Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 22/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.22
Ședința publică din 10 februarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Dumitru Pocovnicu
JUDECĂTOR 2: Valerica Niculina Grosu
GREFIER: ---
**********
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacăua fost reprezentat legal de - procuror.
Pe rol judecarea apelurilor declarate de u, în calitate de moștenitor al inculpatului u și reprezentant legal al minorilor u, u - și u și de parte civilă Spitalul Municipal O, împotriva sentinței penale nr.484/D/11.09.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod proc.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelanta u, asistată de apărător ales, avocat, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind alte cereri prealabile, Curtea constată apelurile în stare de judecată și acordă cuvântul pe dezbateri.
Apărătorul apelantei u, avocat, solicită admiterea apelului declarat în nume propriu, în calitate de moștenitor al inculpatului și ca reprezentant legal. Arată că prin decizia nr.128/2008 ÎCCJ a stabilit ca instanța în rejudecare să aibă în vedere dispozițiile civile privind acceptarea moștenirii sub beneficiu de inventar de către copiii minori. Precizează că trebuie efectuat un inventar al bunurilor rămase după inculpatul defunct și apoi soluționarea laturii civile. Susține că instanța trebuie să aibă rol activ. Instanța de fond nu a avut în vedere aceste aspecte și nu au fost avute în vedere dispozițiile art.687 Cod civil. Afirmă că aceste dispoziții se coroborează că art.97 și următoarele din Codul familiei, dacă în urma deschiderii moștenirii sunt moștenitori minori, trebuind a fi desemnat un curator. Învederează faptul că motivarea instanței de fond că soția supraviețuitoare și copiii inculpatului au avut avocat din oficiu nu acoperă aceste condiții. Arată că pot exista interese contradictorii între copii și soția supraviețuitoare. Precizează că se impunea desemnarea a doi avocați, pentru a evita interesele contrarii între copii și mamă. Susține că instanța de fond nu a respectat decizia instanței de casare și dosarul trebuie trimis spre rejudecare la Tribunalul Bacău. Afirmă că acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar ar trebui făcută la cererea moștenitorilor, însă în cauză sunt și moștenitori minori. Învederează faptul că nu poate fi reținută acceptarea tacită pentru minori și nici nu se puteau prezenta la Primărie pentru eliberarea anexei 24. Arată că trebuie desemnat un curator și efectuat un inventar. În hotărârea tribunalului se menționează că masa succesoral este compusă dintr-o casă, însă inculpata, audiată, a precizat că la masa succesorală vin și bunurile din casă. Precizează că nu apreciază că soția supraviețuitoare a fost în pasivitate, dat fiind că nu poate face nimic atât timp cât copiii minori nu au reprezentant legal.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a apelului ca nefondat, Tribunalul Bacău soluționând legal și temeinic latura civilă, motiv pentru care nu se impune trimiterea cauzei spre rejudecare. Lasă la aprecierea instanței soluția cu privire la necesitatea desemnării unui curator.
Apărătorul apelantei, avocat, lasă la aprecierea instanței soluția cu privire la apelul declarat de Spitalul Municipal O, considerând că acesta este nefondat. Precizează că în hotărârea de casare s-a precizat că se impune desemnarea unui curator.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca nefondat a apelului declarat de Spitalul Municipal
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursurilor penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.484/D din data de 11.09.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău, în baza art.14, 346 Cod procedură penală și art.998 cod civil, a fost obligată, soția supraviețuitoare a inculpatului decedat, cât și pe copii minori ai acestuia:, și la plata următoarelor despăgubiri civile:
- câte 187,5 lei/fiecare corespunzător cotei 1/8 din moștenire, din 1500 lei, reprezentând daune materiale către partea civilă;
- câte 187,5 lei/fiecare corespunzător cotei de 1/8 din moștenire, din 1500 lei reprezentând daune morale către aceiași parte civilă;
- câte 9,18 lei/fiecare corespunzător cotei de 1/8 din moștenire din 73,46 lei cheltuieli de transport către Serviciul de Ambulanță O;
- câte 32,12 lei/fiecare corespunzător cotei de 1/8 din moștenire, din 256, 96 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare către Spitalul municipal
A fost obligată soția supraviețuitoare și copii inculpatului defunct la plata a câte 50 lei, corespunzător cotei de 1/8 din moștenire, din 400 lei către partea civilă, cheltuieli judiciare reprezentând onorariul de avocat.
