Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 56/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.56/A/2008
Ședința publică din 17 aprilie 2008
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: Monica Șortan JUDECĂTOR 2: Valentin Chitidean
JUDECĂTORI: - -
GREFIER: - -
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, reprezentat prin procuror.
S-a luat spre examinare apelul declarat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj și inculpații și, împotriva sentinței penale nr.34/12.03.2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Sălaj, inculpații fiind trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev.și ped.de art.174 alin.1 rap.la art.175 alin.1 lit.i penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul aflat în stare de arest asistat de apărător desemnat din oficiu, av., din cadrul Baroului C, cu delegație avocațială depusă la dosar și inculpatul aflat în stare de arest asistat de apărător desemnat din oficiu, av., din cadrul Baroului C, cu delegație avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, inculpații învederează instanței că-și mențin apelul declarat și că sunt de acord cu apărătorii desemnați din oficiu.
Apărătorul inculpatului arată că nu mai are probe de propus însă doar pentru circumstanțierea inculpatului, dacă instanța apreciază că se impune, solicită efectuarea unui referat de evaluare psiho socială și acordarea unui nou termen de judecată în acest sens.
Apărătorul inculpatului, arată că are aceeași solicitare ca și antevorbitorul său.
Inculpații și, arată că doresc să fie judecați la termenul de azi.
Reprezentantul Parchetului nu se opune probei solicitate însă, având în vedere că inculpații doresc să fie judecați azi, lasă la aprecierea instanței.
Instanța, respinge cererea în probațiune cu motivarea că inculpații au formulat apel doar pentru limita de pedeapsă iar referatul de evaluare psiho socială nu ar face decât să tergiverseze cauza și ținând cont și de poziția inculpaților care doresc judecarea cauzei la termenul de azi.
Nefiind alte cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a apelurilor.
Reprezentantul Parchetului susține apelul declarat solicitând admiterea lui, apreciind hotărârea instanței de fond ca fiind netemeinică și nelegală. Astfel, consideră că instanța în mod greșit a dispus confiscarea specială a corpurilor delicte, respectiv obiectele de îmbrăcăminte și încălțăminte. De asemenea, instanța nu a dispus obligarea inculpaților la plata integrală a cheltuielilor judiciare respectiv la contravaloarea expertizei medico legale genetice.
Apărătorul inculpatului, referitor la apelul parchetului solicită admiterea lui.
În ceea ce privește apelul inculpatului solicită admiterea lui, desființarea sentinței penale apelate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună,în principal, în temeiul art.334 pr.pen. schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de omor calificat, prev.și ped.de art. 174 alin.1 rap.la art.175 alin.1 lit.i penal în infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prev.și ped.de art.183 penal. iarîn subsidiar, stabilirea unei pedepse sub limita prevăzută de lege prin reținerea circumstanțelor atenuante judiciare prev.de art.74 lit.a-c rap.la art.76 lit.a penal.
Referitor la cererea de schimbarea încadrării juridice apreciază că aceasta este justificată întrucât din declarațiile inculpaților și ale martorilor rezultă că intenția inculpatului nu a fost de suprimarea vieții victimei ci mai degrabă de a-i aplica o corecție față de comportamentul său. Apreciază că raportat la intensitatea loviturilor și a zonei vizate este evident că intenția inculpatului nu a fost de a ucide victima. Mai mult, inculpatul se afla în stare de ebrietate în momentul incidentului iar din probele administrate în cauză există mari dubii cu privire la vinovăția inculpatului.
Privitor la cererea subsidiară, solicită ca la individualizarea pedepsei să se aibă în vedere conduita bună a inculpatului, faptul că a recunoscut și regretat comiterea faptei, nu are antecedente penale și a colaborat cu organele de cercetare. Cu onorar din.
Apărătorul inculpatului, referitor la apelul parchetului solicită admiterea lui apreciind că acesta este întemeiat sub aspectul criticilor aduse.
În ceea ce privește apelul inculpatului solicită admiterea lui, desființarea sentinței penale apelate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună,în principal, achitarea inculpatului în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c pr.pen.întrucât fapta nu a fost săvârșită de acesta iarîn subsidiar, în temeiul art.334 pr.pen. schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de omor calificat, prev.și ped.de art. 174 alin.1 rap.la art.175 alin.1 lit.i penal în infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prev.și ped.de art.183 penal.
