Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 22/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr. -
DECIZIA PENALĂ NR.22/A/2008
Ședința publică din 25 martie 2008
PREȘEDINTE: Pantea Nistor JUDECĂTOR 2: Condrovici Adela Matei Monica
Judecător: - -
Procuror: - -
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art. 304 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare apelul penal declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BIHOR împotriva sentinței penale nr.248/P din 5 septembrie 2007 pronunțată de TRIBUNALUL BIHOR în dosarul penal nr-, privind pe inculpatul intimat,. în O,-, blocD.47,.12, jud.B, trimis în judecată sub aspectul comiterii infracțiunii de omor calificat faptă prev. și ped. de art.174 - 175 lit.c din Codul penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul intimat personal și asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr.12 emisă la 25.03.2008 de Baroul Bihor - Cabinet Individual și partea vătămată intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Apărătorul inculpatului intimat depune la dosarul cauzei adresa nr.774 din 17 martie 2008 emisă de Autoritatea de Sănătate Publică B - Spitalul Clinic de Neurologie și Psihiatrie
În baza art.323 din Codul d e procedură penală raportat la art.70 alin.2 și art.73 din Codul d e procedură penală, instanța procedează la audierea inculpatului intimat, declarația acestuia fiind consemnată în procesul-verbal separat atașat la dosarul cauzei.
Nefiind alte cereri sau excepții prealabile, curtea acordă cuvântul în susținerea apelului cu care a fost legal investită.
Procurorul susține apelul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BIHOR solicitând admiterea acestuia, desființarea în totalitate a hotărârii atacate și pronunțarea unei hotărâri de condamnare a inculpatului la o pedeapsă cu privare de libertate, apreciind ca nelegală și netemeinică hotărârea de condamnare a inculpatului la pedeapsa închisorii cu suspendare sub supraveghere cât și la durata acesteia orientată spre minimul special, potrivit motivelor arătate în scris.
Se susține că, pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea de omor calificat este nelegală având în vedere limitele de pedeapsă pentru infracțiunea comisă de inculpat aceea de omor calificat care sunt de la 15 la 25 de ani închisoare, precum și dispozițiile art.76 alin.2 din Codul penal potrivit cărora în cazul infracțiunilor săvârșite cu intenție care au avut ca urmare moarte unei persoane, pedeapsa închisorii poate fi redusă cel mult până la 1/3 din minimul special.
Pe de altă parte, față de gravitatea și natura infracțiunii săvârșite, se impune aplicarea pedepsei complementare potrivit prevederilor art.65 alin.2 Cod penal, deoarece legea prevede obligativitatea aplicării acesteia în astfel de cazuri.
S-a mai reținut scuza provocării prev. de art.73 lit.b Cod penal, ca urmare a faptului că tatăl său, aflat în stare de ebrietate, a luat un cuțit cu care a amenințat că-l omoară, având în vedere și faptul că inculpatul a fost diagnosticat cu anumite afecțiuni psihice pe fondul relațiilor conflictuale cu tatăl său, însă apreciază că, pronunțarea unei hotărâri de condamnare a inculpatului la pedeapsa închisorii cu suspendare sub supraveghere, orientată spre minimul special, față de urmarea gravă produsă, nu poate constitui avertisment pentru inculpat, singura modalitate de executare a pedepsei fiind cea cu privare de libertate.
Apărătorul inculpatului intimat avocat, solicită respingerea apelului declarat de parchet, menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică. Apreciază că, prima instanță a individualizat corect pedeapsa aplicată inculpatului, ținând seama de criteriile generale de individualizare prev. de art.72 Cod penal precum și de limitele de pedeapsă prevăzute în Partea specială. Pe de altă parte, tribunalul a reținut că pedeapsa a fost comisă pe fondul relațiile deosebit de tensionate din cadrul familiei de-alungul mai multor ani, motivat de faptul că victima consuma frecvent băuturi alcoolice și că niciodată nu l-a suportat pe inculpat, pe fondul cărora devenea extrem de agresiv, bătându-l adesea atât pe inculpat cât și pe mama sa, faptul că la data comiterii faptei a avut discernământul diminuat, că nu a are antecedente, a recunoscut și regretat comiterea faptei, acesta lucrează în prezent, acesta fiind încadrat în muncă și la data comiterii faptei, avea o bună conduită și făcea curățenie în gospodărie.