S-a dispus plata din fondul special al Ministerului Justiției a sumei de 100 lei, reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru inculpatul decedat.
În conformitate cu prevederile art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat au fost lăsate în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia penală 128/16.01.2008 pronunțată în dosarul nr- a casat atât decizia penală 192/16.10.2007 a Curții de Apel Bacău, cât și sentința penală nr.368/D/19.07.2007 a Tribunalului Bacău în ceea ce privește latura civilă și cuantumul cheltuielilor judiciare acordate părții civile, restul dispozițiilor hotărârii casate fiind menținute.
Pentru a hotărî astfel instanța supremă a avut în vedere că instanța de fond și de apel au soluționat greșit latura civilă a cauzei, obligând pe moștenitorii inculpatului, în solidar, la plata despăgubirilor civile, deși la dosarul cauzei nu existau dovezi în sensul dacă succesiunea a fost acceptată de soție și în ce limite, fiind încălcate totodată dispozițiile Codului d e procedură civilă în ceea ce-i privește pe copii minori ai defunctului inculpat, întrucât în cazul acestora, acceptarea se putea face doar în limita activului succesoral.
Pe de altă parte, din interpretarea dispozițiilor art.21 Cod procedură penală, reiese că succesorii devin subiecți principali în latura civilă a procesului penal, fiind considerați părți prin succesiune, ei având aceleași prerogative și facultăți procesuale pe care le avea și partea decedată.
Chiar dacă succesorii preiau procedura din momentul introducerii lor în cauză, ei dispun de toate mijloacele de apărare privind soluționarea acțiunii penale pe car le-ar fi avut inculpatul, cu consecințe asupra soluționării acțiunii civile.
Or, în cauză, soluția instanței de fond, de obligare a moștenitorilor inculpatului, în solidar la plata daunelor materiale și morale către partea civilă (soluție menținută și de instanța de apel), s-a raportat doar la declarațiile de recunoaștere a faptelor date de inculpat.
Instanța supremă a apreciat că în condițiile în care printre succesorii inculpatului se aflau și copiii minori ai acestuia, instanța nu a avut rol activ în soluționarea laturii civile, încălcând în acest mod dispozițiile art.4 Cod procedură penală, în sensul că nu au administrat probe în vederea soluționării laturii civile a cauzei, cu garantarea drepturilor procesuale ale succesorilor, mărginindu-se la a-i obliga la plata sumelor cu care partea vătămată s-a constituit parte civilă, după reducerea acestora proporțional culpei comune stabilite.
Instanța supremă a mai arătat că în cazul minorilor, legea impune acceptarea moștenirii sub beneficiu de inventar, respectiv, acceptantul beneficiar răspunde pentru pasivul care-i revine din moștenire numai în limita și cu activul moștenit, acceptarea fiind un act juridic solemn. Totodată, pentru ca acceptarea sub beneficiu de inventar să producă efectele prevăzute de lege (potrivit art.713 pct.1 Cod civil) moștenitorul beneficiar este obligat să plătească datoriile succesiunii numai până la concurența bunurilor din moștenire, declarația trebuie să fie precedată sau urmată de întocmirea unui inventar fidel și exact al bunurilor succesorale, făcut în formele legiuite (art.705 Cod civil). Or, în cauză, succesorii minori ai inculpatului decedat au fost obligați în solidar cu soția supraviețuitoare, fără a se stabili dacă de pe urma defunctului au rămas bunuri și care este activul succesoral.
În vederea rejudecării, cauza a fost înregistrată la rolul Tribunalului Bacău sub nr. 1822/110/31.03.2008.
