Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 15/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE PENALĂ Nr. 15/A/2008
Ședința ne publică de la 25 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sanda Trif președinte secție
JUDECĂTOR 2: Dana Ghițoaica
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat de - procuror
Pe se află soluționarea apelului declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 25/2008 din 31 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara -Secția penală în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns:
- apelant Inculpat - GH. personal în stare de arest în Penitenciarul M și asistat de avocat din oficiu, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Instanța din oficiu pune în discuția părților publicitatea ședinței de judecată, văzând dispozițiile art. 485 cod pr. penală raportat la faptul că inculpatul apelant este minor.
Reprezentanta parchetului apreciază că se impune să se declare ședința nepublică.
Apărătoarea din oficiu a inculpatului apelant de asemenea apreciază că se impune ca ședința să se desfășoare nepublic.
Instanța constată că sunt îndeplinite condițiile pentru desfășurarea ședinței nepublice.
Inculpatul apelant arată că menține declarațiile date până în prezent și își rezervă dreptul de a nu da nici o declarație. Arată că a declarat apel numai sub aspectul individualizării pedepsei, solicitând reducerea ei întrucât este prea
Apărătoarea din oficiu a inculpatului apelant și reprezentanta parchetului arată că nu mai au alte cereri de formulat împrejurare față de care instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătoarea din oficiu a inculpatului apelant, avocat solicită admiterea apelului declarat de inculpat, desființarea în parte a hotărârii atacate numai în ce privește latura penală și rejudecând cauza a se proceda la reindividualizarea pedepsei aplicate inculpatului în sensul reducerii ei și orientării sub minimul special prevăzut de legea penală, dând eficiență circumstațelor atenuante, respectiv faptul că inculpatul este minor, împrejurările concrete în care a avut loc incidentul, starea de temere avută de inculpat. Cu privire la cea de a doua faptă arată că inculpatul a avut o contribuție minoră, apreciind că în mod corect a fost respinsă acțiunea civilă, astfel că se impune menținerea hotărârii sub acest aspect.
Reprezentanta parchetului pune concluzii de respingerea apelului declarat de inculpatul apelant ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică, apreciind că în raport de materialitatea faptei, de modul în care a fost comisă, pedeapsa aplicată este corect individualizată și nu se impune reducerea ei.
Inculpatul apelant având ultimul cuvânt lasă la aprecierea instanței soluția care se va pronunța.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului penal de față;
Se constată că prin sentința penală nr. 25/31.01.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția penală a fost condamnat inculpatul la:
-10 ani închisoare pentru infracțiunea de omor calificat, prev. și ped. de art. 174 rap. la art. 175 lit. h Cod penal, cu aplicarea art. 99 și urm. Cod penal;
-1 an și 6 luni închisoare pentru tentativă la infracțiunea de furt calificat, prev. și ped. de art. 20 rap. la art. 208 rap. la art. 209 lit. a,g,i Cod penal, cu aplicarea art. 99 și urm. Cod penal.
În temeiul art. 33 lit. a Cod penal rap. la art. 34 lit. b Cod penal, au fost contopite pedepsele aplicate urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de10 ani închisoare.
Au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a,b Cod penal în condițiile art. 71 Cod penal.
S-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 08 mai 2007 și până la data de 31 ianuarie 2008.
În baza art. 350 al. 1 Cod proc. penală, a fost menținută starea de arest a inculpatului.
S-a constatat că obiectele înregistrate la poziția nr. 51/2007 din registrul de Corpuri Delicte al Tribunalului Hunedoara constituie mijloace materiale de probă și nu sunt supuse confiscării urmând a fi conservate ca atare.
A fost respinsă ca nedovedită acțiunea civilă formulată de partea civilă lancov, domiciliat în T,-/9, județul
A fost obligat inculpatul la 3200 lei cheltuieli judiciare către stat.
S-a dispus ca suma de 100 lei reprezentând onorariu asistență juridică din oficiu să fie avansată din fondurile Ministerului Justiției.
În motivarea acestei hotărâri instanța a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 347/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, înregistrat la această instanță sub nr-, s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatului, pentru tentativă la infracțiunea de furt calificat, prev. de art. 20 rap. la art. 208 al.1 și art. 209 lit."a,g,i" pen. cu aplicarea art. 99 și urm. pen. și a fost trimis în judecată inculpatul pentru infracțiunile de omor calificat, prev. și ped. de art. 174 rap. la art. 175 lit."h" pen. cu apl. art. 99 și urm. pen. (acțiune penală pusă în mișcare prin ordonanța procurorului din data de 09.05.2007) și tentativă la infracțiunea de furt calificat, prev. de art. 20 rap. la art. 208 al.1 și art. 209 lit."a,g,i" pen. cu aplicarea art. 99 și urm. pen.