Se apreciază că, în mod corect a reținut prima instanță starea de puternică tulburare și provocare a inculpatului, deoarece victima aflat în stare de ebrietate, a luat un cuțit cu care l-a amenințat că-l omoară, fapt care nu era izolat, sora inculpatului susținând că a auzit personal când victima l-a amenințat pe inculpat adresându-i cuvintele "eu te-am făcut, eu te omor",această atitudine a inducându-i inculpatului o puternică tulburare, astfel cum se prevede în textul art.73 lit.b Cod penal.
Față de cele de mai sus, apreciază că pronunțarea hotărârii de către instanța de fond constituie un avertisment suficient de puternic și o garanție că inculpatul nu va mai săvârși alte fapte penale.
Inculpatul intimat, în ultimul său cuvânt, solicită respingerea apelului declarat de parchet.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra apelului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.248/P din 5 septembrie 2007 pronunțată de TRIBUNALUL BIHOR, în baza art.174-175 lit.c Cod penal cu art.73 lit.b Cod penal a fost condamnat inculpatul, CNP - fiul lui și, născut la 11.12.1980 în O, cetățean român, studii școală profesională, agent pază la SC SRL, necăsătorit, stg. mil. nesatisfăcut,. în O,-, -7,.12, fără antecedente penale, la:
- 4 ani închisoare.
În baza art.86/1 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 8 ani, stabilit conform art.86/2 Cod penal.
În baza art.86/3 Cod penal a obligat pe inculpat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere pe durata termenului de încercare:
a) să se prezinte, la datele fixate la Serviciul de probațiune a infractorilor de pe lângă TRIBUNALUL BIHOR;
b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informații de natură a fi controlate mijloacele lui de existență.
În baza art.86/3 alin.3 lit.f Cod penal a obligat pe inculpat să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire dispuse de instanță.
A atras atenția asupra dispozițiilor art.86/4 Cod penal.
În baza art.88 Cod penal a dedus arestul de la 9.07.2006 la zi și în baza art.350 Cod procedură penală a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.
În baza art.162 Cod procedură penală a dispus obligarea în mod provizoriu a inculpatului la tratament medical conform art.113 Cod penal până la soluționarea definitivă a cauzei.
În baza art.113 Cod procedură penală a dispus luarea față de inculpat a măsurii obligării la tratament medical.
A dispus comunicarea copiei de pe dispozitivul hotărârii și de pe expertizele medico-legale psihiatrice efectuate la INML T și Minovici B Direcției Sanitare a Județului
A constatat că soția, numita și copii, numiții și - nu s-au constituit părți civile în cauză.
În baza art.118 lit.b Cod penal a dispus confiscarea cuțitului corp-delict.
În baza art.191 Cod procedură penală a obligat inculpatul la 1100 RON cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fona a reținut următoarele:
În data de 9.07.2006, organele de poliție au fost sesizate cu privire la faptul că numitul a fost omorât în locuința sa de către fiul său.
Din cercetările efectuate rezultă că în după-amiaza zilei de 9 iulie 2006 victima se afla în locuința sa împreună cu fiul său, ceilalți membri ai familiei fiind plecați în oraș cu diferite treburi, iar între ei a avut loc o altercație, mai ales că se afla sub influența băuturilor alcoolice, astfel că a luat un cuțit cu care l-a înțepat pe tatăl său de mai multe ori în zona gâtului, a pieptului și spatelui, după care a părăsit apartamentul, mergând la vecinii și spunându-le cele întâmplate, rugându-i totodată să cheme poliția și salvarea.
Din raportul de constatare medico-legală nr.276 din 10.07.2006 rezultă că moartea lui a fost violentă și s-a datorat hemoragiei interne, ca urmare a multiplelor plăgi tăiate-înțepate cu lezare vasculară și viscerală ( aortă, plămâni, ficat și stomac ). Leziunile s-au produs prin lovirea multiplă și repetată cu un obiect tăietor-înțepător ( cuțit ). Direcția de aplicare a loviturilor a fost din mai multe planuri ( dinainte înapoi, din lateral spre medial și dinapoi înainte ). În aceste condiții, poziția dintre victimă și agresor a fost variabilă în timpul agresiunii. În momentul morții, alcoolemia a fost de 2,25 gr. la mie, grupa de sânge este II, iar moartea datează din 9.07.2006.