Prezentă în instanță la unul din termenele de judecată, u, soția supraviețuitoare a declarat că locuiește împreună cu cei 3 copii rezultați din căsătorie în casa din comuna, județul B, care a constituit domiciliul comun cu al soțului, inculpatul u, decedat în timpul procesului.
Certificatul de deces al inculpatului se află la fila 217 din dosarul nr- al Tribunalului Bacău.
Din căsătoria inculpatului cu u au rezultat minorii: u, născută la data de 30.05.1996, u -, născut la data de 03.06.1999 și u, născută la data de 29.03.2002.
Primăria comunei, județul Bac onfirmat împrejurarea că moștenitorii inculpatului defunct u nu au solicitat eliberarea anexei 24, ceea ce înseamnă că moștenirea a fost acceptată tacit, nicidecum în mod expres. Succesiunea nu s-a dezbătut.
Din ancheta socială aflată la fila 216 din dosarul nr- rezultă că locuința care a constituit domiciliul comun al inculpatului cu soția supraviețuitoare este construită din chirpici, compusă din 2 camere fără pardoseală, acoperiș din eternită.
Nu s-a dispus efectuarea unei expertize pentru evaluarea casei pentru că soția supraviețuitoare nu putea suporta taxa aferentă; chiar dacă onorariul ar fi fost suportat din fondul special al Ministerului Justiției, costul acesteia ar fi fost inclus în cheltuielile judiciare care până la urmă ar fi atras obligarea soției supraviețuitoare la plata cheltuielilor judiciare ocazionate, însă aceasta și așa se confruntă cu serioase dificultăți materiale.
Casa respectivă a fost bun comun al soților.
Având în vedere din ce materiale de construcție a fost ridicată locuința (chirpici), câte camere are (2) și cu ce este acoperită (eternită), instanța apreciază, se arată în considerentele hotărârii apelate, că 1/2 din valoarea imobilului nu depășește cuantumul despăgubirilor civile la care a fost obligată ca urmare a faptei săvârșite de către soțul său inculpatul.
Cuantumul despăgubirilor civile nu poate fi micșorat pe considerentul că soția supraviețuitoare nu le poate achita pentru că nu are posibilități materiale.
De exonerarea de la plata despăgubirilor civile nici nu poate fi vorba atâta vreme cât u este soția supraviețuitoare care a acceptat tacit succesiunea.
Susnumita nu poate fi obligată singură la plata despăgubirilor civile pentru că ar însemna că în rejudecarea pricinii să i se înrăutățească situația, ca urmare a căii de atac promovate, atâta vreme cât prima oară a fost obligată în solidar cu copii săi minori.
Având în vedere cele de mai sus soția supraviețuitoare și copii inculpatului defunct vor fi obligați la plata despăgubirilor corespunzătoare cotei din moștenire care i se cuvine fiecăruia, atât în ceea ce privește daunele morale, cheltuielile de transport cu ambulanța, cheltuielile de spitalizare.
Interesele inculpatului decedat, respectiv al familiei acestuia au fost reprezentate de un avocat desemnat din oficiu, motiv pentru care onorariul cuvenit acestuia va fi suportat din fondul special al Ministerului Justiției, însă cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia, având în vedere temeiul juridic al încetării procesului penal pornit împotriva inculpatului
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel, în cadrul termenului legal, u, atât în nume propriu, cât și ca reprezentant legal al celor treci copii minori, precum și partea civilă Spitalul Orășenesc O, județul
În motivarea scrisă a apelului, apelanta u, a susținut că nu are posibilități de plată a sumelor la care a fost obligată, deoarece nu este salariată, precum și faptul că unul dintre minori are un handicap, întreținându-se din indemnizația pe care o încasează ca însoțitor ale fiicei sale minore cu handicap.
În susținerile orale făcute prin apărătorul ales, a fost criticată hotărârea apelată pentru motivele prezentate în preambulul hotărârii, astfel că nu vor mai fi reluate.
Apelanta-partea civilă Spitalul Orășenesc O, județul B nu a motivat în scris apelul, iar în instanță nu s-a prezentat reprezentantul legal al acesteia, deși apelanta-parte civilă a fost legal citată.