Apreciază că există dubii în ceea ce privește agresiunea, respectiv dacă lovitura aplicată de inculpat este cea care a provocat decesul victimei. Inculpatul a declarat că a aplicat victimei doar o singură lovitură iar la dosar nu există probe directe care să indice o altă formă de agresiune. Consideră că nu a existat intenția directă de a ucide victima ci doar de a i se aplica o corecție. În măsura în care instanța va proceda la schimbarea încadrării juridice, solicită ca prin reținerea și aplicarea art.74, 76.penal, să se dispună reducerea pedepsei sub minimul special ținând seama că inculpatul nu are antecedente penale. Cu onorar din.
Instanța procedează la ascultarea inculpaților și, declarațiile acestora fiind consemnate conform proceselor verbale de la dosar.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea apelurilor inculpaților ca nefondate și menținerea încadrării juridice reținute prin actul de sesizare.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită reducerea pedepsei aplicate.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită schimbarea încadrării juridice.
CURTEA
Prin sentința penală nr.34 din 12 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr-, au fost condamnați pentru infracțiunea de omor calificat prevăzută și pedepsită de art.174 alin.1, rap. la art.175 alin.1 lit.i Cod Penal inculpații (fiul lui și -,născut la 18 08 1984 în com. județul S, domiciliat în sat, nr. 73, com., județul S)și (fiul lui și, născut la data de 14 01 1976 în loc., cu domiciliul în com. sat,nr.56/ A,județul S), la câte 15( cincisprezece) ani închisoare, pentru fiecare inculpat.
S-a făcut aplicarea art.71 Cod penal privind interzicerea drepturilor prevăzute de
art.64 lit.a,b Cod penal, pe durata executării pedepsei, față de ambii inculpați.
In baza art. 118 Cod penal s-a dispus confiscarea corpurilor delicte: o pereche pantaloni și o cămașă de blugi ruptă, bleumarin, aparținând inculpatului o pereche pantaloni stofă culoarea bleumarin, o pereche pantaloni stofă culoare, un tricou negru cu scurtă și o pereche pantofi sport tip "" aparținând inculpatului.
S-a menținut măsura arestării preventive a inculpați lor și s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpaților perioada reținerii și arestării preventive, începând cu data de 15 iulie 2007 la zi, pentru ambii inculpați.
S-a constatat că părțile vătămate nu s-au constituit părți civile.
A fost obligat inculpatul la 800 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei (100 lei pentru faza de urmărire penală și 100 lei pentru faza de judecată) reprezentând onorariul avocațial din oficiu a fost avansată din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Sălaj.
A fost obligat inculpatul la 700 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocațial din oficiu, care a fost avansată către Baroul Sălaj din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut următoarele:
Raportul de constatare medico-legală efectuat în cauză relevă, în concluziile sale, că numitul a decedat la 14 07 2007, moartea acestuia fiind violentă, datorându-se insuficienței cardiorespiratorii acute de tip central, survenite ca urmare a unei hemoragii și contuzii meningocerebrale în contextul unui traumatism craniocerebral acut deschis.
Aceste leziuni, menționează același raport, s-au produs prin lovire repetată cu corpuri dure între leziuni și decesul victimei existând legătură cauzală directă,necondiționată ( 72,dosar urmărire penală).
Având drept premisă această probă științifică,necontestată de către părți în demersul juridic de a stabili circumstanțele concrete ale morții victimei, de relevat sunt următoarele:
Astfel cum atât inculpații cât și martorul declară, în ziua de 14 iulie 2007,victima și inculpatul s-au întâlnit în localitatea, pentru ca acesta din urmă să preia gratuit niște uși vechi de la un hotel din stațiunea, renovat.
Acest lucru nu a fost însă posibil (contabilul șef a pretins ca ușile să fie plătite) astfel că cei doi, împreună cu inculpatul și martorul, sosiți ulterior, au consumat mai multe sticle de bere, deplasându-se apoi în localitatea cu scopul declarat de a mai consuma alcool.
Cei patru au consumat mai multe sticle de bere,plătite cu bonuri de masă avansate de către victimă,care a cumpărat și țigări" "; s-au îndreptat apoi spre localitatea pentru a mai cumpăra alcool, dar la barul din localitate au fost refuzati, astfel că s-au hotărât să meargă spre casă, în direcția localității.
In privința descrierii acestor împrejurări există unanimitate în declarațiile inculpați lor și ale martorului,ca și în privința faptului că în localitatea grupului celor patru s-a alăturat și fratele inculpatului, pe nume, audiat și el în calitate de martor (declarații inculpați și martori,8487,120 și 34-41,86,87,42-43,44 dosar urmărire penală).
