Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 17/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE APEL
DECIZIA PENALĂ Nr. 17
Ședința publică de la 26 Ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Doru Filimon JUDECĂTOR 2: George Ciobanu
- - - judecător
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA
Pe rol, soluționarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți și inculpatul împotriva sentinței penale nr. 183 din 6 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns inculpatul, în stare de arest, asistat de avocat, partea civilă și martorul, lipsind părțile civile Spitalul Județean de Urgență Dr.Tr.S și Spitalul Clinic de Urgență
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, s-au luat declarații inculpatului și martorului, după care, constatând apelurile în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Reprezentantul parchetului a solicitat admiterea apelului formulat de parchet, desființarea sentinței și aplicarea unei pedepse fără reținerea circumstanțelor atenuante.
A arătat că în mod greșit a fost individualizată pedeapsa în raport cu limitele de pedeapsă, gradul de pericol social, persoana inculpatului.
Inculpatul a fost cercetat anterior, în anul 2007, pentru fapte de același gen, dovedind perseverență în comiterea infracțiunilor cu violență.
Avocat, a solicitat admiterea apelului inculpatului, respingerea apelului parchetului, desființarea sentinței și schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea prev. de art.20 rap. la art. 174 - 175 lit. c cod penal, în infracțiunea prev. de art. 182 cod penal, arătând că inculpatul a acționat cu praeterintenție.
A solicitat reținerea stării de legitimă apărare în raport cu dispoz. art. 44 alin.2 cod penal, întrucât partea vătămată și martorii au inițiat atacul. Martorii au alergat către inculpat și au aruncat cu pietre.
A mai solicitat achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c Cod procedură penală, arătând că părțile vătămate nu indică în mod cert pe inculpat ca autor al infracțiunii.
Într-o altă teză, a solicitat reținerea circumstanțelor prev. de art. 74 cod penal și reducerea pedepsei potrivit dispoz. art. 76 cod penal, precum și suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
Reprezentantul parchetului a solicitat respingerea apelului formulat de inculpat și obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
A arătat că încadrarea juridică a fost corect stabilită în cauză, inculpatul a fost cel care a declanșat conflictul, nefiind aplicabile dispoz. art. 44 alin.2 cod penal, întrucât din probele administrate nu rezultă că alte persoane ar fi declanșat conflictul, celelalte persoane intervenind ulterior săvârșirii faptei de către inculpat. Pentru aceleași considerente nu se poate reține nici o stare de provocare, creată de o atitudine a părții vătămate.
În raport cu obiectul folosit - cuțit, zona vizată și intensitatea loviturii - s-a stabilit corect că inculpatul a acționat cu intenție.
A mai arătat că modalitatea de executare a fost stabilită în mod corect și că în cauză nu se poate face aplic. art. 861cod penal.
Apelantul inculpat arătat că lasă la aprecierea instanței soluția ce va fi pronunțată în cauză.
CURTEA,
Asupra apelurilor de față;
Prin sentința penală nr. 183 din 6 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr-, în baza art.20 rap. la art. 174 alin. 1 și art. 175 alin. 1 lit. i cu aplic. art. 74 lit. a, c, art. 76 alin. 2, a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la 02.04.1972, în DTS, județul M, domiciliat în comuna, județul M, CNP - la 4 ani închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b în condițiile art. 71, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat.
În baza art. 1 ind. 1 alin. 1, pct. 1 din Legea nr. 61/1991, cu aplic. art. 74 lit. a, c, art. 76 alin. 2
A fost condamnat același inculpat la o lună închisoare cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b cp în condițiile art. 71 cp, pentru săvârșirea infracțiunii de port fără drept al cuțitului.
În baza art. 33 lit. b- 34, s-au contopit pedepsele aplicate și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b cp în condițiile art. 71
În baza art. 65 alin. 2 cp, s-au interzis pe o durată de 1 an, drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b, pedeapsă complementară ce se va executa după executarea pedepsei principale.
