Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 153/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Revizuire -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE APEL
DECIZIA PENALĂ Nr. 153
Ședința publică de la 14 2008
PREȘEDINTE: Liana Balaci Judecător
- - - - -Judecător
Grefier - - -
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, pronunțarea asupra rezultatului dezbaterilor din ședința publică de la 7 2008 și consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, privind apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți, împotriva sentinței penale nr.232 din 11 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, privind pe revizuientul.
CURTEA
Asupra apelului penal de față;
Asupra cererii de revizuire de față, constată la data de 24.07.2007 s-a înregistrat la această instanță sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți prin care s-a solicitat admiterea în principiu, a cererii de revizuire, rejudecarea cauzei și drept urmare pronunțarea unei noi hotărâri în cauza privindu-l pe intimatul.
Prin sentința penală nr.392 din 6.12.2007 a Tribunalului Mehedinți, s-a dispus respingerea cererii de revizuire formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți, împotriva sentinței penale nr.556 din 13.11.2006, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, ca inadmisibilă.
În fapt, s-a motivat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinți, inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. de art.174 rap. la art.175 lit.i Cod Penal, constând în aceea că în seara de 26.11.2005 i-a aplicat victimei o lovitură în cap cu un corp contondent, provocându-i leziuni care au dus la decesul acestuia.
S-a mai precizat că în faza de urmărire penală, cât și a cercetării judecătorești, inculpatul a recunoscut fapta însă, ulterior, a revenit asupra declarațiilor, susținând că alături de el a participat și o altă persoană, respectiv, iar în final a declarat că acesta este de fapt autorul omorului. Prin sentința penală nr. 556/2006 Tribunalul Mehedinția dispus condamnarea inculpatului la 15 ani închisoare pentru infracțiunea de omor calificat prev. de art.174-175 lit. i Cod Penal, soluție împotriva căreia a declarat apel inculpatul, iar prin decizia penală nr. 15/ 24.01.2007, Curtea de APEL CRAIOVAa admis apelul inculpatului și în baza art.10 lit.c C.P.P. s-a dispus achitarea acestuia pentru infracțiunea prev. de art.174-175 lit i
Cod PenalÎn cererea de revizuire, Ministerul Publica susținut că se impune administrarea unor probe noi, extrajudiciare și revizuirea soluției în temeiul art. 394 lit. a
C.P.P.În dovedirea cazului de revizuire, parchetul a invocat declarațiile ulterioare date de martorii și G, care au relatat că autorul infracțiunii de omor, a cărei victimă a fost, este și în acest sens au fost depuse la dosar declarațiile date la parchet de cei doi martori la 13.04. și respectiv 4.05.2007.
Instanța a respins cererea de revizuire prin sentința susmenționată, reținând că probele extrajudiciare constând în declarația dată de martorul G prin care a relatat aspecte ce le-a perceput cu ocazia reconstituirii faptei din 26.11.2005, cât și în depoziția dată de martorul care a declarat că s-a uitat peste gard și a văzut victima căzută la pământ, iar peste aceasta se afla intimatul, nu se încadrează în dispozițiile art. 394 lit. a C.P.P. deoarece textul de lege cere ca faptele sau împrejurările învederate să fie noi, necunoscute de instanța care a soluționat cauza și s-a reținut că nu se confirmă aceste situații noi prin declarațiile date de cei doi martori, întrucât aspectele relatate de aceștia au fost avute în vedere de instanță la soluționarea fondului cauzei. Astfel, s-a apreciat că este inadmisibil ca prin cererea de revizuire să se obțină o prelungire a probatoriului pentru faptă și împrejurări cunoscute și verificate de instanțele care au soluționat cauza.
S-a constatat deci, că o dată cu soluționarea fondului prin sentința penală nr.556 din 13.11.2006, precum și a apelului prin decizia penală nr.15 din 24.01.2007 de către Curtea de APEL CRAIOVA, s-au dat interpretări diferite probatoriului administrat, iar prin audierea celor doi martori noi, propuși în cererea de revizuire, s-a urmărit prelungirea probatoriului și reinterpretarea tuturor probelor existente, ceea ce contravine dispozițiilor art.394 lit. a C.P.P. și drept urmare cererea de revizuire a fost respinsă ca inadmisibilă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți, criticând-o pentru nelegalitate, în sensul că, în interpretarea dispozițiilor art.394 lit.a C.P.P. doctrina consacrat că faptele și împrejurările trebuie să fie de natură a dovedi netemeinicia hotărârii de achitare, de încetare a procesului penal, ori de condamnare, ele neputând constitui decât situații și stări de fapt, care, prin ele însele sau prin coroborarea cu alte probe, sunt de natură să stabilească existența erorii judiciare, astfel că s-a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice. Cu ocazia susținerii orale, în completarea motivelor de apel scrise, sentința a fost criticată și pentru nelegalitate, solicitându-se desființarea acesteia și trimiterea cauzei pentru rejudecare pentru a se aprecia temeinicia cererii formulate.