Din aceste declarații rezultă de asemenea cu certitudine că inculpații se aflau în stare de ebrietate în momentul în care au hotărât să plece spre casă, aspect recunoscut de altfel de inculpați și în fața instanței.
Descrierea de către inculpați și de către martori a evenimentelor ulterioare, culminând cu agresarea victimei, conține însă o serie de inadvertențe,aceștia relatând diferit aceste momente și revenind, în unele cazuri,asupra declarațiilor date în faza de urmărire penală.
Astfel, în declarațiile date în faza de urmărire penală, inculpații declară că pe drum s-a desprins partea laterală a căruței, moment în care aceștia, împreună cu victima și martorii și au căzut jos, s-au urcat apoi în căruță, pentru a cădea din nou iar în cădere pantalonii victimei au alunecat până la glezne.
Martorul infirmă aceste susțineri iar în instanță înșiși inculpații revin asupra declarațiilor inițiale. Inculpatul declară că de la ieșirea din barul din localitatea până la locul faptei s-a aflat singur în căruță, în urma celorlalți, punând declarația sa dată la Parchet pe seama stării de ebrietate,din momentul respectiv, din acest motiv neavând vreo explicație nici în legătură cu poziția pantalonilor victimei.
La fel, inculpatul a declarat în fața judecătorului că inculpatul s-a aflat singur în căruță, precum și că nu-și mai amintește dacă partea laterală a căruței s-a desprins.
În privința agresiunii propriu-zise, inculpatul acceptă în declarația dată în faza de urmărire penală că a putut lovi victima cu de la furcă, împreună cu inculpatul, însă acesta din urmă pune doar pe seama inculpatului agresiunea, menționând că acesta a lovit victima cu furca peste cap.
În instanță ambii inculpați că s-ar fi folosit de furcă pentru a lovi victima.
Inculpatul susține că inculpatul este cel care l-a agresat pe numitul, aplicându-i lovituri cu picioarele, chiar și când victima era căzută la pământ. Recunoaște că i-a aplicat victimei o palmă peste față, îndemnând-o să plece acasă și că a intervenit în încăierarea dintre cei doi doar pentru a-i despărți, prinzându-l pe inculpatul și căzând apoi o dată cu el.
Susține inculpatul că victima a încercat să treacă un șanț dar a căzut jos, refuzând să se întoarcă acasă împreună cu cei doi inculpați.
În finalul declarației, inculpatul menționează că martorul a părăsit locul faptei când a început scandalul și susține că este nevinovat de moartea victimei; nu și-a dat seama cât de grave sunt leziunile victimei, căci dacă știa ar fi avut ulterior o altă atitudine (fugea sau se omora, ar fi dat telefon, sau s-ar fi temut că ajunge în închisoare).
Inculpatul recunoaște că a lovit victima, care a căzut la pământ și a continuat să o lovească, cu pumnii și picioarele, după ce acesta a reușit să se ridice, fiind incert dacă loviturile le-a aplicat singur sau împreună cu inculpatul. Declară textual că nu-și dă seama de ce a agresat victima, precum și că regretă cele întâmplate pentru tot restul vieții.
Spre deosebire de inculpatul, inculpatul declară că martorul a fost prezent până când incidentul a luat sfârșit, abia după aceea plecând acasă.
Martorul menține în instanță cele declarate în faza de urmărire penală, explicând că în drumul spre casă, fără să fi avut loc vreun incident care să anticipeze ceea ce a urmat, inculpații au aplicat simultan lovituri victimei cu pumnii și picioarele, după 3-4 astfel de lovituri martorul plecând singur spre casă; acesta a anunțat pe concubina inculpatului despre ceea ce se întâmplă, cerând martorului, de la Hotelul, să anunțe poliția.
La rândul său, martora, concubina inculpatului, confirmă că seara, la ora 22,30 trecut cu luntrea, peste râul pe martorul care i-a relatat despre scandal; concubinul său a ajuns acasă după o oră sau două, într-o avansată stare de ebrietate.
A doua zi, declară martora, vestea morții lui i s-a părut de necrezut inculpatului, care i -a mărturisit concubinei sale că nu își mai amintește nimic și că regretă foarte mult cele întâmplate.
Martora relatează că a ajuns la locul agresiunii după ce martorul plecase, văzând pe inculpați cum aplicau lovituri victimei, în urma loviturilor cu piciorul, aplicate de inculpatul,acesta căzând la pământ; de frică, martora a plecat spre casă, victima rămânând căzută la pământ.
A fost audiat atât în faza de urmărire penală cât și în faza cercetării judecătorești martorul.