În baza art. 88, s-a dedus din pedeapsă reținerea și arestul preventiv începând cu data de 10.12.2008 la zi.
În baza art. 350 s C.P.P.-a menținut starea de arest.
În baza art. 118 lit. b cp, s-a confiscat corpul delict, un cuțit, din inox cu prăsele cu două nituri, din de, ridicat în baza procesului -verbal din 15.05.2008 - filele 4,5 dosar
A fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Județean de Urgență D Tr. S și obligat inculpatul să-i plătească suma de 2385 lei (RON) reprezentând cheltuielile cu asistența sanitară acordată părții vătămate C-tin.
A fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență C și obligat inculpatul să-i plătească suma de 2148,91 lei (RON) reprezentând cheltuielile cu asistența sanitară acordată părții vătămate C-tin.
S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă C-tin.
A fost obligat inculpatul să-i plătească părții civile C-tin suma de 2560 lei despăgubiri civile din care 60 lei despăgubiri materiale și diferența daune morale și obligat inculpatul să achite statului 800 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedințis -a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor de tentativă la omor calificat și port fără drept al cuțitului, prev. de art. 20 cp rap. la art. 174 alin. 1 și art. 175 alin. 1 lit. i cp și art. 1 ind. 1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, cu aplic. art. 33 lit. b cp.
Examinând actele și lucrările dosarului instanța de fond a constatat și reținut următoarea stare de fapt:
În seara zilei de 15 august 2008, în jurul orelor 19,30 - 20,00, inculpatul, însoțit de soția sa, și de martorul se întorceau din locul unde țineau vitele, în câmp, îndreptându-se spre casă.
La un moment dat, martorul s-a despărțit de cei doi soți, continuându-și drumul spre casă iar inculpatul, a traversat strada, în fugă, ducându-se spre stația aflată la intersecția străzii - cu B-dul - din Tr. S, stație unde se aflau angajații, respectiv partea vătămată și martorii și.
Martorul tocmai chemase un taxi intenționând să plece însă văzându-l pe inculpat nu a mai plecat, s-a dat jos din taxi, întrucât l-a tras de mână, cerându-i să discute ceva, apoi inculpatul a lovit cu piciorul portiera taxi-ului.
De menționat că această stație, aparține SC " " SRL, administrată de numiții și, stație amplasată în vecinătatea imobilului aparținând martorului, socrul inculpatului și pe un teren proprietatea acestuia.
Mai mult, cu o zi înainte, respectiv pe data de 14.08.2008, avusese loc o altercație între, sora sa și tatăl acestora, pe de o parte, și administratorul, pe de altă parte, conflict determinat de refuzul administratorului de a achita chiria pe terenul unde este amplasată stația.
Pe fondul acestor relații tensionate, în seara respectivă, inculpatul s-a dus la martorul și s-a împins reciproc cu acesta intervenind și partea vătămată C-tin care l-a împins și el pe inculpat.
Inculpatul l-a luat de gât pe partea vătămată, l-a întrebat "ce a fost aseară", a scos un cuțit, dintr-o, pe care o ținea la brâu și l-a lovit cu acel cuțit, în regiunea scapulară superioară.
Apoi, martorul a aruncat cu o bară metalică spre inculpat și acestuia i-a căzut cuțitul din mână și a fugit, sărind gardul în curtea locuinței socrului său, după inculpat fugind ceilalți angajați ai stației care luaseră în mâini niște bare metalice, însă nu l-au lovit pe inculpat, care apoi a fugit la locuința sa din localitatea.
În urma loviturii aplicate, partea vătămată a fost transportată la Spitalul Județean DTS, fiind internată în perioada 15.08.2008-27.08.2008.
