Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 14/2010. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE Nr. 14
Ședința publică de la 28 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tatiana Juverdeanu
JUDECĂTOR 2: Ciubotariu
Grefier - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI - a fost reprezentat prin procuror
Pe rol soluționarea apelurilor penale, având ca obiect " tentativă de omor", formulate de inculpatul apelant și intimat ( fiul lui și, născut la data de 29.08.1985) și partea vătămată împotriva sentinței penale nr.465 din data de 07.07.2009 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul penal nr-.
Conform disp.art.297 din Codul d e procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților și a celorlalte persoane chemate în proces, constatându-se că se prezintă inculpatul apelant și intimat, în stare de arest preventiv - arestat în altă cauză - asistat de avocat, apărător desemnat din oficiu, și avocat apărător ales pentru partea vătămată, care lipsește, lipsă fiind și părțile civile Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie I, Serviciul Județean de Ambulanță I și Spitalul Clinic Județean de Urgențe
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare, că este al șaselea termen de judecată, după care;
Avocat depune la dosar înscrisul nr. 2/10/F/501/22.01.2010 emis de regionala CFR I, în care se indică calculul diferențelor dintre salariu (inclusiv sporurile) pentru perioada mai-decembrie 2008 și ianuarie-noiembrie 2009 și concediile medicale plătite, pentru partea vătămată.
Interpelat, inculpatul precizează că își menține declarațiile date până în prezent în cauză și că nu dorește să fie audiat în fața instanței de control judiciar, prevalându-se de disp. art. 70 alin. 2 Cod procedură penală.
Nemaifiind alte cereri de formulat și verificând actele și lucrările dosarului, instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat solicită admiterea apelului declarat de partea civilă, în sensul de a se menține suma acordată și a casa în parte sentința primei instanțe în ce privește diferența de bani de 12680 lei, datorată, conform înscrisului depus astăzi la dosar. Solicită de asemenea a-i fi acordate părții vătămate sumele de bani reprezentând daune morale în cuantum de 20.000 lei, dar și a sumelor pe care, conform certificatelor medicale, partea vătămată a fost nevoită să le cheltuiască cu medicamentația necesară vindecării acestei răni care i-a pus în pericol viața. Precizează că este vorba de suma de 5000 lei.
Avocat având cuvântul, susține că inculpatul a declarat apel, criticând sentința primei instanțe atât sub latură penală cât și sub latură civilă.
În latură penală, apreciază că, raportat la modul de săvârșire a faptei, pedeapsa aplicată inculpatului este prea aspră și solicită reanalizarea probelor administrate și diminuarea cuantumului pedepsei.
În latură civilă, solicită instanței a aprecia, atât în ce privește cuantumul daunelor morale cât și în ce privește cuantumul daunelor materiale, raportat la probele administrate, înj măsura în care acestea au fost dovedite.
Apreciază apărarea că daunele morale în cuantum de 5000 lei acordate de instanța de fond nu sunt justificate, acestea nefiind dovedite, sens în care solicită respingerea apelului părții civile sub acest aspect.
În ce privește despăgubirile materiale solicită instanței a aprecia, în măsura în care acestea au fost dovedite, dacă se justifică majorarea cuantumului acestora.
În concluzie, solicită respingerea apelului declarat de partea civilă și menținerea ca legală și temeinică a sentinței primei instanțe, cu privire la latura civilă.
Avocat, având cuvântul solicită respingerea apelului inculpatului, apreciind că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, apreciază sentința instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Prima instanță a aplicat inculpatului o pedeapsă de 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat. În esență, având în vedere probele administrate, s-a reținut că inculpatul a aplicat victimei o lovitură cu cuțitul în spate, cauzându-i leziuni ce i-au pus în pericol viața. Din această perspectivă, apreciază procurorul că instanța de fond a făcut o corectă individualizare a pedepsei, dând eficiență stării de provocare, pe care a și reținut-o dar și stării de recidivă postexecutorie. Apreciază că toate circumstanțele, atât cele reale cât și cele personale se reflectă pe deplin în cuantumul pedepsei aplicată inculpatului.
În concluzie, apreciază sentința primei instanței, sub acest aspect, ca fiind legală și temeinică, atât pe latură penală cât și pe latură civilă, și solicită respingerea apelului declarat de inculpat, ca nefondat.
Cu privire la apelul părții civile susține că instanța de fond, raportat la probatoriul administrat, a obligat inculpatul la plata daunelor morale în cuantum de 5000 lei, respingând restul pretențiilor civile, apreciind că nu s-a făcut în nici un fel dovada pretențiilor civile.