Inculpatul recunoaște infracțiunea reținută în sarcina sa. În declarația de la 19 dosar, acesta susține următoarele: " În data de 9.07.2006, la ora 8 AM, dimineața tatăl meu era deja în stare de ebrietate. În tot cursul zilei a provocat mai multe certuri în mod repetat și chiar a luat cuțitul în mână de două ori cu care m-a amenințat că mă va înjunghia. De mai multe ori am încercat să aplanez aceste certuri și chiar am plecat de la domiciliu, însă în jurul orei 17,00 m-a amenințat din nou. La ora 5 PM în timp ce mă aflam în bucătărie, tatăl meu s-a ridicat din pat a început un nou scandal, m-a înjurat, m-a amenințat cu moartea și s-a îndreptat din nou spre cuțit, primul meu gest a fost acela că l-am lovit cu piciorul spre a-l împiedica să ajungă să ia cuțitul în mână. Ca urmare a loviturii tatăl meu s-a dezechilibrat, dar s-a întors încă o dată spre cuțit. Deși a întins mâna nu a ajuns să ia cuțitul în mână pentru că l-am luat eu și l-am lovit, iar tot ceea ce pot să declar este că mi-am pierdut controlul așa încât nu am realizat nici un moment nici câte lovituri i-am dat și nici în ce zonă a corpului. Susțin încă o dată că fapta mea s-a datorat stării de nervi pe care mi-a creat-o tatăl meu care în mod obișnuit consuma băuturi alcoolice, în mod permanent se afla în stare de ebrietate și permanent se manifesta violent la adresa mea. Susțin că în acele momente mi-am pierdut controlul și nu am realizat ce fac, probabil că între momentul în care l-am atacat pe tatăl meu și momentul în care am părăsit apartamentul mergând la vecini a trecut un interval de cca un minut, timp în care declar în apărarea mea că nu am știut ce fac. În ziua de 9.07.2006 am comis fapta în stare de provocare datorită împrejurărilor mai sus arătate, scandalurilor repetate din acea zi și scandalurilor repetate din familia noastră pornite întotdeauna de tatăl meu pe fondul consumului de alcool. să se consemneze că regret comiterea faptei."
În legătură cu starea psihică în care se afla inculpatul imediat după comiterea faptei, sunt relevante declarațiile vecinilor care l-au văzut pe acesta și care au cunoștință și despre alte conflicte dintre părți, ivite cu alte ocazii. Astfel, martorul de la 27, care susține următoarele: "La data de 9.07.2006, pe la 14,30 venit la mine fiul, respectiv inculpatul și mi-a cerut să chem salvarea și poliția întrucât și-a omorât tatăl, după care, el a rămas jos cu soția mea, la intrarea în bloc, iar eu am urcat să văd ce s-a întâmplat. Inculpatul regreta fapta comisă și cerea să urgentăm chemarea salvării pentru a nu muri tatăl său. Nu l-am văzut niciodată pe inculpat consumând băuturi alcoolice sau fumând."
Aceleași aspecte reies și din relatările martorei, care la 29 susține următoarele:"În data de 9.07.3006 după-amiaza, am auzit o bătaie puternică în ușă, am ieșit să văd ce s-a întâmplat, era inculpatul care mi-a cerut să sun de urgență la poliție și salvare pentru că l-a tăiat pe tatăl său sau l-a lovit pe tatăl său, nu rețin exact întrucât m-a șocat. că inculpatul era foarte speriat și mi-a cerut în repetate rânduri să insist să sun la salvare și poliție ca să scape tatăl cu viață. - Am cerut inculpatului să nu plece până nu vine poliția, el afirmând că nu va pleca și consider că nici nu era vorba de așa ceva. Pe inculpat îl cunosc de 6 ani, de când ne-am mutat acolo și știu că ar fi un om foarte liniștit ca de altfel și familia acestuia."
De menționat că toate acestea s-au petrecut în timpul cât ceilalți membri ai familiei lipseau de acasă, ei întorcându-se abia după ce inculpatul fusese luat de organele de poliție.