Potrivit raportului medico-legal nr. 614/04.09.2008, al Serviciului de Medicină Legală M, leziunile traumatice prezentate de numitul, pot data din data de 15 august 2008, au necesitat pentru vindecare 27-30 zile de îngrijiri medicale, i-au pus viața în primejdie și s-au produs prin lovire cu sau de corp tăietor înțepător.
Prin ordonanța din data de 28.01.2009, s-a dispus completarea raportului medico-legal, menționat mai sus, iar prin raportul medico-legal nr. 82/29.01.2009, s-a concluzionat că leziunile traumatice prezentate de s-au produs prin lovire cu corp tăietor înțepător, lovitura fiind dată de agresor, în timp ce partea vătămată era aplecată în față.
Această stare de fapt a rezultat din ansamblul probelor administrate în cauză, respectiv: procesul-verbal de cercetare a locului faptei, procese verbale de reconstituire, planșe foto, actele medico-legale de la dosar coroborate și cu declarațiile martorilor, ale părții vătămate și ale inculpatului.
Nu s-a putut reține apărarea formulată de către inculpat cum că partea vătămată ar fi fost cea care l-ar fi întâmpinat cu cuțitul în mână și ar fi încercat să-l lovească cu cuțitul și că el datorită vestimentației sumare - fiind îmbrăcat cu un șort, la bustul gol - nu ar fi avut unde ține cuțitul.
Astfel, martorii și, au declarat constant, că inculpatul a fost acela care s-a dus la, l-a tras afară din taxi, a lovit cu piciorul în portiera autoturismului, s-a împins apoi reciproc cu martorul și apoi, când a intervenit partea vătămată pentru a-i despărți, inculpatul a scos un cuțit lovindu-l în spate pe partea vătămată.
Inculpatul a susținut că la acea dată nu a avut cuțit asupra sa, purtând doar un scurt, fiind încălțat cu adidași, susținere ce a fost confirmată și de unii martori audiați în cauză, declarațiile acestor martori urmează a fi înlăturate deoarece sunt subiective și pro-cauza, unii dintre aceștia fiind soția și socrul inculpatului - și iar alții fiind cunoștințele acestuia - și.
De altfel martorul s-a contrazis singur în declarațiile date, întrucât în declarația dată la urmărirea penală, a susținut că în seara zilei de 15.08.2008 s-a întâlnit cu inculpatul deoarece dorea să cumpere o de la acesta dar nu s-au înțeles asupra prețului. Când s-au întors spre casă, după ce s-a despărțit de inculpat și de soția acestuia, continuându-și drumul spre casă a întors capul și l-a văzut pe inculpat într-o altercație dar nu a fost atent dacă "vreunul are ceva în mână".
În declarația data cu ocazia reconstituirii martorul a spus că în apropierea stației, aflată la intersecția străzii - cu B-dul -, pe trotuar, erau doi bărbați, unul înalt, brunet, cu și celălalt mai scund, gras și blond iar după ce s-a despărțit de inculpat și soția acestuia a întors capul și l-a văzut pe inculpat când se luase în brațe cu bărbatul blond și mai solid, martorul continuându-și drumul și întorcând din nou privirea spre locul unde era inculpatul l-a văzut când a sărit gardul în curtea socrului său.
Deși în aceste declarații date de martor în cursul urmăririi penale, menținute și în instanță, acesta nu a făcut nici o referire la vreun cuțit pe care să-l aibă vreuna dintre părțile implicate în conflict; în instanță, în declarația dată a susținut că unul dintre cei doi bărbați, care erau pe trotuar, cel tânăr, avea în mână un cuțit și că apoi inculpatul s-a luat la bătaie cu acel tânăr, martorul precizând că nu a văzut ca inculpatul să aibă cuțit în acea împrejurare.
Declarația acestui martor a fost înlăturată datorită contradicțiilor existente în aceasta.
