Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 45/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 45/A/2008
Ședința publică din 27 martie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Valentin Chitidean
JUDECĂTOR 2: Monica Șortan
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ reprezentat prin PROCUROR:
S-au luat spre examinare apelurile declarate de inculpatul - și Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița -N împotriva sentinței penale nr. 15/F/25.01.2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Bistrița -N, inculpatul fiind trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de tentativă de omor calificat, prev. și ped. de art. 20.pen. raportat la art. 174, 175 lit. c pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul -, aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărător ales, av., cu delegație avocațială la dosar, lipsă fiind partea civilă Spitalul Județean B-
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se prezintă partea vătămată.
Apărătorul inculpatului - învederează instanței că a depus la dosarul cauzei motivele de apel, comunicând și cu reprezentantul Parchetului un exemplar de pe acestea și arată că în urma discuțiilor purtate cu inculpatul acesta i-a comunicat că dorește să fie audiat.
Curtea, având în vedere dispozițiile Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și noile dispozițiile legislative, raportat și la poziția inculpatului, dispune audierea acestuia.
S-a procedat la ascultarea inculpatului -, declarația acestuia fiind consemnată conform procesului verbal depus la dosarul cauzei.
În timpul audierii inculpatului -, apărătorul inculpatului solicită instanței a întreba inculpatul dacă este adevărat că împreună cu restul familiei au postit și dacă a postit toate zilele, instanța respingând ca nerelevante cele două întrebări.
Apărătorul inculpatului -, în probațiune, solicită audierea martorilor și, întrucât deși la individualizarea pedepsei s-au reținut dispozițiile art. 73 lit. b pen. instanța nu a dat o eficiență îndestulătoare acestei circumstanțe și pentru a dovedi că aceste relații tumultoase au avut loc în timp și au putut determina această tensiune în timp.
Reprezentantul Parchetului arată că nu consideră necesară audierea celor doi martori, având în vedere că faptele s-au petrecut în anul 2007, iar cele la care se face referire de către apărare s-au petrecut în timp.
Curtea, deliberând, respinge cererea în probațiune formulată de apărătorul inculpatului -, privind audierea martorilor și, întrucât starea de tensiune dintre tată și fiu nu este contestată de nimeni, deci nu trebuie dovedită și dovedirea stării de provocare se face ținându-se cont de momentul săvârșirii faptei și nu de relațiile anterioare dintre părți.
Apărătorul inculpatului - arată că insistă în audierea celor doi martori, pentru a dovedi acumularea în timp a unor tensiuni, raportat la firea și temperamentul inculpatului. De asemenea, solicită a se avea în vedere și starea de ajunare și de nealimentare a organismului, care nu a fost reținută de instanța de fond.
Curtea constată că în dosar nimeni nu contestă acumularea de tensiuni în timp.
Apărătorul inculpatului - apreciază că la dosarul cauzei există probe destul de subțiri, pe care dorește să le întărească în prin depozițiile celor doi martori.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a apelului.
Reprezentantul Parchetului susține apelul declarat de Parchet, soluția atacată fiind nelegală și netemeinică deoarece instanța de fond a omis a face trimitere la dispozițiile art. 76 lit. a pen. ce reglementează condițiile reținerii circumstanțelor atenuante. Solicită a se avea în vedere că există neconcordanțe între minută și hotărâre, respectiv că în hotărâre se face referire la art. 76 lit. b pen. iar aceste aspecte nu se regăsesc și în minută. De asemenea, solicită a se avea în vedere că în mod greșit s-a reținut scuza provocării, respectiv că inculpatul a fost determinat de o provocare din parte persoanei vătămate, având în vedere depoziția mamei inculpatului, care a declarat că nu își explică de ce fiul său a comis fapta, pentru că tatăl său nu i-a făcut nimic. Pentru aceste motive, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și procedând la reducerea cauzei, solicită pronunțarea unei noi hotărâri și stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege, fără reținerea dispozițiilor art. 773 lit. b pen.
Apărătorul inculpatului - arată că insistă în audierea celor doi martori, tocmai pentru a combate susținerile Parchetului privind înlăturarea scuzei provocării.