S-a reținut în sarcina inculpatului minor că, în noaptea de 06/07.05.2007, împreună cu minorul, a pătruns în locuința victimei pentru a fura iar în timp ce căutau bunuri prin casă, cei doi au fost surprinși de susnumita. Aceasta, observându-i pe cei doi, a început să strige după ajutor. Intrând în, inculpatul minor și celălalt minor au lovit-o pe victimă în cap cu muchia unui topor până când aceasta s-a oprit din țipete.
Cei doi au părăsit locuința victimei prin spatele casei, au sărit un gard și au ocolit prin grădină ieșind în drum spre podul de peste râul J unde inculpatul minor și-a aruncat salopeta - cu care era îmbrăcat, fiindcă era plină de sânge.
Analizând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, tribunalul a reținut următoarele:
În noaptea de 6/7.05.2007, inculpatul minor împreună cu minorul, au hotărât să meargă să fure fier vechi. Pentru că nu au găsit ceea ce căutau, au hotărât să meargă la domiciliul victimei, și pe care minorul o cunoștea, întrucât împreună cu bunica sa o mai ajuta la treburile gospodărești. Pentru că nici în curtea acesteia nu au găsit fier vechi, au hotărât să pătrundă în casă și să fure bani. Printr-un geam din spatele casei care dădea în cămara imobilului, au pătruns în locuința victimei. Ajunși în bucătăria imobilului, au început să caute prin sertare iar, la un moment dat, minorul a doborât o oală care se afla pe masă, zgomotul acesteia alertând-o pe victima care se afla într-o camera alăturată. Aceasta i-a surprins pe cei doi în bucătărie și a început să țipe. Cei doi minori au intrat în iar inculpatul a lovit-o cu pumnul în față, după cum recunoaște (74 p), fapt care se coroborează cu raportul medico-legal, relevându-se echimoze la nivelul feței, și a imobilizat-o pentru a nu mai țipa. în acest timp, celălalt minor a luat un topor aplicându-i victimei mai multe lovituri cu muchia, în zona capului. Pentru că victima nu înceta să țipe, inculpatul a luat toporul și i-a aplicat o lovitură care a redus-o la tăcere pe victimă.
Cei doi au părăsit locuința victimei pe ușa principală, au escaladat mai multe garduri și au ajuns în apropierea râului J unde inculpatul și-a aruncat ii care se îmbibaseră cu sângele victimei, apoi s-au dus acasă.
Starea de fapt este susținută de declarațiile inculpatului, declarațiile martorilor, losif,. Martori care au fost audiați atât în faza de urmărire penală cât și nemijlocit de către instanță. Prin declarațiile lor martorii, și au stabilit legătura dintre minorul și victimă, legătură de altfel necontestată și recunoscută de acesta și de inculpat iar martorii și Moară, au avut calitatea de martori asistenți la reconstituirea efectuată în cauză.
Raportul medico-legal nr. 200.132/A/22.06.2007 a concluzionat că moartea victimei a fost violentă, s-a datorat dilacerării meningo-cerebrale prin traumatism cranio-cerebral cu fracturi cominutive ale calotei craniene, iar leziunile traumatice tanato-generatoare s-au produs prin loviri active repetate cu un corp de tip tăietor-despicător, între acestea și deces existând un raport direct de cauzalitate.
Chiar dacă inculpatul nu recunoaște în fața instanței săvârșirea faptei și încearcă pasarea responsabilității către celălalt participant care nu răspunde penal, este evident, din probele administrate și expuse, că a participat la săvârșirea faptei iar prin acțiunea sa a determinat moartea victimei.
De altfel, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei în faza de urmărire penală, a participat la reconstituirea faptei, declarațiile acestuia fiind înregistrate cu mijloace audio-video (71), și în prezența unui reprezentant al autorității tutelare.(72-75)
Fapta inculpatului, așa cum a fost reținută, de a-i aplica victimei, în timp ce aceasta îi descoperise încercând să fure din locuința sa, o lovitură cu muchia toporului, în zona capului, lovitură care, conjugată cu celelalte lovituri aplicate de minorul, a condus la moartea victimei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat, prev. și ped. de art. 174,175 lit."h" proc.pen. text în baza căruia inculpatul a fost condamnat la 10 ani închisoare.
Fapta inculpatului, de a pătrunde în locuința victimei, cu scopul de a sustrage sume de bani, fiind descoperiți iar activitatea infracțională întreruptă,
întrunește elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de furt calificat,
prev. și ped. de art. 20 rap. la art. 208 al.1 și art. 209 al.1 lit."a,g,i" pen. texte în
baza cărora inculpatul a fost condamnat la 1,6 ani închisoare.