Astfel, martora a susținut că lucra, în acea perioadă, luna august 2008, împreună cu la aceeași firmă de pază, la punctul de lucru situat la intersecția străzii - cu B-dul - și că a trecut inculpatul - care-l cunoștea pe colegul ei - spunându-i că o să aibă o discuție cu angajații stației întrucât au lovit-o cu pietre pe soția sa.
Martora a mai declarat că în seara respectivă, la orele 19,00 intrat de serviciu, găsindu-l acolo pe colegul ei iar după o J de oră, pe lângă punctul lor de lucru, o, au trecut inculpatul și soția acestuia spunându-le că se duc să mulgă vacile iar apoi după încă o J de oră, aproximativ, cei doi s-au reîntors de la vite, și s-au oprit la baraca lor. Martora a precizat că în acea împrejurare inculpatul era băut și era îmbrăcat într-un de trening de culoare închisă, un tricou sau cămașă iar în picioare purta și că după ce au plecat l-a văzut pe inculpat ducându-se la un angajat al stației, mai slab, care intenționa să se urce într-un taxi și s-a împins cu acesta. Apoi, a intervenit un alt angajat, "mai gras", a avut loc o altercație între ei, martora auzindu-l pe angajatul "mai gras" zicând:"mă tăie" și se ținea cu mâna de spate.
Spre deosebire de declarația acestei martore, martorul, cunoștință a inculpatului, a susținut că la acea dată purta i scurți, era la bustul gol și că în timpul altercației nu a văzut nici un cuțit, astfel că susținerile acestui martor au fost primite cu rezervă, necoroborându-se cu cele arătate de colega sa și cu celelalte probe din dosar.
Prin Ordonanța nr. 3337/P/2007 din 09.05.2008 s-a dispus încetarea urmăririi penale față de, pentru art.180 alin. 2 cp întrucât persoana vătămată și-a retras plângerea și totodată, s-a mai dispus scoaterea de sub urmărire penală față de același învinuit pentru art. 11pct. 1 din Legea nr. 61/1991 și aplicarea unei amenzi administrative de 500 lei.
Față de cele arătate s-a apreciat că faptele inculpatului de a purta și folosi un cuțit - în seara zilei de 15.08.2008, în timp ce se afla la stația aparținând SC " " SRL, de pe b-dul -, la intersecția cu strada - - lovindu-l în spate,cu cuțitul, pe partea vătămată C-tin, care a suferit leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 27-30 de zile de îngrijiri medicale și i-au pus viața în primejdie întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de port fără drept al cuțitului, prev. de art. 11alin. 1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 și de tentativă de omor calificat prev. de art. 20 cp rap. la art. 174 alin. 1 și art. 175 alin.1 lit. i cp.
La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului, au fost avute în vedere criteriile prev. de art. 72 cp, respectiv gradul de pericol social al faptelor, poziția procesuală parțial sinceră dar și împrejurările în care s-au săvârșit, pe fondul consumului de alcool și a neînțelegerilor existente între angajații stației și socrul, soția și cumnata inculpatului și faptul că acesta nu mai are antecedente penale.
Mai mult, din referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Mehedinți, a rezultat că inculpatul este impulsiv, are un autocontrol deficitar, probabil și datorită faptului că în anul 2004 fost diagnosticat cu "reacție anxioasă", din anul 2005 urmând un tratament zilnic recomandat de medicul psihiatru, că regretă faptul că a avut altercația cu partea vătămată.
Având astfel în vedere conduita bună a inculpatului înainte de comiterea faptei și atitudinea sa după săvârșirea infracțiunii, respectiv recunoaște că "se poate" să-l fi lovit cu cuțitul pe partea vătămată și regretă această altercație, s- apreciat că aplicarea unor pedepse sub limita minimă prevăzută de lege prin reținerea circumstanțelor atenuante judiciare, prev. de art. 74 alin. 1 lit. a și c cp sunt de natură a duce la reeducarea inculpatului.
Cum inculpatul a comis două infracțiuni înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele în cauză s-au aplicat și regulile concursului de infracțiuni.
