Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 11/2010. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- art.174, 175 Cod penal
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA NR. 11
Ședința publică din 17 februarie 2010
PREȘEDINTE: Androhovici Daniela
JUDECĂTOR 2: Hetriuc Laurențiu Marius
Grefier - -
Ministerul Public este reprezentat de procuror
Pe rol, judecarea apelului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 06 octombrie 1968 în comuna, jud.B, în prezent deținut în Penitenciarul Botoșani, împotriva sentinței penale nr. 436 din 17 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani.
La apelul nominal se prezintă inculpatul apelant, în stare de arest preventiv, asistat din oficiu de avocat, lipsă fiind părțile vătămate intimate, Dupac și martora.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că la dosarul cauzei a fost depus raportul de expertiză dispus a fi efectuat de către Serviciul de Medicină Legală B și o adresă din partea Postului de Poliție.
Apărătoarea inculpatului arată că a luat cunoștință de conținutul raportului de expertiză întocmit în cauză și al procesului-verbal întocmit de către Postul de Poliție și că nu mai are alte cereri de probe de solicitat.
Instanța, față de relațiile înaintate de la Postul de Poliție în temeiul art. 329 Cod procedură penală, revine de la audierea martorei. Totodată, având în vedere că în cauză nu mai sunt cereri de probe de formulat și excepții de invocat, constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul atât în susținerea acestuia cât și cu privire la menținerea stării de arest preventiv a inculpatului.
Avocat, pentru inculpat, solicită admiterea apelului și desființarea sentinței atacate în sensul redozării pedepsei aplicate. să se rețină dispozițiile art. 74, 76 Cod penal, arătând că inculpatul fiind în stare de ebrietate a lovit victima de mai multe ori, producându-i leziuni care au cauzat decesul. Mai arată că inculpatul recunoaște și regretă fapta reținută în sarcina sa.
Pentru considerentele arătate anterior, solicită să i se acorde o nouă șansă inculpatului aflat pentru prima dată în fața unei instanțe de judecată penale și să i se reducă cuantumul pedepsei, arătând că acesta se obligă să nu mai săvârșească fapte cu caracter penal.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică, apreciind că din probele administrate atât în faza urmăririi penale, cât și a cercetării judecătorești reiese vinovăția inculpatului.
De asemenea, solicită menținerea stării de arest preventiv a inculpatului, întrucât temeiurile în baza căruia acesta a fost arestat subzistă, urmând a se deduce din durata pedepsei aplicate durata arestării preventive.
În ceea ce privește măsura arestării preventive a inculpatului, avocat arată că lasă la aprecierea instanței modul de soluționare a acestei măsuri.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că recunoaște și regretă săvârșirea faptei și că își însușește concluziile apărătorului său. În ceea ce privește menținerea arestării preventive, arată că nu mai are nimic de spus în legătură cu acest aspect.
Desfășurarea ședinței a fost înregistrată în sistem audio, potrivit art. 304 Cod procedură penală.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA
Asupra apelului penal de față, constată următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani nr.800/P/2009 din 27 mai 2009, inculpatul a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174, 175 lit. i Cod penal, reținându-se în actul de sesizare că în noaptea de 5/6 martie 2009, între liniile de cale ferată și un perete al unei clădiri din Stația B, inculpatul a aplicat mai multe lovituri cu pumnii, picioarele și cu un victimei, provocându-i leziuni care au dus la deces.
Din raportul de constatare medico-legală rezultă că moartea victimei a fost violentă, și s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute, consecința unui traumatism cranio-facial și cervical cu leziuni de părți moi, fractură de hioid și cartilaj tiroid și asfixie mecanică prin aspirație de sânge în căile respiratorii inferioare. Leziunile s-au putut produce prin lovire cu mijloace contondente, din fața victimei, unele în poziție de clinostatism a acesteia, o parte din cele de la membre și prin lovire cu obiecte contondente. Între leziunile constatate la necropsie și deces există raport direct de cauzalitate.
Prin sentința penală nr.436 din 17 septembrie 2009 Tribunalului Botoșani, inculpatul, fiul lui și, născut la 6 octombrie 1968, în comuna, județul B, domiciliat în satul și comuna, județul B, în prezent deținut în Penitenciarul d e Maximă Siguranță B, CNP -, necăsătorit, fără copii, fără antecedente penale, a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174, 175 lit. i Cod penal la pedeapsa de 15 (cincisprezece) ani închisoare și interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II și lit. b Cod penal, pe o perioadă de 5 ani.
S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a teza II și lit. b Cod penal.
În temeiul art. 350 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsa de executat, reținerea și arestarea preventivă de la 6 martie 2009 la zi.
S-a dispus confiscarea corpului delict înregistrat în Registrul de corpuri delicte al Tribunalului Botoșani sub nr. 37/2009.