Solicită admiterea apelului, conform motivelor exprimate în scris, în principal desființarea sentinței penale atacate și pronunțarea unei noi hotărâri și aplicarea unei pedepse în cuantum de maxim 4 ani, cu constatarea că sunt îndeplinite dispozițiilor art. 86/1 pen. și suspendarea executării pedepsei, fixându-se în acest sens termen maxim de încercare de 5 ani, conform dispozițiilor art. 81.pen. În subsidiar, solicită reținerea dispozițiilor art. 73 lit. b pen într-un procent mult mai M decât cel reținut de instanța de fond, de cel puțin 50%, coborârea pedepsei până la 3 ani și 6 luni închisoare și reținerea dispozițiilor art. 86.pen.
De asemenea, solicită admiterea în parte a apelului declarat de Parchet, respectiv în ceea ce privește critica greșitei menționări a art. 76 lit. b în loc 74 lit. a pen.
Constată că deși în cauză au fost reținute dispozițiile art. 73 lit. b pen. raportat la datele concrete alte stării de fapt, apreciază că nu s-a dato eficiență îndestulătoare acestor împrejurări. De asemenea, apreciază că aplicarea unei pedepsei de 7 ani închisoare este prea M în raport cu minimul special prevăzut de lege, cu lipsa antecedentelor penale a inculpatului, care nu a avut probleme cu Poliția, este o persoană liniștită, neagresivă și care nu a creat probleme niciodată.
Totodată, solicită a se avea în vedere că fapta gravă comisă asupra tatălui de către inculpat la data de 28.05.2007 nu s-a putut produce decât în împrejurările unor tensiuni acumulate în timp, având în vedere declarațiile inculpatului, ale mamei acestuia, ale părții vătămate și ale martorilor, reacția inculpatului datorându-se unei provocări succesive și repetate ale tatălui.
De asemenea, apreciază că trebuie avuți în vedere mai mulți factori, respectiv că fapta s-a comis în vinerea Ma E. când toți membri familiei au ajunat și nici măcar nu au băut, fiind un aspect foarte important, care nu a fost avut în vedere până la acest moment. Învederează instanței că dacă s-ar fi audiat martorii propuși la acest termen de judecată ar fi dovedit că nealimentarea organismului pentru o perioadă de peste 12 ore duce la o stare caracterizată prun nemulțumire și irascibilitate. Apreciază că acesta a fost un factor favorizant deosebit, ce a putut determina această stare de tensiune și irascibilitate. Mai mult, arată că inculpatul a postit întreaga săptămână a patimilor și că acest aspect grevat pe această tensiune creată în timp și conflictul avut cu tatăl duce la săvârșirea infracțiunii imputate. De asemenea, din dosar rezultă acea stare de mânie extremă, ce s-a datorat agresiunilor fizice și psihice. În acest sens, solicită a se avea în vedere că mama inculpatului chiar spunea la un moment dat că a avut presimțirea că se va întâmpla ceva rău.
Solicită a se avea în vedere că există oameni care după ce acumulează tensiune multă răbufnesc și se pare că inculpatul are un temperament dificil, fiind o persoană introvertită, ce interiorizează, astfel că se manifestă neprevăzut în moment de tensiune. Apreciază că în aceste condiții s-a ajuns la comiterea faptei, dar având în vedere lipsa antecedentelor penale a inculpatului, care este o persoană integrată în societate, astfel că reținerea circumstanțelor atenuante este perfect legală și trebuie dat o eficiență mai
Totodată, solicită a se avea în vedere situația deosebit de dramatică a familiei inculpatului, post faptă, inculpatul fiind singurul întreținător și sprijin al familiei, părinții acestuia fiind foarte bolnavi și bătrâni, iar aceștia îl plâng pe inculpat. Arată că bunicul inculpatului a murit pentru această supărare, iar părintele și-a iertat copilul.