În legătură cu relația inculpatului cu victima de-a lungul timpului, mama și frații inculpatului dau declarații detaliate. Mama inculpatului, în declarația de la 30 relatează: "Am fost sunată de către vecini să merg întrucât a izbucnit un scandal între inculpat și victimă, eu nu m-am dus întrucât nu este prima dată când eram sunată și chemată pentru acest motiv. Am plecat doar ulterior când m-a sunat încă o dată anunțându-mă că salvarea și poliția se află la mine acasă. Victima consuma frecvent băuturi alcoolice, bea și noaptea, toți banii pe care îi dădeam îi bea, iar dacă nu îi dădeam, lua pe credit. În ultimul timp, victima consuma spirt medicinal. Afirm că niciodată victima nu l-a suportat pe inculpat, de mic copil îl bătea. Odată m-am întâlnit cu femeia care făcea curat pe scări și mi-a relatat că victima l-a bătut atât de tare pe inculpat încât, dacă nu era acolo, l-ar fi omorât. Mai cunosc faptul că ori de câte ori îl vedea că mănâncă provoca scandal. Odată, când băiatul era bolnav, prin 2005, știu că nu mâncase două zile și, după incidentul din 9.07.2006, intrând în camera băiatului, am găsit sub pat o farfurie cu mâncare. Pe fată, victima nu a agresat-o niciodată, pe fratele inculpatului îl mai certa dar acesta din urmă pleca, nu-l băga în seamă, ignorându- Precizez că victima nu avea cu inculpatul decât atunci când era sub influența băuturilor alcoolice, iar în ultimul timp, îi reproșa câte ceva, cum ar fi că își schimbă locul de muncă, sau nu aduce bani în casă. Inculpatul este un băiat foarte liniștit în comparație cu ceilalți copii și dacă victima nu îl provoca, nu avea cu nimeni. că s-au mai bătut și cu alte ocazii, și mai știu că într-o noapte inculpatul nu a dormit acasă, prin anul 2005, victima scoțându-l afară. că de când a fost în pensie, de cca.10 ani, victima ne teroriza. Precizez că soțul meu lucrase în cadrul armatei. Menționez că victima era o persoană, mă bătea și pe mine, mai ales în tinerețe. Am vrut să divorțez dar am rămas alături doar pentru copii și am fost și la Procuratura Militară pentru că l-am dat în judecată întrucât mă bătuse foarte tare. De multe ori când era beat, lua un scaun și voia să mă lovească în cap, eu mergeam la băiat în cameră, iar acesta îmi spunea să nu vin la el pentru că victima se va lega din nou de persoana sa și nu vrea să ajungă să se bată cu acesta."
Cu privire la aceste detalii, martora, sora inculpatului, declară la 31: " că m-am mai întâlnit cu inculpatul la vorbitor, iar acesta mi-a relatat că victima s-a luat din nou de el, întrucât se afla în stare de ebrietate și i-a spus că "eu te-am făcut, eu te omor", amenințare pe care personal am mai auzit-o cu urechile mele, cu alte ocazii și pe care victima i-a adresat-o inculpatului. Nu cunosc de ce victima nu-l suporta pe inculpat. Tot timpul se lega de el, am cunoștință că îl bătea încă de mic copil, nu știu de ce, întrucât nici pe mine și nici pe fratele mai mic nu ne-a lovit niciodată. că și atunci când era în stare de ebrietate, victima nu avea decât cu inculpatul, nici cu mine și nici cu fratele meu nu avea. Precizez că nu-l lăsa să mănânce pe inculpat, cum îl vedea la masă, cum provoca scandal. Am cunoștință de faptul că tatăl meu o bătea și pe mama. că inculpatul este cel mai liniștit om pe care l-am văzut vreodată, nu bea, nu fumează, nu frecventează cercuri de prieteni."
Și fratele inculpatului, martorul, declară următoarele la 32: "Am fost ulterior la vorbitor și inculpatul mi-a relatat că victima a provocat scandal în lipsa noastră, moment în care l-a amenințat pe inculpat că îl omoară, iar inculpatul mi-a spus că victima a luat un cuțit în mână personal am mai auzit ca victima să îl amenințe cu moartea pe inculpat și cu alte ocazii. că victima nu îl suporta pe inculpat și se comporta cu el altfel decât se comporta cu mine și sora mea. Din ce țin minte și de la bunica, știu că pe fratele meu îl bătea. Pe sora mea și pe mine victima nu ne-a bătut niciodată și pentru fapte pe care le făceam eu nu mă pedepsea, în schimb, pentru aceleași fapte îl pedepsea pe inculpat. Îi reproșa orice lucru, cum ar fi că inculpatul făcea curat sau spăla ceva, iar victima nu era mulțumită. că în dimineața aceleași zile, victima se afla sub influența băuturilor alcoolice. că inculpatul era cea mai liniștită persoană pe care am cunoscut-o eu. treburile gospodărești în casă și nu mă punea la pe mine, nu bea, nu fuma, chiar mie îmi spunea să nu mai fumez. și faptul că inculpatul este un om foarte, dacă vedea de pe balcon un câine, îmi cerea să merg să-i dau de mâncare. că, fiind mai mic, îl mai provocam la bătaie din joacă și dacă insistam prea mult sau dădeam prea tare, observam că se uită urât la mine, moment în care mă opream."