Așa cum s-a stabilit prin Decizia în interesul legii nr. LXXIV/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție "Dispozițiile art. 71 din Codul penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza I-c cp nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 cp".
Față de această decizie și având în vedere criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 cp, respectiv împrejurările în care a comis infracțiunile inculpatul, pe fondul neînțelegerilor existente între patronii și angajații stației, pe de o parte și socrul și soția sa pe de altă parte, de faptul că nu mai are antecedente penale s-a apreciat că nu se impune și interzicerea dreptului dea alege prev. de art. 64 lit. a teza I-
Partea vătămată C-tin, în cursul procesului penal s-a constituit parte civilă cu suma totală de 100 000 lei, daune materiale și morale.
Deși i s-a pus în vedere să-și dovedească pretențiile materiale reprezentând cheltuielile efectuate pe perioada spitalizării, partea civilă nu a depus la dosar vreo chitanță sau alt înscris din care să rezulte cuantumul acestor cheltuieli iar martorii audiați pentru dovedirea acțiunii civile - și - nu au putut preciza cât a cheltuit partea civilă cu spitalizarea. Doar martorul a susținut că l-a transportat pe C-tin de la spitalul din C până la Tr. S, fiind plătit cu suma de 60 lei. Ca atare, față de acest probatoriu se constată că pretențiile părții civile referitoare la daunele materiale provocate de fapta inculpatului sunt întemeiate, în parte, numai pentru suma dovedită de 60 lei.
Referitor la daunele morale s-a apreciat că acestea sunt întemeiate pentru că este de necontestat că orice suferință fizică provoacă și o suferință morală respectiv conștiința faptului de a fi bolnav, de a suporta o perioadă de timp mediul spitalicesc astfel că suma de 25 000 lei cu acest titlu este în măsură să acopere prejudiciul moral încercat de partea civilă.
Împotriva acestei sentințe, au declarat apeluri Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți și inculpatul.
Parchetul a solicitat admiterea apelului formulat de parchet, desființarea sentinței și aplicarea unei pedepse fără reținerea circumstanțelor atenuante; în mod greșit a fost individualizată pedeapsa în raport cu limitele de pedeapsă, gradul de pericol social, persoana inculpatului, care a mai fost cercetat anterior, în anul 2007, pentru fapte de același gen, dovedind perseverență în comiterea infracțiunilor cu violență.
A mai solicitat respingerea apelului inculpatului deoarece, în raport cu obiectul folosit - cuțit, zona vizată și intensitatea loviturii - în mod corect s-a reținut de prima instanță, că inculpatul a acționat cu intenție.
De asemenea, în cauză nu se poate face aplic. art. 861cod penal, modalitatea de executare a fost stabilită în mod corect în raport de faptul că inculpatul a fost cel care a declanșat conflictul ci nu alte persoane, astfel nefiind aplicabile în cauză dispoz. art. 44 alin.2 cod penal, neputându-se reține starea de provocare.
Inculpatul prin motivele scrise, a solicitat admiterea apelului,respingerea apelului parchetului, desființarea sentinței și schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea prev. de art.20 rap. la art. 174 - 175 lit. c cod penal, în infracțiunea prev. de art. 182 cod penal, arătând că acționat cu praeterintenție.
Să-i fie reținută starea de legitimă apărare în raport cu dispoz. art. 44 alin.2 cod penal, întrucât partea vătămată și martorii au inițiat atacul. A mai solicitat achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c Cod procedură penală; de asemenea a solicitat reținerea circumstanțelor prev. de art. 74 cod penal și reducerea pedepsei potrivit dispoz. art. 76 cod penal, precum și suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
Apelurile sunt nefondate.
