. și a solicitat achitarea în temeiul art.10 alin.1 lit. "e" pen. iar în subsidiar reducerea pedepsei aplicate și suspendarea condiționată a acesteia în condițiile art.81 pen. și 861.pen.
Examinând hotărârea atacată, prin prisma temeiurilor și cererilor invocate de apelanți, și sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit art.371 alin.2 pr.pen. instanța apreciază că apelul inculpatului este nefondat, iar apelul parchetului este fondat numai referitor la motivul de apel privind neaplicarea pedepsei complementare, din următoarele considerente:
Instanțele au administrat probele necesare elucidării laturii obiective și subiective de fapt, din care rezultă că în data de 06.02.2009, în jurul orei 17, în localitatea com. jud.A, pe fondul unor discuții contradictorii și injurii, în fața caselor aparținând inculpaților și părții vătămate, inculpații și au lovit-o pe partea vătămată cu o scândură în zona capului (inculpatul ) și în zona umerilor și picioarelor (două lovituri ), iar ulterior inculpatul a lovit victima cu muchia părții metalice a unui topor în cap, cauzându-i leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare un nr.de 45-50 zile de îngrijiri medicale, care i-au pus victimei viața în primejdie.
Leziunile cauzate prin lovirea victimei cu scândura ar fi necesitat un număr de 4-5 zile de îngrijiri medicale.
Raportat la starea de fapt prima instanță a făcut o justă încadrare juridică a faptei.
Primul motiv de apel al parchetului prin care s-a criticat omisiunea instanței de a indica dispozițiile art.334 pr.pen. este nefondat deoarece instanța prin minută nu este obligată să indice temeiul de drept, fiind suficientă soluționarea cererii prin admiterea sau respingerea încadrării juridice.
Al doilea motiv de apel al parchetului, prin care s-a criticat neaplicarea pedepsei complementare, este fondat deoarece potrivit art.65 alin.2 pen. aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi este obligatorie când legea prevede această pedeapsă, iar dispozițiile art.175 pen. prevede pedeapsa închisorii de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi.
Motivul de apel al parchetului prin care a fost criticată omisiunea instanței de a menționa prin hotărâre, încunoștințarea organului de poliție, în condițiile art.359 alin.3 pr.pen. este nefondat deoarece aducerea la cunoștința organului de poliție din localitatea unde domiciliază condamnatul este un atribut al instanței de executare, care operează ex lege, după rămânerea definitivă a hotărârii, nefiind necesară o dispoziție expresă a instanței, evidențiată prin minută.
Al patrulea motiv de apel, prin care s-a criticat faptul că instanța nu a făcut trimitere la dispozițiile art.998 civ. este nefondat, argumentarea în drept reprezentând o caracteristică a motivării și nu o obligație a instanței de a cuprinde temeiul în dispozitivul hotărârii.
Pentru motivele de apel invocate de parchet la punctul 1 și punctul 4 instanța de apel face trimitere la dispozițiile art.357 pr.pen. referitoare la conținutul dispozitivului, care enumără expres și limitativ textele de lege care trebuie să fie trecute în conținutul minutei și dispozitivului.
Primul motiv de apel al inculpatului, prin care s-a invocat existența legitimei apărări este nefondat deoarece fapta victimei de a lovi pe inculpat peste spate cu o scândură nu legitimează reacția inculpatului de a lua toporul, care se afla pe pământ, și a lovi victima cu muchia toporului în zona capului, apărarea nefiind necesară pentru înlăturarea atacului și nefiind proporțională cu gravitatea pericolului și cu împrejurările în care s-a produs atacul.
Neîndeplinirea unei condiții privind legitima apărare echivalează cu lipsa unei cauze care exclude caracterul penal al faptei.