La soluționarea apelului solicită a se avea în vedere și declarația părții vătămate de la fila 15 dosar, căreia îi dă citire, aspectul socio-uman și aspectul social familial al cauzei. Inculpatul trebuie să răspundă, dar având în vedere că părinții săi l-au iertat consideră că suspendarea sub supraveghere ar fi suficientă pentru reeducarea inculpatului, cu mențiunea că menținerea inculpatului în stare de arest ar avea consecințe grave asupra părinților acestuia.
Partea vătămată solicită reducerea pedepsei aplicate inculpatului, deoarece împreună cu soția sa nu pot supraviețui fără ajutorul acestuia, astfel că solicită iertarea inculpatului.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea apelului declarat de inculpat.
Inculpatul -, având ultimul cuvânt, arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea cauzei.
CURTEA
Prin sentința penală nr.15 din 25 ianuarie 2007 a Tribunalului Bistrița N, a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor prev. de art.20 Cod penal rap. la art.174 Cod penal rap. la art.175 lit.c Cod penal, cu aplic.art.73 lit.b rap. la art.76 lit.b Cod penal și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a)-b) Cod penal pe timp de 5 ani, în dauna părții vătămate;
S-a făcut aplic.art.71 rap. la art.64 lit.a)-b) Cod penal.
S-a dedus din pedeapsa aplicată perioada executată începând cu data de 6.04.2007 la zi.
Conform art.350 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpatului.
S-a dispus restituirea către partea vătămată a cuțitului aparținând acestuia, utilizat de inculpat la comiterea infracțiunii.
S-a constatat că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Inculpatul a fost obligat să plătească părții civile, Spitalul Județean B-N, suma de 5.249,7 lei, cu titlu de despăgubiri civile.
Inculpat a mai fost obligat să plătească statului suma de 450 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei reprezintă onorariu avocațial din oficiu în favoarea av..
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița -N, înregistrat sub nr.91/P/2007, a fost trimis în judecată inculpatul, cu motivarea că acesta, la data de 6.04.2007, l-a agresat fizic pe tatăl său, partea vătămată, cauzându-i leziuni ce au necesitat 45-50 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, leziuni care i-au pus în primejdie viața, și care au determinat internarea sa în Spitalul Județean
Partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Partea vătămată Spitalul Județean B- N s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 5.833 lei, cu titlu despăgubiri civile, raportat la perioada în care partea vătămată a beneficiat de îngrijiri medicale în această unitate spitalicească, consecutiv agresiunii.
Inculpatul, prezent în instanță, a refuzat să dea vreo declarație, însă în faza de urmărire penală a recunoscut comiterea acesteia, arătând că la data respectivă, tatăl său a început să-l jignească, spunându-i că este prost, pentru că nu știe să evalueze prețul cu care ar putea vinde un armăsar pe care-l aveau, și că în acest fel a ajuns să se enerveze, în final, pierzându-și cumpătul, "nemaiputând suporta acuzațiile și insultele" adresat, astfel că a comis fapta pentru care a fost trimis în judecată.
Din probatoriul administrat în cauză, instanța a reținut în fapt următoarele:
În seara zilei de 6 aprilie 2007, în jurul orei 19,30, inculpatul -, care locuia împreună cu părinții și bunicul patern, în comuna, satul nr.10, se afla la domiciliul său, în aceeași cameră cu părinții, urmărind pe tema prețului cu care s-ar putea vinde un, proprietatea familiei, s-au iscat neînțelegeri, partea vătămată, tatăl inculpatului, spunându-i fiului său că este prost, deoarece nu știe să evalueze calul respectiv.
Discuțiile contradictorii și insultele adresate inculpatului au creat o stare tensională, s-au ridicat în picioare într-o accentuată stare de nervozitate, pe fondul căreia, fără a avea nici un obiect în mâini s-au îndreptat unul spre celălalt, însă (mama inculpatului și soția părții vătămate) s-a interpus între ei, după care inculpatul a împins-o, aceasta cazând la podea.