Analizând hotărârea apelată în raport de motivele de apel invocate și examinând-o și din oficiu, potrivit art.371 alin.2 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată că apelurile urmează a fi admise pentru considerentele care vor fi dezvoltate.
Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia penală nr.128 din data de 16.01.2008, pronunțată în dosarul nr-, a casat atât decizia penală nr.192 din data de 16.10.2007 a Curții de Apel Bacău, cât și sentința penală nr.368/D din data de 19.07.2007 a Tribunalului Bacău în ceea ce privește latura civilă și cuantumul cheltuielilor judiciare acordate părții civile și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe - Tribunalul Bacău.
Instanța supremă a apreciat că în condițiile în care printre succesorii inculpatului se aflau și copiii minori ai acestuia, instanța nu a avut rol activ în soluționarea laturii civile, încălcând în acest mod dispozițiile art.4 Cod procedură penală, în sensul că nu au administrat probe în vederea soluționării laturii civile a cauzei, cu garantarea drepturilor procesuale ale succesorilor, mărginindu-se la a-i obliga la plata sumelor cu care partea vătămată s-a constituit parte civilă, după reducerea acestora proporțional culpei comune stabilite.
Instanța supremă a mai arătat că în cazul minorilor, legea impune acceptarea moștenirii sub beneficiu de inventar, respectiv, acceptantul beneficiar răspunde pentru pasivul care-i revine din moștenire numai în limita și cu activul moștenit, acceptarea fiind un act juridic solemn. Totodată, pentru ca acceptarea sub beneficiu de inventar să producă efectele prevăzute de lege (potrivit art.713 pct.1 Cod civil) moștenitorul beneficiar este obligat să plătească datoriile succesiunii numai până la concurența bunurilor din moștenire, declarația trebuie să fie precedată sau urmată de întocmirea unui inventar fidel și exact al bunurilor succesorale, făcut în formele legiuite (art.705 Cod civil).
Or, în cauză, succesorii minori ai inculpatului decedat au fost obligați la plata despăgubirilor civile fără a se dacă s-a dezbătut succesiunea de pe urma defunctului și a se stabili dacă de pe urma defunctului au rămas bunuri și care este activul succesoral.
Instanța de fond nu a luat măsuri pentru a se conforma îndrumărilor instanței de control judiciar atât cu privire la rolul activ în vederea soluționării laturii civile a cauzei, în sensul stabilirii pe bază de probe a vinovăției inculpatului, a faptului dacă prin infracțiunea comisă de inculpat s-a cauzat intimatei-parte civilă un prejudiciu, întinderea acestui prejudiciu, cât și cu privire la dezbaterea succesiunii.
Apoi, pe lângă aspectele menționate în hotărârea apelată, Înalta Curte de Casație și Justiție a recomandat instanței de trimitere să aprecieze dacă pentru ocrotirea interesului minorilor nu se impune desemnarea unui curator care să apere interesele acestora, tocmai pentru respectarea principiului contradictorialității și al garantării dreptului la apărare, în sens larg, al minorilor.
În conformitate cu prevederile art.132 și art.105 alin.3 Codul familiei, ori de câte ori se ivesc interese contrare între părinte și minor se va numi un curator pentru acesta, prin interese contare înțelegându-se nu numai acelea care au dat naștere unui conflict, ci și acele interese concurente care sunt susceptibile de a intra în conflict.
Nu interesează faptul că părintele și minorul au împreună aceeași calitate procesuală.
În consecință, atunci când la moștenirea părintelui vine copilul minor în concurs cu părintele supraviețuitor, minorul și părintele supraviețuitor, au fiecare, un interes propriu la moștenire, care poate veni în conflict cu interesele celuilalt.
Numirea curatorului constituie o măsură de ocrotire a minorului, iar nerespectarea ei este sancționată cu nulitate și atrage nulitatea hotărârii.