Având în vedere că în apel, partea civilă a depus înscrisul emis de Regionala CFR I care atestă o diferență de drepturi bănești, apreciază procurorul că în ce privește despăgubirile materiale s-a făcut dovada pretențiilor solicitate și, pune concluzii de admitere a apelului părții civile numai sub acest aspect.
Inculpatul apelant, personal, având ultimul cuvânt, lasă soluția la aprecierea instanței.
Declarând închise dezbaterile, cauza rămâne în pronunțare.
Ulterior deliberării,
Curtea,
Asupra apelurilor penale de față;
Inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat prev. și ped. de art. 20 Cod penal raportat la art. 174 al. 1-175 al.1, lit.i Cod penal, cu aplicarea disp.art. 37 lit. b Cod penal și art. 73 lit. b Cod penal și art. 76 lit. b Cod penal.
S-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a doua și b Cod penal pe durata prev. de art. 71 Cod penal.
S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a doua și b Cod penal pe o durată de 2 ani.
S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.
În baza art. 14 și 346 Cod procedură penală, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă și obligă inculpatul să achite părții civile suma de 5000 lei daune morale.
Au fost respinse restul pretențiilor civile formulate de partea civilă ca nedovedite.
În baza art. 313 din Legea nr. 95/2006 modificată prin OUG nr. 72/2007, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 115,25 lei cheltuieli de spitalizare către partea civilă Spitalul Clinic de Urgențe S I și suma de 220 lei către Serviciul de Ambulanță Județean I, reprezentând cheltuieli de transport.
Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut următoarele:
" Analizând actele și lucrările dosarului, instanța va reține ca dovedită situația de fapt reținută prin rechizitoriu, cu unele modificări neesențiale pentru încadrarea juridică a faptei.
Astfel, din declarațiile martorilor, și, martori care au perceput, în oarecare măsură incidentul dintre părți, rezultă că inculpatul a trecut pe lângă bar și a fost ajuns de partea vătămată din urmă. În ceea ce privește mașina părții vătămate și momentul când a ajuns acesta cu mașina în aproprierea barului, declarațiile diferite ale martorilor pot fi explicate prin momentul la care acestea au văzut mașina. Însă, în context, nu este relevant decât aspectul confirmat de martori că partea vătămată a fugit după inculpat.
Cu toate acestea, datorită iluminării slabe și a orei la care s-au petrecut evenimentele, martorii nu au putut observa foarte bine ce anume s-a petrecut între cei doi.
După consumarea incidentului, partea vătămată a revenit pe terasa barului, lovit, și a cerut ajutor, fapt confirmat de declarațiile martorilor, G și. Tot acești martori au precizat că partea vătămată l-a indicat pe inculpat ca fiind autorul agresiunii.
Tot martorii au chemat salvarea și l-au ajutat pe partea vătămată, observând că era lovit și plin de sânge.
Din actele medicale depuse la dosar rezulte că agresiunea asupra părții vătămate a fost de natură a-i pune viața în pericol.
Situația de fapt reținută a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă: plângerile și declarațiile părții vătămate, procesul-verbal de cercetare la fața locului, planșele foto, declarațiile martorilor, declarațiile inculpatului, certificatul medico-legal.
În drept, fapta inculpatului, care, fiind provocată, a lovit pe partea vătămată, cu un cuțit în spate, provocându-i acestuia leziuni ce i-au pus în pericol viața, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "tentativă la omor calificat" prev. de art. 20 raportat la art. 174 - 175 lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 73 lit. b Cod penal.
În ceea ce privește starea de provocare, aceasta a fost dovedită cu declarațiile martorilor prezenți la bar, declarații care se coroborează cu cele ale inculpatului și, din care rezultă cu certitudine că, anterior aplicării loviturii cu cuțitul, inculpatul a fost lovit de partea vătămată.
În consecință, pentru săvârșirea infracțiunii menționate, instanța va condamna inculpatul la pedeapsă cu închisoarea, în limitele prevăzute de lege pentru săvârșirea infracțiunii de "tentativă la omor calificat" prev. de art. 20 raportat la art. 174 - 175 lit. i Cod penal, cu aplicarea dispozițiilor art. 73 lit. b și art. 37 lit. b Cod penal.
La individualizarea judiciară a pedepsei, instanța va avea în vedere atât circumstanțele reale ale săvârșirii faptei, starea de provocare în care se găsea inculpatul, dar și cele personale ale inculpatului: faptul că a recunoscut săvârșirea faptei; dar și antecedența penală a inculpatului, concretizată în aplicarea art. 37 lit. b Cod penal.
Va aplica inculpatului pedeapsa accesorie interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a, teza a doua și b Cod penal, pe durata prev. de art. 71 Cod penal, față de practica CEDO, conform căreia drepturile inculpatului nu pot fi interzise în mod global.