Partea vătămată, după cum ea însăși susține în declarația de la 15, l-a certat din nou pe inculpat, care, între timp, fiind foarte nervos, a luat de pe masă un cuțit de bucătărie cu lungimea de 29,5 cm, lungimea lamei de 16 cm și maximă a lamei de 3 cm, ce aparținea familiei, și l-a înjunghiat pe tatăl său de trei ori. Cuțitul a penetrat de două ori zona superioară a abdomenului și o dată hemitoracele stâng, provocând leziuni ale organelor interne. Partea vătămată a mai putut să se deplaseze doar până în camera cealaltă a casei, unde a căzut, iar după sosirea ambulanței a fost transportat la Spitalul Județean B-N, unde a fost supus în două rânduri unor intervenții chirurgicale, fiindu-i salvată viața. După plecarea ambulanței, inculpatul a spălat cuțitul cu care îl înjunghiase pe tatăl său.
Potrivit raportului de constatare medico-legală nr. 1442/II/ A/42/2007 întocmit de Serviciul Medico-Legal Județean B-N, partea vătămată a suferit trei plăgi penetrante prin înjunghiere, care au avut ca urmare multiple plăgi de organe cavitare, eviscerație de M epilon, secționarea unei coaste, plagă pulmonară, plagă viscerală a segmentului III hepatic, două plăgi gastrice, patru plăgi de intestin subțire, trei plăgi de colon transvers, secționarea unui ram de arteră mezenterică superioară, șoc hemoragic și anemie secundară severă posthemoragică. Conform concluziilor aceluiași raport, leziunile corporale traumatice datează din 6 aprilie 2007, s-au produs prin lovire cu un corp tăietor-înțepător (posibil cuțit) și au necesitat 45-50 zile de îngrijiri medicale. Leziunile întrunesc caracteristicile medico-Iegale ale noțiunii de punere în primejdie a vieții, așadar victima fiind salvată doar datorită intervenției medicale de urgență de specialitate.
Având în vedere această stare de fapt, instanța a apreciat că inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunii de tentativă de omor prev. de art.20 Cod penal rap. la art.174 Cod penal rap. la art.175 lit.c Cod penal, cu aplic.art.73 lit.b rap. la art.76 lit.b Cod penal pentru care va fi condamnat la pedeapsa de 7 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a)-b) Cod penal pe timp de 5 ani, făcându-se totodată aplic.art.71 rap. la art.64Iit.a)-b) Cod penal.
La individualizarea acestei pedepse s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 Cod penal, și anume: gradul de pericol social al faptei, împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, faptul că persoana agresată este tatăl inculpatului, persoana inculpatului, care a acționat într-o stare de tulburare determinată de insultele tatălui său, leziunile grave cauzate, concluziile referatului de evaluare întocmit de Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Bistrița -N, în sensul că inculpatul manifestă lipsă de empatie și regret față de situația creată și fapta comisă (cu toate acestea referatul de evaluare a opinat că inculpatul prezintă însă un risc scăzut de a comite noi fapte penale, perspectivele de reinserție socială ridicându-se la un nivel ridicat, în condițiile în care acesta și familia sa ar identifica soluții în vederea remedierii tensiunilor și conflictelor existente în relația cu tatăl său).
S-a reținut în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă a provocării prev. de art.73 lit.b Cod penal (culpa inculpatului fiind apreciată la 90%, iar a părții vătămate pentru diferență), dat fiind faptul că instanța a considerat, prin prisma materialului probator administrat în cauză, că insultele adresate de partea vătămată inculpatului în împrejurarea respectivă i-au creat acestuia o puternică stare de tulburare, de surescitare nervoasă, sub imperiul căreia a săvârșit infracțiunea, chiar dacă ulterior agresiunii, părea, conform declarațiilor martorilor, liniștit.
De asemenea, în ceea ce privește relația inculpatului cu tatăl său, aceasta era, conform relatărilor Poliției., tensionată, părțile certându-se frecvent, inculpatul fiind o fire puțin sociabilă, însă nefiind sancționat contravențional sau cercetat penal pentru fapte de violență, martorii audiați afirmând însă că atât tatăl părții vătămate cât și inculpatul nu erau certărețe sau violente (decI. martorilor, ).