Instanța de fond a apreciat în mod corect că faptele inculpatului, de a purta un cuțit și de a lovi cu acesta partea vătămată, producând leziuni care au pus în primejdie viața acesteia, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.11alin.1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 și, respectiv art. 20 rap. la art. 174, 175 lit. i cod penal, situația de fapt reținută fiind confirmată de probele administrate în cauză.
Apărările formulate de inculpat în sensul că nu a săvârșit fapta și că faptei i s-a dat o greșită încadrare juridică, săvârșind fapta cu praeterintenție, sunt nefondate.
Martorul a arătat că inculpatul l-a tras din autoturism iar în momentul în care s-a apropiat partea vătămată, a prins-o pe aceasta după cap, apoi, a lovit-o în partea a spatelui, cu un cuțit.
Declarația martorului este confirmată de martorul care arată că, după ce inculpatul a inițiat atacul, trăgându-l pe din autoturismul taxi, inculpatul a lovit partea vătămată care se apropiase pentru a aplana conflictul, cu un cuțit în spate.
De asemenea, martora confirmă că inculpatul a traversat b-dul - și s-a îndreptat spre Stația, respectiv spre taxiul în care se afla martorul.
Ca urmare, nu sunt incidente dispoz. art. 44 alin.2 cod penal, întrucât inculpatul a fost cel care a inițiat atacul, agresându-l pe martorul și lovind-o pe partea vătămată cu cuțitul, fără ca aceasta să inițieze o acțiune de natură să îndeplinească cerințele art. 44 alin.2 cod penal.
De asemenea, instanța consideră că nu poate i reținută nici împrejurarea săvârșirii faptei în stare de provocare, întrucât martorii audiați îl indică pe inculpat ca fiind cel care a inițiat atacul.
În ceea ce privește solicitarea inculpatului de a fi achitat în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. lit. c Cod procedură penală, instanța apreciază că în cauză s-a stabilit în mod corect că inculpatul este autorul faptei, având în vedere atât declarațiile martorilor cât și declarațiile inculpatului care a arătat că a lovit cu cuțitul partea vătămată, însă în alte circumstanțe decât cele reținute în rechizitoriu.
Fapta inculpatului a fost în mod corect încadrată în raport cu dispoz. art. 20 rap. la art. 174, 175 lit. i cod penal, având în vedere obiectul folosit - un cuțit, zona vizată precum și intensitatea loviturii, relevată de leziunile produse și de faptul că aceste leziuni au pus în primejdie viața părții vătămate.
Instanța de fond a realizat o justă individualizare a pedepselor stabilite precum și a pedepsei rezultante aplicate. având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute, gradul de pericol social al faptei, împrejurările în care s-a comis infracțiunea, lipsa antecedentelor penale, astfel că pedepsele sunt de natră să realizeze scopul educativ și preventiv al pedepsei prev. de art. 52 cod penal.
În raport cu același criterii de individualizare, s-a apreciat just că scopul pedepsei nu poate fi realizat decât prin executarea acesteia în detenție.
În privința laturii civile, s-a dispus în mod corect obligarea inculpatului la 60 lei despăgubiri materiale în raport cu probele administrate și 2500 lei daune morale, având în vedere suferința cauzată părții vătămate ca urmare a faptei săvârșită de inculpat.
De asemenea, în mod corect s-a dispus obligarea inculpatului la plata despăgubirilor civile către Spitalul Județean de Urgență Dr. Tr. S și Spitalul Județean de Urgență C, privind cheltuielile efectuate ca urmare a îngrijirilor medicale acordate părții vătămate.
Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge apelurile formulate ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți și inculpatul împotriva sentinței penale nr. 183 din 6 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr-, ca nefondate.
Menține măsura arestării preventive față de inculpat și deduce detenția preventivă în continuare la zi.
Obligă apelantul la 100 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică de la 26 ianuarie 2010.
- - - -
Grefier,
- -
Red.jud.
.
IB
Președinte:Doru FilimonJudecători:Doru Filimon, George Ciobanu