În conformitate cu prevederile art.385/18 Cod procedură penală: "Instanța de rejudecare trebuie să se conformeze hotărârii instanței de recurs, în măsura în care situația de fapt rămâne cea avută în vedere la soluționarea recursului."
Ori, în cauză, deși situația de fapt avută în vedere la soluționarea recursului nu s-a schimbat, instanța de fond a nesocotit această recomandare a instanței supreme.
Apoi, așa cum este cunoscut, pentru exercitarea acțiunii civile trebuie îndeplinite următoarele condiții:
a) infracțiunea să fi cauzat un prejudiciu material sau moral;
b) între infracțiunea săvârșită și prejudiciul cerut a fi acoperit să existe o legătură de cauzalitate;
c) prejudiciul trebuie să fie cert;
d) prejudiciul să nu fi fost reparat;
e) în cazul persoanelor fizice cu capacitate deplină de exercițiu să existe cererea de constituire ca parte civilă în cadrul procesului penal.
Unul dintre principiile de bază ale acțiunii civile, fie că aceasta este exercitată în procesul civil sau în procesul penal, este principiul disponibilității, partea vătămată în procesul penal având posibilitatea să se constituie parte civilă, iar după constituirea ca parte civilă, are posibilitatea de a renunța pe tot parcursul procesului penal la pretențiile civile formulate.
În cauza dedusă judecății, se constată că intimata-parte civilă a dat procură de reprezentare în proces numitului -fl.34 dosar nr-.
În aceste condiții, având în vedere și posibilitatea intimatei - parte civilă de a renunța la pretențiile formulate, față și de faptul că cererea de constituire ca parte civilă a fost formulată anterior decesului inculpatului, instanța de fond avea obligația de a cita în cauză și procuratorul intimatei-parte civilă.
De altfel, Curtea constată că intimata-parte civilă nu a fost citată nici aceasta de instanța de fond, deoarece din actele și lucrările dosarului rezultă că aceasta nu mai locuiește la adresele indicate, astfel încât se impunea aplicarea dispozițiilor art.177 alin.9 Cod procedură penală, cu art.177 alin.4 Cod procedură penală, în sensul citării acesteia prin afișare la consiliul local de la locul săvârșirii infracțiunii.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.379 pct.2 lit.b Cod procedură penală, va fi admis apelul declarat de apelanta - în nume propriu și ca reprezentant legal al minorilor: u -, - - și u -, precum și apelul declarat de apelanta-parte civilă Spitalul Municipal O, județul B, va fi desființată sentința penală apelată și se va trimite cauza spre rejudecare aceleași instanțe - Tribunalul Bacău.
Cu ocazia rejudecării cauzei instanța de trimitere va avea în vedere și celelalte îndrumări date de Înalta Curte de Casație și Justiție.
În conformitate cu prevederile art.69 alin.1 din Legea nr.51/1995, cu art.189 Cod procedură penală, se va dispune plata din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților a onorariului avocat oficiu în sumă de 100 lei la prima instanță.
Se va constata că apelanta a fost asistată de apărător ales la instanța de apel.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.3 Cod procedură penală;
Pentru aceste motive;
În numele legii;
DECIDE:
În temeiul art.379 pct.2 lit.b Cod procedură penală, admite apelul declarat de apelanta - în nume propriu și ca reprezentant legal al minorilor: u -, - - și u -, precum și apelul declarat de apelanta-parte civilă Spitalul Municipal O, județul împotriva sentinței penale nr. 484/ din data de 11.09.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău.
Desființează sentința penală apelată și trimite cauza spre rejudecare aceleași instanțe - Tribunalul Bacău.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a onorariului avocat oficiu în sumă de 100 lei la prima instanță.
Constată că apelanta a fost asistată de apărător ales la instanța de apel.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru apelanta u, în nume propriu și ca reprezentat al celor trei minori și de la comunicare pentru celelalte părți.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10.02.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - - -
GREFIER,
- - -
Red.sent.
Red.dec.
16.02.2009
Ex.3
Președinte:Dumitru PocovnicuJudecători:Dumitru Pocovnicu, Valerica Niculina Grosu