Însăși partea vătămată declară, în faza urmăririi penale (15), "fiului meu îi era frică de, și de aceea eu susțineam să-I vândă. Și fiul meu s-a îndâIjit, eu îi spuneam că este prost, dar aceasta este o expresie pe care o folosesc doar când sunt nervos, motiv pentru care ne-am ridicat în picioare nervoși". Inculpatul, de asemenea, în declarația de la 22, afirmă " a început să mă jignească, afirmând că sunt prost, pentru că nu știu să evaluez pretul cu care s-ar putea vinde armăsarul nostru. În acest fel am ajuns să ne enervăm amândoi, ridicându-ne și îndreptându-ne unul spre celălalt, fără ca vreo unul să aibă vreun obiect în mână. Eu mi-am pierdut cumpătul și nemaiputând suporta acuzații le și insultele care mi-au fost adresate.",
aspectele relatate de părți fiind confirmate de singura martoră oculară, martora.
Împotriva sentinței menționate au declarat apel în termen Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița N și inculpatul -. Primul apelant a criticat sentința sub aspectul nelegalității constând în nereținerea de către instanță a disp.art.76 lit.a pen. iar prin aceasta neindicând temeiul legal corespunzător al reducerii pedepsei sub minimul legal special; a motivat că în mod eronat s-a reținut în considerentele hotărârii că sunt aplicabile disp.art.76 lit.a,b pen. deoarece la stabilirea pedepselor în cazul reținerii circumstanțelor atenuante, se rețin dispozițiile din art.76 pen. în funcție de pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta în formă consumată, și nu pentru fapta în formă de tentativă.
Sub aspectul netemeiniciei s-a criticat greșita reținere a circumstanței scuzei provocării pentru că o simplă injurie nu poate produce in psihicul inculpatului o tulburare atât de puternică încât să-l determine să-l înjunghie pe tatăl său de trei ori cu cuțitul.
Inculpatul apelant a criticat sentința susținând că instanța nu a dat o eficiență îndestulătoare scuzei provocării reținute, stabilind o pedeapsă excesiv de ridicată; s-a arătat că situația personală a inculpatului care este caracterizat drept o persoană liniștită, nu poate explica reacția sa violentă decât prin existența unei tulburări psihice atât de accentuate încât l-a determinat să-și înjunghie tatăl.
In același timp a menționat că nu s-a avut în vedere faptul că inculpatul a postit și în Vinerea M iar din punct de vedere medical s-a stabilit că abstinența poate influența major reacțiile psiho-fizice a unor persoane.
S-a specificat că situația personală a inculpatului este dată și de împrejurarea că era o persoană singuratică, complexată datorită unei decepții în și orgolioasă.
S-a mai apreciat că era necesară la stabilirea pedepsei să se țină seama și de situația post factum constând în decesul bunicului inculpatului și a împrejurării că părinții săi au 70 respectiv 69 ani, aceștia fiind bolnavi, părinți care l-au iertat pe fiul lor.
Examinând sentința atacată, din perspectiva motivelor de apel invocate, precum și sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată următoarele:
In mod temeinic pe baza administrării tuturor probelor necesare, instanța de fond a stabilit starea de fapt reținând că în seara zilei de 6.04.2007, în jurul orei 19,30 în satul, în camera din locuința comună, inculpatul apelant pe fondul neînțelegerilor iscate de prețul cu care s-ar putea vinde un al familiei a fost jignit de tatăl său care i-a spus că este prost. Tatăl și fiul s-au ridicat în picioare, s-au îndreptat unul spre celălalt, însă între ei s-a interpus mama inculpatului, care însă a fost întinsă jos la podea.
Inculpatul a luat de pe masă un cuțit de bucătărie, cu lungimea de 29,5 cm. și l-a înjunghiat pe tatăl său de trei ori, respectiv de 2 ori în zona superioară a abdomenului și o dată în hemitoracele stâng, provocându-i leziuni ce au avut nevoie de 40-50 zile de îngrijiri medicale.
Ulterior, inculpatul a spălat cuțitul cu care îl înjunghiase pe tatăl său.
Intr-adevăr comiterea faptei rezultă din declarațiile persoanelor care au fost de față și din declarația inculpatului, iar din actele medicale rezultă că viața victimei a fost pusă în pericol prin fapta inculpatului (18 ).