Prin decizia penală nr.21 din 6.02.2008, a Curții de APEL CRAIOVA, s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți, s-a desființat sentința nr.392 din 6.12.2007 a Tribunalului Mehedinți și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
Pentru a se pronunța această soluție, Curtea a apreciat că instanța de fond a analizat în cuprinsul sentinței de revizuire depozițiile celor doi martori care au perceput aspecte privind incidentul produs în noaptea de 26.11.2005 concluzionând că nu este îndeplinită una din condițiile prev. de art.403 al 1.C.P.P. privind admisibilitatea în principiu a revizuirii și cu toate acestea a respins cererea ca inadmisibilă, deși de principiu condițiile prev. de art. 394 lit. a erau C.P.P. îndeplinite, astfel că se impunea examinarea temeiniciei cererii de revizuire. Din aceste considerente s-a apreciat că, instanța de fond respingând cererea de revizuire ca inadmisibilă, a pronunțat o hotărâre nelegală care a fost desființată și cauza a fost trimisă spre rejudecare, ocazie cu care instanța de rejudecare urmează să examineze cererea de revizuire sub aspectul temeiniciei acesteia, în condițiile art.394 și următoarele
C.P.P.La data de 6.03.2008 cauza s-a înregistrat la Tribunalul Mehedinți sub nr-.
În cursul cercetării judecătorești, instanța, în conformitate cu art.403 teza a II-a C.P.P. a proceda la audierea nemijlocită a martorilor și De asemenea, s-a constatat că nu s-a anexat copia ordonanței nr.658/P/2006 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinți care se invocă în sesizare, motiv pentru care se solicită această ordonanță de la parchet și se înaintează la dosar.
Totodată s-au solicitat declarațiile în original luate martorilor G și.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți cu adresa nr.2210/II/3/2008 din 29.05.2008 a înaintat declarația în original a martorului G luată la data de 4.05.2007. Referitor la declarația martorului se constată, conform susținerilor procurorului, că aceasta se află în dosarul nr.658/P/2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinți și a fost avută în vedere la soluția de scoatere de sub urmărire penală pentru in fracțiunea prev. de art.174-175 lit.i dată Cod Penal prin ordonanța cu același număr la data de 13.04.2007 față de învinuitul.
Urmare a audierii martorilor propuși de parchet, ca probe noi în susținerea cererii de revizuire, s-a constatat că faptele și împrejurările relatate de martorii G și, fie nu constituie fapte și împrejurări noi, respectiv cele care rezultă din depoziția primului martor, fie faptele și împrejurările descrise de celălalt martor nu duc la dovedirea netemeiniciei hotărârii de achitare a inculpatului.
Astfel, Tribunalul Mehedinția mai arătat că nu pot fi considerate " probe noi", în sensul art. 394 lit. a cod pr.penală, mijloacele de probă propuse în completarea dovezilor administrate, iar propunerea noi martori noi care cunosc împrejurări avute în vedere de instanță a cărei hotărâre se cere a fi revizuită, așa cum se constată că s-a procedat de către Ministerul Public cu cei doi martori sus menționați, nu poate duce la dovedirea netemeiniciei acesteia, neîncadrându-se în dispoz. art. 394 alin.2 cod pr.penală, pentru a constitui motiv de revizuire.
De asemenea, Tribunalul Mehedinția mai arătat că motivele cererii de revizuire formulate de către Ministerul Public, nu se încadrează în cazurile de revizuire prev. de art. 394 lit. a cod pr.penală, deoarece textul prevede că faptele și împrejurările ce stau la baza unei astfel de cereri să fie noi, necunoscut de instanță și nu mijloace de probă, nefiind admis ca pe calea extraordinară a revizuirii să se obțină prelungirea probatoriului pentru fapte și împrejurări cunoscute și verificate de instanța care a soluționat în mod definitiv cauza. De fapt, concluzionează Tribunalul Mehedinți în cadrul cererii de revizuire, instanța de fond și cea de apel au dat interpretări diferite probelor administrate, iar prin audierea celor doi martori propuși de parchet s-a urmărit prelungirea probatoriului și reinterpretarea tuturor probelor, ceea ce contravine scopului urmărit de legiuitor prin reglementarea din dispoz. art. 394 cod pr.penală.