Al doilea motiv de apel al inculpatului, prin care se invocă ca circumstanță atenuantă provocarea, în condițiile art.73 lit. "b" pen. este nefondat deoarece actul provocator al victimei constând în lovirea inculpatului cu o scândură peste spate, nu a fost de natură să determine o puternică tulburare sau emoție inculpatului, o surescitare nervoasă care să-i răpească acestuia posibilitatea de control asupra acțiunilor sale, cu atât mai mult cu cât acesta era însoțit de inculpatul, iar reacția nu a avut o spontaneitate naturală, fiind precedată de luarea toporului, schimbarea poziției și lovirea victimei.
Reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului, evidențiate prin lipsa antecedentelor penale și comportarea sinceră în cursul procesului penal, este justificată, împrejurare care face ca motivul de apel al parchetului privind înlăturarea circumstanțelor atenuante să fie nefondat.
În cauză nu se impune reindividualizarea judiciară a pedepsei în regim de detenție, ținând seama de antecedentele inculpatului, de aspectul ocazional al faptei circumscris unor discuții contradictorii privind delimitarea și respectarea proprietății, de împrejurarea că victima se afla sub influența băuturilor alcoolice și înarmat cu un topor, precum și de situația familială a inculpatului, care are 6 copii minori în întreținere, o supraveghere a inculpatului pe o perioadă de 6 luni fiind mai eficace decât excluderea temporară a inculpatului din comunitate.
Referitor la motivul de apel prin care inculpatul a susținut că fapta nu a fost săvârșită în public, acesta este nefondat deoarece din prezentarea fotografică a locului săvârșirii faptei rezultă că aceasta a avut loc în fața casei victimei (17 dosar parchet), într-un loc viran, delimitat de două căi de acces, care prin destinația lui este accesibil publicului, nefiind necesar un consimțământ prealabil al vreunei părți. Critica inculpatului privind greșita reținere de către prima instanță a dispozițiilor art.152 alin.1 lit. "c" pen este justificată, dar în cauză calificarea juridică a cauzei este corectă, deoarece sunt incidente dispozițiile art.152 alin.1 lit. "a" pen.
Apelul parchetului privind greșita aplicare a dispozițiilor art.181pen. pentru inculpatul, este nefondat, ținând seama de angrenarea inculpatului în conflict, de gradul de afinitate al acestuia cu inculpatul, fiind cumnatul acestuia, de rezultatul acțiunii de lovire ( 5-6 zile de îngrijiri medicale), de vârsta acestuia, de atingerea minimă adusă integrității corporale a victimei, de lipsa antecedentelor penale și de scopul urmărit de inculpat.
Obligarea inculpatului la plata unei amenzi de 600 lei și daune morale în sumă de 600 lei este suficientă și în măsură să asigure o satisfacție echitabilă victimei.
Având în vedere considerentele de mai sus, în temeiul art.379 alin.1 pct.2 lit.b pr.pen. instanța va admite apelul parchetului, va desființa hotărârea primei instanțe sub aspectul penal, privind neaplicarea pedepsei complementare, și procedând la o nouă judecată, în aceste limite, va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b pen. pe o perioadă de 2 ani în condițiile art.65 pen.
În temeiul art.379 alin.1 pct.1 lit. "b" pr.pen. instanța va respinge ca nefondat apelul inculpatului.
Conform art.192 alin.2 pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor fi suportate de inculpatul apelant.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba împotriva sentinței penale nr. 382/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
Desființează sentința penală atacată sub aspect penal privind pedeapsa complementară aplicată inculpatului și procedând la o nouă judecată în aceste limite, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, pe o perioadă de 2 ani, în condițiile art. 65 Cod penal.
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul.
Obligă pe inculpatul apelant să plătească statului suma de 480 lei cheltuieli judiciare avansate de sat în recurs, din care suma de 300 lei reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul, și suma de 100 lei, reprezentând onorariul în cotă procentuală pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent, vor fi avansate din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare cu inculpații și de la comunicare cu partea vătămată și cu părțile civile.
Pronunțată în ședința publică din 04 februarie 2010.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
2 ex./10.02.2010
jud. fond
Președinte:Leontin CorașJudecători:Leontin Coraș, Ștefan Făt