Și martorii audiați anterior, vecini cu inculpatul au cunoștință despre relațiile tensionate dintre părți. Astfel, martorul, 27 susține următoarele: " că în urmă cu 2 ani și J am auzit strigăte pe scara blocului și am urcat la etaj să văd ce s-a întâmplat, am constatat că fusese un incident între inculpatul prezent și tatăl acestuia, iar la momentul în care am ajuns, bătrânul se ștergea la plin de sânge, de asemenea se afla în stare avansată de ebrietate. Nu cunosc motivul pentru care a izbucnit scandalul respectiv. - Ulterior am aflat că între părți au mai avut loc altercații fără să cunosc motivul acestora. Despre inculpat și familia acestuia pot să spun că eof amilie foarte liniștită pe care îi cunosc din 2000. Nu am văzut niciodată pe inculpat consumând băuturi alcoolice sau fumând."
Martora declară: "Din câte am auzit de la vecini, între inculpat și tatăl acestuia au mai avut loc conflicte pe motiv că acesta din urmă nu-l suporta. Personal nu am auzit decât din când în când voci ridicate, iar nu scandaluri de amploare. Precizez că din când în când am mai văzut-o pe victimă aflată sub influența băuturilor alcoolice. Mă aflu în relații destul de bune cu soția respectiv mama inculpatului și știu că acesta are un comportament foarte liniștit, nu l-am văzut niciodată să stea pe la colțuri cu alți băieți, nu l-am văzut băut și nici fumând. Din relatările mamei am aflat că victima îi reproșa câte ceva, cum ar fi faptul că își schimbă frecvent locul de muncă sau că nu lucrează."
Și martora susține următoarele aspecte:"Pe inculpat îl cunosc de 6 ani, de când ne-am mutat acolo și știu că ar fi un om foarte liniștit ca de altfel și familia acestuia. Din câte știu, între inculpat și victimă au avut loc discuții aprinse ca în orice familie, o singură dată am cunoștință de existența unui incident de amploare mai mare."
Din coroborarea declarațiilor de mai sus rezultă faptul că între inculpat și victimă avuseseră loc mai multe conflicte de-a lungul timpului, generate de comportamentul aflată frecvent în stare de ebrietate și care, datorită acestui motiv genera scandaluri, aducându-i inculpatului mai multe reproșuri. Mai mult, atât mama și frații inculpatului, cât și martora arată că victima nu-l suportase niciodată pe inculpat, că îl bătea de mic copil, în timp ce față de frații lui avea o atitudine contrară. De reținut și atitudinea inculpatului la momentul comiterii faptei și ulterior, acesta susținând că nu pe moment s-a pierdut cu firea, deși din raportul de expertiză întocmit de SML O rezultă că a avut discernământul păstrat la data comiterii faptei. Se mai reține de asemenea că inculpatul a fost internat la Spitalul de în urmă cu câțiva ani, cu diagnosticul depresie atipică.
Toate acestea au determinat instanța să dispună efectuarea unei expertize psihiatrice la IML T, pentru a se stabili dacă la momentul comiterii faptei avea discernământ sau dacă acesta era parțial.