Prima instanță a efectuat corespunzător încadrarea juridică a faptei, stabilind că aceasta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor prev.de art.20 pen. rap.la art.174 pen. rap.la art.175 lit.c pen.
În mod greșit însă instanța de fond a dat valență insultelor adresate inculpatului de către partea vătămată, ca determinând o puternică stare de tulburare ce justifică reținerea circumstanței atenuante a provocării prev.de art.73 lit.b pen.
Art.73 lit.b pen. prevede că săvârșirea infracțiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții determinate de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau prin altă acțiune ilicită gravă constituie circumstanțe atenuante.
Faptul că partea vătămată - tatăl inculpatului - l-a făcut pe acesta prost, nemernic, om de nimic, și a spus că nu știe nimic, ba chiar mai mult ar fi încercat să-l lovească cu mâna și s-a ridicat la el, - așa cum relatează apelantul - nu reprezintă atingeri grave ale demnității persoanei inculpatului tocmai datorită faptului că provin din partea tatălui inculpatului.
Este evident că insultarea unei persoane de către cel care l-a crescut și educat, persoană față de care există in continuare obligația, - cel puțin de complezență - de ascultare și respect, nu poate avea un caracter grav asupra demnității celui ce datorează afecțiune și respect.
De asemenea, nici împrejurarea ajunării, fapta fiind comisă în ziua inc are inculpatul a postit, nu transformă insultele aduse in fapte grave.
Tocmai caracterul repetat al acestora și existența neînțelegerilor dintre părți datorită unor chestiuni ce țin de gospodărire și de traiul in comun, nu dovedesc caracterul grav al unei împrejurări de-altfel obișnuite intre părți.
in timp a neînțelegerilor dintre tată și fiu, și caracteristicile de personalitate ale inculpatului, nu justifică existența unei puternice tulburări în sensul legii penale, care să reprezinte o provocare aptă de a genera înjunghierea tatălui de către fiu de trei ori.
Așadar sub acest aspect apelul procurorului este fondat.
În schimb, sub aspectul nelegalității apelul este nefondat, deoarece indicarea temeiului legal al reducerii pedepsei în cazul reținerii circumstanțelor atenuante, nu face parte, așa cum a stabilit fostul Tribunal Suprem în practica sa judiciară constantă din încadrarea juridică a faptei, ci face parte doar indicarea circumstanței atenuante reținute.
De - altfel, art.72 pen. referitor la stabilirea și aplicarea pedepsei, menționează că, la aceasta, se ține seama de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, deci art. 76 pen. prezintă relevanță doar cu ocazia individualizării pedepsei, nu cu ocazia încadrării juridice a faptei deduse judecății.
Un alt argument îl constituie disp.art.357 pr.pen. referitor la dispozițiile care trebuie să le cuprindă dispozitivul hotărârii judecătorești, ce specifică în caz de condamnare trebuie indicată denumirea infracțiunii și textul de lege în care se încadrează.
Așa fiind, motivul de nelegalitate invocat de procuror nu poate fi reținut.
In ceea ce privește apelul inculpatului, acesta este fondat, sub un singur aspect, respectiv al greșitei nerețineri a circumstanțelor atenuante prev.de art.74 al.1 lit.a și c pen.
Inculpatul apelant deși s-a prevalat de dreptul la tăcere, atunci când a acceptat să declare despre fapta sa a recunoscut-o cu toate detaliile, astfel că trebuie reținută atitudinea sinceră a acestuia în cursul procesului inclusiv în fața instanței de apel; nereținerea acesteia ar conduce la sancționarea ilegală a inculpatului pentru că s-a prevalat de dreptul la tăcere, drept propriu doar inculpatului care poate să-l exercite în mod suveran și arbitrar.
De asemenea, din declarațiile martorilor și din fișa cazier rezultă că inculpatul a avut o conduită bună anterior comiterii faptei fiind perceput în sânul comunității ca o persoană ce nu creează probleme, ca atare în favoarea sa trebuie reținută și circumstanța atenuantă prev.de art.74 lit.a pen.