Împotriva acestei sentințe, a formulat în termen legal apel Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți, criticând-o ca fiind nelegală și dată cu încălcarea dispoz. art. 394 cod pr.penală, deoarece instanța nu a avut în vedere doctrina în materie care a arătat în mod constant că faptele și împrejurările prev. de art. 394 pct. 1 lit. a cod pr.penală, trebuie să fie de natură a dovedi netemeinicia hotărârii de achitare, de încetare a procesului penal ori de condamnare, ele neputând reprezenta decât situații și stări de fapt care prin ele însele sau prin coroborare cu alte probe, sunt de natură să stabilească existența unei erori judiciare.
Pornind de la aceste premize, în cauză, Ministerul Public arată că faptele sau împrejurările la care se referă art. 394 cod pr.penală, nu trebuie să reprezinte "probe sau elemente de fapt" în sensul art. 63 cod pr.penală, ci situații de fapt, stări de fapt care în raport de faptele reținute prin hotărârea definitivă, nu corespund adevărului. În acest sens, două declarații testimoniale date de martorii și G, ulterior achitării inculpatului, au reliefat o serie de aspecte ce nu au fost cunoscute de instanța de apel și care, coroborate cu celelalte probe administrate în cauză, conduc la concluzia existenței vinovăției inculpatului.
Examinând apelul prin prisma criticilor formulate, Curtea urmează să-l respingă ca nefondat în baza art. 379 pct. 1 lit. b cod pr.penală.
Ca temei al cererii de revizuire, Ministerul Publica invocat dispoz. art. 394 pct. 1 lit. a cod pr.penală, care prevede că revizuirea unei hotărâri penale definitive poate fi cerută când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanțe la soluționarea cauzei, cu precizarea prev. de art. 394 pct. 2 cod pr.penală, că faptele sau împrejurările precizate anterior pot constitui motiv de revizuire dacă pe baza loc se poate dovedi netemeinicia hotărârii de achitare, de încetare a procesului penal ori de condamnare.
Tribunalul Mehedinția examinat cererea de revizuire prin raportare la ambele situații prevăzute de art. 394 pct. 1 lit. a și pct. 2 cod pr.penală, concluzionând că declarațiile testimoniale ulterioare pronunțării hotărârii de achitare reprezintă o adevărată "prelungire a probatoriului" administrat de instanțe cu ocazia judecării procesului finalizat cu hotărârea a cărei revizuire se solicită, neîncadrându-se în cazul de revizuire invocat iar cele două declarații de martori nu pot fi considerate relevante în sensul prezentării unor fapte sau împrejurări nou, atâta vreme cât martorul G nu prezintă astfel de fapte sau împrejurări iar cele ale martorului nu pot conduce la dovedirea netemeiniciei hotărârii de achitare.
Curtea, prin raportare la dispoz. art. 394 pct. 1 lit. a și pct. 2 cod pr.penală, consideră că invocarea de către revizuient a două declarații testimoniale, ulterioare rămânerii definitive a hotărârii, nu se încadrează în dispozițiile legale menționate anterioare deoarece reprezintă mijloace de probă și nu "fapte sau împrejurări noi. De asemenea, Curtea mai constată că cele două declarații testimoniale nu aduc elemente de noutate față de starea de fapt reținută cu caracter definitiv de către Curtea de APEL CRAIOVA prin hotărârea de achitare a intimatului, ele nefiind de natură a contrazice această stare de fapt, cu consecințe asupra temeiniciei hotărârii pronunțate.
De asemenea, Curtea va mai constata că prin audierea celor doi martori identificați și propuși spre audiere după rămânerea definitivă a hotărârii de achitare a intimatului, nu s-a urmărit altceva decât prelungirea probatoriului avut în vedere de instanțe inițial, cu consecința reinterpretării ansamblului probelor existente la momentul pronunțării hotărârilor, ceea ce ar contravine scopului urmărit de legiuitor prin art. 394 cod pr.penală și principiului autorității lucrului judecat.
Concluzionând, instanța urmează ca în baza art. 379 pct. 1 lit. b rap. la art. 403 pct. 3 cod pr.penală, să respingă ca nefondată cererea de revizuire.
Văzând și dispoz. art. 192 pct. 3 alin. 3 cod pr.penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți, împotriva sentinței penale nr.232 din 11 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, privind pe revizuientul, ca nefondat.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 14 2008.
- - - - -
Grefier
- -
Red.jud/-
F/
B/ 15.12.2008.
Președinte:Liana BalaciJudecători:Liana Balaci, Robert Emanoil Condurat