Va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a doua și b Cod penal pe o durată de 2 ani.
În ceea ce privește acțiunea civilă formulată de partea civilă, în conformitate cu disp. art. 14 și 346 Cod procedură penală, instanța urmează să o admită în parte.
Daunele materiale solicitate de partea civilă reprezentând c/valoarea unor medicamente, diferența dintre salariu și pensie nu au fost dovedite de partea vătămată. Acesta a depus o serie de acte medicale, certificatul de concediu medical și o adeverință de la locul de muncă, eliberată la data de 27.01.2009 din care rezultă venitul, retribuția sa. Din analiza acestor acte nu se poate deduce o sumă concretă ce ar reprezenta diferența solicitată cu titlu de despăgubiri, iar partea civilă nu a solicitat o eventuală expertiză și nici nu a depus un calcul precis. În aceste condiții, instanța va respinge cererea părții civile, întrucât urmând regulile procesului civil, pretențiile trebuiau dovedite.
Referitor la daunele morale solicitate, instanța va reține că se impune acordarea unei sume compensatorii, echivalentul bănesc al suferințelor pricinuite ca urmare a traumatismului suferit. Cu toate acestea la stabilirea cuantumului acestei sume se va avea în vedere și faptul că incidentul a fost provocat de partea civilă, astfel încât suma solicitată de acesta, cu titlu de daune morale este exagerată.
În baza considerentelor de mai sus, va respinge ca nefondate restul pretențiilor civile formulate.
În conformitate cu dispozițiile art. 33 din legea 95/2006, modificată prin nr.OUG 72/2007, va obliga inculpatul la plata cheltuielilor de spitalizare și a cheltuielilor de transport către unitățile spitalicești.
Va face aplicarea disp. art. 191 Cod procedură penală, urmând ca inculpatul să fie obligat la plata cheltuielilor către stat".
Împotriva sentinței au declarat apel partea civilă și inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În apelul părții civile, se critică sentința sub aspectul greșitei rețineri a circumstanței atenuante prev. de art. 73 lit. b Cod penal în favoarea inculpatului întrucât nu este dovedită în cauză, doar martorii și declarând că l-au văzut pe coborând din mașină în fața barului și ar fi fugit cu un băț în mâna dreaptă după inculpat, martori care au fost audiați în fața instanței și ale căror declarații nu se coroborează cu alte depoziții luate în cauză.
Susține că a depus la dosar adeverință de salariu în sumă de 2500 lei lunar și certificatele medicale pentru perioada mei-decembrie 2008 și în continuare ianuarie-aprilie 2009 din care rezultă că acesta a primit o indemnizație de concediu medical de 9000 lei lunar. Astfel au dovedit daunele materiale reprezentând diferența între salariu și indemnizația de concediu medical care este în sumă de 32.428.000 lei față de suma de 13.500.000 lei vechi pe care a pretins-o inițial. Conform calculului făcut de Regionala R diferența între salariu și indemnizația de concediu medical este de 12.680 lei, sumă pe care o pretinde de la inculpat ca despăgubiri materiale. Solicită obligarea inculpatului la plata daunelor morale de 20.000 lei precum și a sumei de 5000 lei reprezentând contravaloarea medicamentelor cumpărate în vederea vindecării.
Inculpatul, în apel, critică sentința în latură penală și civilă.
În ce privește latura penală consideră că pedeapsa aplicată este prea severă raportat la modul de săvârșire a faptei și solicită diminuarea cuantumului pedepsei.
În latură civilă, solicită soluționarea pretențiilor civile în măsura în care acestea au fost dovedite.
Daunele morale în cuantum de 5000 lei acordate de instanța de fond nu sunt justificate, acestea nefiind dovedite.
Apelul părții vătămate, parte civilă este fondat, în parte.
În termen legal, partea vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal, solicitând obligarea inculpatului la plata sumelor de 13500 lei diferența între salariu și pensie până în luna ianuarie 2009, suma de 5000 lei costul medicamentelor prescrise pentru prevenirea infecției și suma de 20000 lei daune morale pentru suferința permanentă și imposibilitatea de a efectua activități casnice.
În apel, partea civilă a majorat pretențiile civile privind diferența între salariu și indemnizația de concediu medical extinzând perioada de recuperare și pentru perioada ianuarie-noiembrie 2009, pretenții formulate și la fondul cauzei, corespunzător perioadei deja trecute la acel moment procedural, câtimea obiectului cererii putând fi majorată conform legii civile.