S-a luat act că părțile vătămate și Dupac nu s-au constituit părți civile în cauză. Totodată, a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 3.300 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță, în urma analizării actelor și lucrărilor de la urmărirea penală și probatoriul administrat în cursul cercetării judecătorești, a reținut următoarea situație de fapt:
De câțiva ani inculpatul și martorii și - nu au locuință, nu au ocupație adăpostindu-se în diferite locuri, pe care și le-au amenajat, în municipiul B, într-o astfel de situație aflându-se și victima. Pentru a se adăposti, inculpatul și-a amenajat un adăpost între liniile de cale ferată și un perete al unei clădiri din Stația
La data de 5 martie 2009 în jurul orelor 23, la adăpostul în care se găsea inculpatul au venit martorii, - și victima, loc unde au consumat băuturi alcoolice (spirt medicinal). La un moment dat între inculpat și victima a intervenit un conflict, victima înjurându-l pe inculpat. Enervat de acest fapt inculpatul a început să lovească victima cu pumnii, picioarele și cu un din lemn. După ce inculpatul a aplicat victimei mai multe lovituri peste corp și cap, a izbit-o cu capul de linia de cale ferată. Întrucât în urma acestei agresiuni victima se simțea foarte rău, martora a sesizat ambulanța și organele de poliție, care s-au deplasat la fața locului, constatând că victima este decedată.
A mai reținut prima instanță că situația de fapt descrisă se probează cu procesul-verbal de cercetare la fața locului ( 3 dosar) planșe fotografice, raportul de constatare medico-legală ( 22 dosar) declarațiile martorilor - ( 69 - 74, 144 dosar), ( 67, 71 dosar) coroborate cu declarațiile inculpatului ( 63, 64, 65, 66, 76 și 119 dosar).
Deși la interogatoriul dat în fața instanței inculpatul a susținut că martorul - a fost cel care a lovit victima cu un, el lovind-o numai cu pumnii și picioarele, susținerile sale au fost verificate și în faza de urmărire penală, dispunându-se față de martorul menționat neînceperea urmăririi penale.
Reținând vinovăția inculpatului, prima instanță a procedat la condamnarea acestuia la o pedeapsă cu închisoare orientată către minimul special prevăzut de textul de lege încriminator, individualizată în raport de criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal - respectiv condițiile concrete în care a fost săvârșită fapta, periculozitatea socială a faptei și persoana inculpatului, care este infractor primar, a avut o poziție procesuală relativ sinceră -, privativă de libertate, apreciindu-se că aceasta este de natură să realizeze scopul educativ și de prevenție generală al pedepsei.
Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal, s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II și b Cod penal, pe o perioadă de 5 ani.
În temeiul art. 350 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar în temeiul art. 77 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 6 martie 2009 la zi.
Totodată, instanța a dispus confiscarea corpului delict înregistrat în Registrul de corpuri delicte al Tribunalului Botoșani sub nr. 37/2009 și a luat act că părțile vătămate și Dupac nu s-au constituit părți civile în cauză.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în ceea ce privește cuantumul pedepsei aplicate, pe care l-a apreciat ca fiind foarte mare.
În declarația dată în apel, inculpatul a arătat, în esență, că a lovit victima doar cu pumnii și picioarele, fără a putea preciza zonele vizate și a estima durata agresiunii, susținând faptul că martorul - a fost cel care a lovit victima cu un.
În apel, la solicitarea inculpatului, prin apărătorul desemnat din oficiu, s-a dispus efectuarea unei expertize psihiatrice a acestuia de către Serviciul de Medicină Legală B ale cărei concluzii se află la 157,158 ds. și, din oficiu, reaudierea martorilor - ( 139 dosar) și, fiind posibil acest lucru doar în privința primei persoane indicate.
Procedând la soluționarea apelului declarat de inculpatul, prin prisma motivelor invocate și în baza actelor și lucrărilor dosarului, în conformitate cu prevederile art.371 și 378 Cod procedură penală, Curtea constată că sentința primei instanțe este legală și temeinică, pentru următoarele argumente:
Instanța de fond a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea și sprijinită pe interpretarea și analiza judiciară a probelor administrate.
Rezultă din întreg materialul probator administrat că în noaptea de 05/06.03.2009, în loc public, inculpatul, pe fondul consumului de alcool și a unui incident verbal, a aplicat victimei mai multe lovituri peste corp și cap, cu pumnii și picioarele, apoi a izbit-o cu capul de linia de cale ferată, provocându-i leziuni ce au dus la decesul acesteia.
Această situație de fapt a fost dovedită cu procesul verbal de cercetare la fața locului și planșe fotografice ( 3 - 19 ds.), raportul de constatare medico-legală de necropsie și fotografiile efectuate cu această ocazie ( 22 - 61 ds.), declarațiile martorilor - ( 69-70, 74-75 ds. 144 ds.fond, 139 ds.apel), ( 67-68, 71-73 ds.), raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr.13/F/14.01.2010, probe coroborate cu declarațiile de recunoaștere parțială ale inculpatului ( 63- 66, 76 ds. 119 ds.fond, 11 ds.apel).
Deși inculpatul a susținut că a lovit victima doar cu pumnii și picioarele, afirmațiile sale sunt infirmate de declarațiile martorilor oculari la care s-a făcut referire anterior, care au relatat faptul că acesta a agresat victima în această manieră o perioadă mare de timp, inclusiv după ce aceasta se afla căzută la pământ, după care a izbit-o cu capul de linia de cale ferată. În același sens pledează și concluziile raportului de constatare medico-legală de necropsie, dar și planșele fotografice efectuate de organele de anchetă la fața locului.