Concluziile raportului de expertiză psihiatrică întocmit de IML T sunt următoarele: "a)privind diagnosticul clinic retroactiv:comisa de noua expertiză este de acord cu cel stabilit de prima expertiză:tulburare de personalitate instabil-emoțională, cu precizarea decompensării depresive din urmă cu 2 ani, pentru care a fost internat la Psihiatrie O timp de 1 luni (și pe care medicii curanți au numit-o depresie atipică, deși chiar în foaia de observație se face legătura cu stresul provocat de conflictul permanent cu tatăl) și cu precizarea că încă de atunci la examenul psihologic s-a subliniat că exista o "reactivitate accentuată cu potențial impulsiv-agresiv în situații conflictual-afective", ceea ce la modul ideal, putea fi reținut ca predictor criminologic în contextul conflictual familial dat, ceea ce chiar dacă nu s-a întâmplat la cazul în speță, denotă valoarea criminologică a examenului psihologic, clinic și testologic, în psihiatria criminologică ( existența acestei formațiuni a fost intuită în timp chiar de inculpat, care în declarația din 6.10.2006 arată că el i-a spus de mai multe ori mamei - bătută și ea frecvent de soț - că ar trebui să divorțeze și să se mute cu copiii în altă parte, deoarece "se va întâmpla ceva grav, în sensul că vom ajunge să ne omorâm între noi",un predictor criminologic pe care, de data aceasta, mama nu l-a luat în seamă ).
b) privind discernământul raportat la fapta comisă: comisia de noua expertiză are în vedere că în fapta comisă s-a activat tocmai acest potențial impulsiv-agresiv la conflictul afectiv, în mare măsura structurat de conduita permanent ostil-agresivă din partea tatălui alcoolic ( care părea celor din jur ca fiind motivat cu totul irațional, am putea spune psihanalitic ), motiv pentru care considerăm că expertizatul a avut discernământ diminuat raportat la fapta imputată comisă în 9.07.2006.
Datorită concluziilor contradictorii din cele două raportate de expertiză, s-a dispus efectuarea unei expertize și la INML Minovici, ale cărei concluzii sunt în sensul celor formulate de IML T, astfel:
"Coroborând datele probatorii, medicale și non medicale înaintate de către instituția care a solicitat lucrarea, cu examinarea psihiatrică actuală, Comisia de nouă expertiză medico-legală psihiatrică constată că numitul - a prezentat la data comiterii faptei pentru care este judecat raptus impulsiv-exploziv ( heteroagresiv ), declanșat prin mecanisme complexe reactive, la o personalitate labil emoțională. Susnumitul a avut scăzută capacitatea psihică de apreciere critică asupra conținutului și mai ales asupra consecințelor social negative ale faptei pentru care este judecat și față de carediscernământul a fost diminuat(prin afectarea capacității de stăpânire pendinte de mecanisme reactive complexe, motivate victimologic și facilitată de un pattern de reacție model disproporționat ). La data examinării de comisie prezenta tulburare de personalitate labil-emoțională. Dat fiind afecțiunea psihică și potențialul antisocial, comisia recomandă aplicarea măsurilor de siguranță medicală prevăzute de art.113 Cod penal".
În cauză s-a dispus efectuarea unui referat de evaluare cu privire la inculpat, din concluziile acestuia, reieșind că inculpatul are perspective medii de reintegrare socială. În referat se regăsește și mărturisirea acestuia legată de fapta comisă. "Inculpatul ne-a mărturisit că nu are nici o justificare și știe că trebuie să plătească pentru această faptă. El ne-a vorbit în repetate rânduri despre sentimentul de vinovăție pe care îl resimte acut de când și-a ucis tatăl, spunându-ne "sunt vinovat pentru că nu m-am mai putut controla". Acesta ne-a descris o serie de posibile alternative prin care consideră că ar fi putut să evite comiterea faptei și anume aceea că ar fi putut încerca să-și construiască un viitor doar pentru el și în acest fel să se poată muta de acasă și să evite conflictele dintre el și tatăl său, însă chiar dacă a intenționat asta, salariul mic nu îi permitea acest lucru. De asemenea, el ne-a mai împărtășit o alternativă, aceea că dacă ar fi fost cineva din familie acasă care să intervină între ei așa cum s-a mai întâmplat și altădată, acest lucru s-ar fi putut evita. ne-a mărturisit că experiența de 1 an a detenției l-a făcut să se gândească că era mai bine să-l fi lăsat pe tatăl său să-l înțepe cu cuțitul decât să fie mort iar el în închisoare acum. Fiind întrebat dacă s-a gândit vreodată că i-ar putea face rău tatălui său, acesta ne-a răspuns că, în ciuda deselor conflicte care erau în casă și a reproșurilor pe care i le aducea tatăl său, nu s-a gândit niciodată să recurgă la un astfel de gest extrem și nici de impulsivitate față de alți deținuți. Șeful Departamentului -Educative din Penitenciarul Oradea ne-a spus despre că nu ridică probleme de comportament, însă au fost situații în care a dat dovadă de impulsivitate față de alți deținuți."