În apel, partea civilă a depus la dosar un document emis de Regionala R din care rezultă calculul efectuat privind diferența dintre drepturile salariale și indemnizația de concediu medical, pentru perioada mai 2008 - noiembrie 2009, în sumă de 12680,00 lei, pentru care a depus la dosar copii ale certificatelor de concediu medical în care s-a aflat partea vătămată ca urmare a leziunilor produse acesteia prin infracțiune.
Astfel, partea vătămată a dovedit cuantumul pretențiilor civile materiale în sumă de 12680,00 lei în apel, fiind operante și întrunite condițiile răspunderii civile delictuale. La stabilirea obligației civile a inculpatului și pentru această sumă, Curtea va reforma hotărârea atacată, reținând nivelul culpei părții vătămate în săvârșirea infracțiunii prin reținerea în favoarea inculpatului a circumstanței atenuante a provocării. Provocarea părții vătămate constă în agresiunea comisă de aceasta împotriva inculpatului, partea vătămată alergând după inculpat și lovindu-l în spate. Provocarea este dovedită în cauză prin declarațiile martorilor, și, martori prezenți la bar, care se completează cu celelalte declarații date în cauză.
Astfel, sub aspectul laturii civile se va concretiza acțiunea provocatoare a părții vătămate într-o culpă de 50%, cu care va fi redus cuantumul prejudiciului constând în diferența salarială și indemnizația de concediu medical.
Referitor la pretențiile privind contravaloarea medicamentelor prescrise și cumpărate de partea civilă, cum sarcina probei îi revine acesteia, acest prejudiciu rămâne numai invocat fără a fi dovedit prin vreo probă a cauzei.
În acord cu culpa părții civile, just reținută, instanța de fond a stabilit într-un cuantum suficient și acoperitor al prejudiciului, nivelul daunelor morale acordat și la care inculpatul a fost obligat, prin sentința penală atacată, constând în suferințele pricinuite ca urmare a traumatismului suferit.
Apelul inculpatului este nefondat.
Pedeapsa aplicată inculpatului a fost just individualizată în raport de criteriile de individualizare prev. de art. 72 Cod penal, de scopul și funcțiile pedepsei prev. de art. 52 Cod penal, dându-se efect circumstanței atenuante reținută în favoarea inculpatului. Pedeapsa este în limite legale, sub limita minimului special prevăzut de lege, în considerarea gradului de pericol social concret al infracțiunii comise, modalităților de săvârșire, consecințe produse, circumstanța atenuantă precum și datele personale ale inculpatului care a recunoscut săvârșirea faptei, are antecedente penale, fiind recidivist.
Pedeapsa este proporțională cu fapta și persoana inculpatului, de natură a asigura reeducarea acestuia și prevenția generală.
Cum s-a reținut, prejudiciul moral suferit a fost concretizat în suferințele produse părții civile prin infracțiunea săvârșită de inculpat și într-un cuantum al despăgubirilor acordate pentru recuperarea justă și integrală a pagubei suferite de partea vătămată, constituită parte civilă.
Așa fiind, conform art. 379 pct.2 lit. a Cod procedură penală va admite apelul formulat de partea civilă împotriva sentinței penale nr. 465/ 7 iulie 2009 Tribunalului Iași pe care o va desființa în parte, în latură civilă, și rejudecând:
Va obliga inculpatul să achite părții civile suma de 6340 lei cu titlu de daune materiale.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate și va înlătura dispoziția contrară privind respingerea restului pretențiilor civile materiale formulate.
Conform art. 379 pct.1 lit. b Cod procedură penală va respinge ca nefondat apelul inculpatului împotriva aceleiași sentințe penale.
Inculpatul este arestat în altă cauză.
Văzând și dispozițiile art. 192 Cod procedură penală
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de partea civilă, împotriva sentinței civile nr. 465/7 iulie 2009 Tribunalului Iași, pe care o desființează în parte în latura civilă și rejudecând:
Obligă inculpatul să achite părții civile suma de 6340 lei (șase mii trei sute patruzeci lei ) cu titlu de daune materiale.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate și înlătură dispoziția contrară privind respingerea pretențiilor civile.
II. Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva aceleiași sentințe penale.
Constată că inculpatul este arestat în altă cauză penală.
Obligă inculpatul la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat din care suma de 200 lei către Baroul Iași reprezentând onorariu apărător din oficiu va fi avansată din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
Cheltuielile judiciare în sumă de 200 lei în apelul părții civile rămân în sarcina statului.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare pentru inculpat și de la pronunțare pentru partea civilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 28 Ianuarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - | Grefier, - - |
.
Tehnored.
2 ex.- 09.02.2010
Tribunalul Iași
Judecător
Președinte:Tatiana JuverdeanuJudecători:Tatiana Juverdeanu, Ciubotariu