Raportat la situația de fapt reținută, s-a stabilit încadrarea juridică legală a infracțiunii comise de inculpat, iar sancțiunea penală stabilită a fost judicios individualizată în raport de criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal, fiind în măsură să răspundă cerințelor de sancționare, coerciție și reeducare prev. de art. 52 Cod penal, astfel că nu se impune reindividualizarea acesteia, prin reținerea circumstanțelor atenuante apreciate ca pledând în favoarea sa.
Lipsa antecedentelor penale și comportarea bună anterioară a inculpatului, în raport de gravitatea faptei săvârșite și de atitudinea procesuală adoptată după plasarea sa în sfera ilicitului penal, nu justifică modificarea cuantumului pedepsei aplicate pentru care a optat prima instanță, neputând fi ignorate împrejurările ce atribuie faptei deduse judecății și persoanei inculpatului un pericol social accentuat.
În argumentarea punctului de vedere îmbrățișat, Curtea a pus accent pe aspectul că pedeapsa este în măsură să realizeze finalitatea urmărită numai dacă prin felul și măsura sa reflectă gravitatea faptei, gradul de vinovăție și periculozitatea făptuitorului, dacă este rațională, convingătoare, justă și echitabilă.
În aceeași măsură, instanța de apel a apreciat că reținerea uneia sau mai multor împrejurări drept circumstanțe atenuante este atributul instanței de judecată și, deci, lăsată la aprecierea acesteia. Într-o atare apreciere, se ține seama de gradul concret de pericol social al faptei comise, de modalitatea în care aceasta a fost săvârșită, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de elementele care caracterizează persoana făptuitorului.
Totodată, dacă instanța constată existența unora din împrejurările enumerate exemplificativ de legea penală, nu este obligată să reducă sau să schimbe pedeapsa principală, ci le va aprecia în raport cu pericolul social concret al faptei, cu ansamblul împrejurărilor în care s-a săvârșit infracțiunea, cu urmările produse sau care s-ar fi putut produce și cu periculozitatea infractorului, spre a decide dacă au caracter atenuant sau nu.
Numai în măsura în care aceste din urmă împrejurări nu atribuie faptei supuse judecății o gravitate sporită, împrejurările exemplificate de legiuitor au semnificația unor circumstanțe atenuante judiciare.
În același timp însă, se impune ca în cadrul operației de individualizare a pedepsei, judecătorul să ia în considerare împreună toate criteriile prevăzute de norma legală amintită, să le evalueze laolaltă și, după caz, să le acorde o pondere deosebită fiecăruia dintre acestea, determinată de propriul lor conținut, în vederea stabilirii pedepsei celei mai corespunzătoare pentru reeducarea celui condamnat.
Ori, raportându-se la speța de față, funcție de aspectele învederate, ținând cont de fapta comisă de inculpat, în contextul descris și demonstrat, de împrejurările și modalitatea în care aceasta a fost săvârșită, de urmarea ireparabilă produsă, de atitudinea procesuală adoptată de inculpatului, de vârsta și de situația sa familială și materială și, nu în ultimul rând, de diagnosticul evidențiat în raportul de expertiză psihiatrică efectuat, Curtea apreciază că nu se impune a se da curs dispozițiilor art. 74 Cod penal, considerând că, în condițiile actuale, pedeapsa închisorii în cuantumul stabilit de prima instanță, cu executare în regim de detenție, este în măsură să contribuie atât la reeducarea celui în cauză, cât și la asigurarea scopului de prevenție generală.
Pentru considerentele ce preced, Curtea concluzionează că apelul inculpatului este nefondat, urmând a fi respins ca atare, potrivit art.379 pct.1 lit. b Cod procedură penală.
În temeiul art. 381 alin 1 Cod de procedură penală se va deduce în continuare din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive de la 17.09.2009 la zi.
Constatând că temeiurile care au stat la baza luării și ulterior a menținerii arestării preventive a inculpatului subzistă, în conformitate cu disp. art. 383 al. 11rap. la art. 350 al. 1 Cod procedură penală, Curtea va menține starea de arest preventiv a acestuia.
Văzând și disp. art. 192 al. 2 Cod procedură penală,
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul fiul lui și, născut la data de 06.10.1968 în comuna, jud. B, CNP -, în prezent deținut în Penitenciarul Botoșani împotriva sentinței penale nr. 436 din 17.09.2009 a Tribunalului Botoșani.
Deduce în continuare durata arestării preventive a inculpatului de la 17.09.2009 la zi și menține starea de arest preventiv a acestuia.
Obligă inculpatul apelant să plătească statului suma de 550 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din apel, din care suma de 200 lei reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu (av. ) se va avansa din fondurile în contul Baroului
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 17 februarie 2010.
Președinte, Judecător, Grefier,
Red./3ex./10.03.2010
Președinte:Androhovici DanielaJudecători:Androhovici Daniela, Hetriuc Laurențiu Marius