Având în vedere că inculpatul a săvârșit faptele reținute în sarcina sa în stare de minoritate, au fost reținute în favoarea acestuia prevederile art. 99 și urm. pen.
La individualizarea pedepselor au fost avute în vedere, în condițiile art. 72 pen. urm.: poziția procesuală a inculpatului, gradul de pericol social al faptei săvârșite având drept consecință moartea unei persoane, limitele de pedeapsă prevăzute de partea specială a codului penal, perspectivele de reintegrare socială ale inculpatului așa cum rezultă din referatul de evaluare efectuat în cauză de către Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Hunedoara.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen inculpatul minor solicitând admiterea apelului, desființarea în parte a hotărârii atacate, numai în ce privește latura penală și rejudecând cauza a se proceda la reindividualizarea pedepsei ce i-a fost aplicate, în sensul reducerii ei și orientării spre minimul special prevăzut de lege.
În motivarea apelului, prin apărătorul desemnat din oficiu, inculpatul a arătat că este minor, a avut o contribuție mai redusă la săvârșirea infracțiunii de omor calificat, astfel că s-ar impune aplicarea de circumstanțe atenuante, reducerea pedepselor aplicate și orientarea acestora spre minimul special.
Curtea de Apel examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate, precum și din oficiu, conform art. 371 al. 2.C.P.P. constată că apelul inculpatului este nefondat și va fi respins, din următoarele considerente:
Starea de fapt a fost cert stabilită iar probele administrate au dovedit vinovăția inculpatului apelant. S-a stabilit că inculpatul apelant minor, împreună cu minorul care nu răspunde penal, au intrat în casa victimei cu intenția de a sustrage bani. Fiind surprinși de victimă, inculpatul apelant a imobilizat-o, timp în care minorul i-a aplicat mai multe lovituri cu muchia toporului în cap; întrucât victima nu înceta să țipe inculpatul a luat toporul și a aplicat și el o ultimă lovitură victimei cu toporul în zona capului, reducând-o la tăcere.
Raportul medico legal întocmit în cauză a confirmat loviturile primite de victimă, existând legătură de cauzalitate dintre acestea și deces.
Inițial inculpatul apelant, în faza de urmărire penală a recunoscut săvârșirea faptelor, a participat la reconstituirea acestora iar declarațiile lui au fost înregistrate cu mijloace audio-video. Ulterior, în fața instanței de fond a încercat să minimalizeze participarea sa și să susțină că responsabilitatea mai M în săvârșirea faptelor ar aparține minorului. Această comportare arată nesinceritatea inculpatului apelant și faptul că în cauză nu se impune aplicarea de circumstanțe atenuante.
Se apreciază de către Curtea de Apel că pedeapsa aplicată de către instanța de fond inculpatului apelant a fost just individualizată și corespunde scopului pedepselor, astfel cum a fost acesta stabilit conform dispozițiilor art. 52.
Cod PenalLa aplicarea acestei pedepse tribunalul a ținut seama de starea de minoritate a inculpatului apelant, de gradul de pericol social a faptelor săvârșite și urmarea produsă, precum și de concluziile referatului de evaluare întocmit în cauză și din care rezultă că prognosticul asupra schimbării de conduită a minorului este negativ.
Față de cele arătate, în temeiul disp. art. 379 pct.1 lit. b apelul C.P.P. inculpatului va fi respins ca nefondat.
În temeiul art. 192 al. 2.p Cod Penal inculpatul va fi obligat la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare către stat în apel.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat în sumă de 100 lei se va avansa din fondul Ministerului d e Justiție.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 25/2008 din 31 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara -Secția penală în dosar nr-.
Menține starea de arest a inculpatului și conf. art. 88 din Codul penal deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive începând cu data de 8 mai 2007 și până la data de 25 martie 2008.
Obligă pe numitul apelant inculpat la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare către stat în apel.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat în sumă de 100 lei se va avansa din fondul Ministerului d e Justiție.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 25 martie 2008.
Președinte Judecător
- - - -
Grefier,
- -
Red.
Dact. 3 ex/02.06.2008
fond
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI
DOSAR NR-
MINUTA DECIZIEI PENALE NR.15/A/2008
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 25/2008 din 31 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara -Secția penală în dosar nr-.
Menține starea de arest a inculpatului și conf. art. 88 din Codul penal deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive începând cu data de 8 mai 2007 și până la data de 25 martie 2008.
Obligă pe numitul apelant inculpat la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare către stat în apel.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat în sumă de 100 lei se va avansa din fondul Ministerului d e Justiție.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 25 martie 2008.
Președinte Judecător
Ss - - ss - -
Pentru conformitate,
Decizia a rămas definitivă, inculpatul nu a declarat recurs
Grefier,
Președinte:Sanda TrifJudecători:Sanda Trif, Dana Ghițoaica