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termen parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BIHOR solicitând desființarea și modificarea ei în sensul aplicării unei pedepse în limitele prevăzute de lege și executarea acesteia prin privare de libertate, pedeapsa aplicată de prima instanță, respectiv 4 ani închisoare cu aplicarea art.86/1 Cod penal fiind nelegală având în vedere limitele de pedeapsă pentru infracțiunea comisă de inculpat, precum și dispozițiile art.76 alin.2 Cod penal potrivit cărora în cazul infracțiunii săvârșite cu intenție care a avut ca urmare moartea unei persoane, pedeapsa închisorii poate fi redusă cel mult până la o treime din minimul special, pedeapsa prevăzută pentru infracțiunea de omor calificat reținută în sarcina inculpatului fiind de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi.
De altfel parchetul a criticat hotărârea primei instanțe și sub aspectul neaplicării pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi, obligatoriu a fi aplicată în astfel de cazuri.
Examinând sentința apelată prin prisma motivelor invocate cât și, din oficiu, în limitele legale se reține că apelul este întemeiat, pedeapsa aplicată de instanța de fond fiind nelegală, aceasta omițând să-i aplice inculpatului și pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, obligatorie în speță potrivit dispozițiile art.65 alin.2 din Codul penal.
Astfel, se constată că prima instanță a reținut corect starea de fapt și a dat o încadrare juridică în raport cu aceasta, reținând dispozițiile art.763 lit.b Cod penal pentru motivele arătate pe larg în considerentele hotărârii pentru motivele arătate pe larg în considerentele hotărârii.
Prima instanță a greșit însă la individualizarea pedepsei, atunci când, fără a indica textul de legal respectiv art.76 alin.2 Cod penal, aplicabil în cauză a redus pedeapsa sub minimul special de 15 ani închisoare prevăzut de lege pentru astfel de infracțiuni, la doar 4 ani închisoare cu încălcarea clară a dispozițiilor legale menționate care stabilește că, în cazul reținerii unor circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului, pedeapsa poate fi coborâtă doar până la o treime, respectiv până la 5 ani închisoare, situație în care nu era posibilă nici aplicarea dispozițiilor art.86/1 Cod penal privind suspendarea sub supraveghere a pedepsei.
Instanța de fond a omis să facă aplicarea dispozițiilor art.65 alin.2 Cod penal care prevede că "aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi este obligatorie când legea prevede această pedeapsă iar potrivit art.175 Cod penal, omorul calificat se pedepsește cu închisoare de la 15 la 25 ani și interzicerea unor drepturi.
Astfel fiind, apreciind că reeducarea inculpatului este posibilă și prin executarea unei pedepse minime cu privare de libertate, în baza art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală se va admite apelul, va desființa sentința apelată în sensul că va înlătura aplicarea dispozițiilor art.86/1 și 86/3 Cod penal cu privire la pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată inculpatului, va majora pedeapsa de la 4 ani închisoare la 5 ani închisoare cu aplicarea dispozițiilor art.71 și 64 lit.a teza II și lit.b Cod penal și va aplica pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.71 și 64 lit.a teza II și lit.b Cod penal pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei, menținând restul dispozițiilor sentinței apelate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală,
ADMITE apelul penal declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BIHOR împotriva sentinței penale nr.248/P din 5 septembrie 2007 pronunțată de TRIBUNALUL BIHOR, pe care o desființează în sensul că:
Înlătură aplicarea dispozițiilor art.86/1 și 86/3 Cod penal cu privire la pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată inculpatului.
Majorează pedeapsa de la 4 ani închisoare la 5 ani închisoare cu aplicarea dispozițiilor art.71 și 64 lit.a teza II și lit.b Cod penal și aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.71 și 64 lit.a teza II și lit.b Cod penal pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei.
Menține restul dispozițiilor sentinței apelate.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică azi, 25.03.2008.
Președinte, Judecător, Grefier,
- - - - - -
Red.dec./-
În concept - 11.04.2008
Jud.fond/
Tehnored.dec./
2 ex./11.04.2008
Președinte:Pantea NistorJudecători:Pantea Nistor, Condrovici Adela Matei Monica