Așa fiind, va admite apelurile procurorului și al inculpatului, va desființa parțial sentința atacată și va dispune schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de tentativă la omor calificat prev.de art.20 pen. rap.la art.174 pen. rap.la art.175 lit.c pen. cu aplic.art.73 lit.b pen. rap.la art.76 lit.b pen. in infracțiunea de tentativă la omor calificat prev.de art.20 pen. rap.la art.174 pen. rap.la art.175 lit.c pen. cu aplic.art.74 lit.a,c pen.
Având în vedere că prima instanță nu a indicat conform art.357 al.1 pr.pen. datele prevăzute în art.70 pr.pen. privitoare la persoana inculpatului, instanța de apel va îndrepta această omisiune și va cuprinde toate datele personale ale apelantului, în decizia pronunțată.
Procedând la reindividualizarea pedepsei datorită circumstanțelor atenuante reținute și având în vedere rezultatul referatului de evaluare efectuat în cauză, (60 ), conform căruia inculpatul prezintă un risc scăzut de comitere a unor fapte penale, va reduce pedeapsa principală precum și cea complementară la 5 ani închisoare, respectiv la 2 ani și 6 luni interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a,b pen.
La stabilirea pedepsei Curtea are în vedere dispozițiile art.76 al.1 lit.a pen. referitoare la limita până la care poate fi coborâtă pedeapsa, în cazul reținerii circumstanțelor atenuante, precum și disp.art.76 al.2 pen. conform cărora în cazul infracțiunii de omor dacă se constată că există circumstanțe atenuante, pedeapsa închisorii poate fi redusă cel mult până la 1/3 din minimul special.
Va menține restul dispozițiilor sentinței atacate, referitor la modalitatea de executare a pedepsei, datorită gravității faptei comise, Curtea apreciază că reeducarea inculpatului nu se poate realiza prin suspendarea executării pedepsei iar iertarea inculpatului de către părinții săi nu prezintă relevanță penală la individualizarea pedepsei.
În baza art.383 al.1/1 pr.pen. rap.la art.350 rp.epn. va menține starea de arest a inculpatului, considerând că subzistă temeiurile ce au stat la baza luării arestării preventive a inculpatului, prin încheierea nr.22/7.04.2007 a Tribunalului Bistrița N (43 ), respectiv cele prev.de art.148 al.1 lit.f pr.pen. constând în aceea că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică constând în rezonanța socială negativă și în sentimentul de insecuritate ce ar fi creat în sânul comunității prin punerea în libertate a unei persoane care și-a înjunghiat tatăl, faptă care așa cum rezultă din declarațiile consătenilor este încă de neînțeles pentru aceștia.
Văzând disp.art.383 pr.pen. va deduce din pedeapsă durata arestării la zi.
Văzând și disp.art.192 al.3 pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița -N și al inculpatului fiul lui și, născut la 4 iulie 1973 în B, cetățean român, studii școala profesională, agricultor, necăsătorit, stagiul militar satisfăcut,.în comuna satul nr.10 jud.B N, CNP -, fără antecedente penale, arestat în Penitenciarul Gherla, împotriva sentinței penale nr. 15/25.01.2008 a Tribunalului Bistrița -N, pe care o desființează parțial și, în consecință:
Dispune schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de tentativă la omor calificat, prev. de art 20 pen. raportat la art. 174 pen. raportat la art. 175 lit. c pen. cu aplicarea art. 73 lit. b pen. raportat la art. 76 lit. b pen. în infracțiunea de tentativă la omor calificat, prev. de art. 20 pen. raportat la art. 174 pen. raportat la art. 175 lit. c pen. cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și c pen.
Reduce pedeapsa principală de la 7 ani la 5 ani închisoare, iar cea complementară de la 5 ani la 2 ani și 6 luni interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b pen.
Menține starea de arest preventiv a inculpatului și deduce din pedeapsă durata arestării preventive din data de 06.04.2007 la zi.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
Cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică din data de 27 martie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
RED.VC/MR
08.04.08/5 EX.
Președinte:Valentin ChitideanJudecători:Valentin Chitidean, Monica Șortan