Cu ocazia audierii sale de către procuror, martorul relatează că la plecarea spre casă inculpații, victima și martorul s-au aflat în căruța condusă de către. Susține martorul că pe drum oiștea căruței s-a rupt, au căzut cu toții iar inculpatul a aplicat victimei un pumn în zona toracică și un picior peste spate și, când victima era căzută la pământ același inculpat i-a aplicat lovituri cu furca în zona cefei.
Martorul relatează că mai înainte de aceasta inculpatul i-a aplicat victimei o palmă peste față și că martorul a fugit de la locul faptei, fiind speriat, după ce inculpatul l-a agresat pe (44 dosar urmărire penală).
În fața instanței martorul și-a modificat substanțial declarația, susținând că a fost intimidat cu ocazia audierii de către procuror.
că în căruță se afla doar o coasă, pe care nu a folosit-o nimeni (deci nu și o furcă) precum și că victima a rămas la locul faptei împreună cu martorul, fiind posibil ca decesul victimei să fi survenit ca urmare a agresiunilor lui a cărui stare de ebrietate nu era la fel de avansată ca în cazul inculpaților.
Inculpatul a aplicat o palmă peste obraz victimei, dar nu foarte puternică, iar inculpatul 2-3 palme, tot peste față, martorul menționând totuși că a lipsit 30 minute de la locul faptei, timp în care s-a preocupat să aducă la căruță calul care fugise.
Martorul este fratele inculpatului, având la data săvârșirii faptelor pe care le-a descris vârsta de numai 13 ani. Prin urmare, nivelul său de percepție, de memorare și apoi capacitatea de relatare a unor evenimente au în mod incontestabil accente subiective.
Tribunalul pune pe seama vârstei și a gradului de rudenie cu unul din inculpați faptul că martorul a revenit asupra afirmațiilor inițiale, unele dintre acestea aflate în evidentă contradicție cu celelalte probe.
Din această perspectivă de analiză, se găsește necesar ca declarațiile acestui martor să fie înlăturate, ele neaducând vreo contribuție la aflarea adevărului, dat fiind caracterul lor vădit subiectiv.
A fost audiat și martorul, care confirmă că martorul ia cerut în seara zilei în care a avut agresiunea,între orele 22-23 să anunte Politia în legătură cu agresarea de către inculpați a victimei.
In cauză, procurorul a dispus în cadrul urmăririi penale efectuarea unui raport de expertiză medico-legală din care rezultă că microurmele de sânge evidențiate pe cămașa inculpatului și pe vegetație aparțin victimei.
Coroborând toate probele administrate în cauză, cu mențiunile deja făcute,
instanta a stabilit în cauză următoarea stare de fapt:
In dimineața zilei de 14 iulie 2007 și apoi pe parcursul întregii zile, până seara, inculpații, împreună cu victima și martorul au consumat bere într-o cantitate mare, mai întâi în localitatea și apoi în barul din localitatea, unde cei patru au petrecut 4-5 ore (declarația martorului Vecian ).
Ajunși în barul din localitatea, unde aceștia intenționau să mai consume alcool, au fost refuzați de martora, deoarece erau în stare de ebrietate și puteau plăti doar cu bonuri de masă.
Starea de ebrietate a celor patru este relevantă constant de probele testimoniale administrate în cauză, pe acest fond între inculpați și victimă declașându-se un conflict care a degenerat.
Cei doi inculpați au aplicat victimei lovituri în zona capului și a toracelui, cu pumnii și cu picioarele.Proba științifică a expertizei medico-Iegale confirmă prezența de leziuni în aceste zone, relevând inclusiv fracturi costale.
Nu s-a putut stabili cu certitudine folosirea de către unul sau de către ambii inculpați a furcii, pentru agresarea victimei, însă acest aspect nu aduce vreo umbră de îndoială în legătură cu agresiunea exercitată de inculpați și cu urmările acestei fapte, printr-o necesară coroborare a probelor (recunoașterile parțiale ale inculpaților, declarația martorilor și și raportul medico-Iegal).
de sânge evidențiate pe mâneca a cămășii inculpatului ca și pe vegetația din zonă în care cadavrul victimei a fost găsit atestă, de asemenea, că încăierarea dintre inculpați și victimă a fost una deosebit de violentă.
Tribunalul acceptă că cei doi inculpați nu-și pot aminti în detaliu cele întâmplate, din cauză că erau în stare de ebrietate,și de aceea nu va reține că recunoașterile parțiale ale acuzelor aduse lor s-ar datora lipsei de sinceritate.
Starea lor de beție nu este însă de natură să atenueze gravitatea faptei.-și starea de beție, pe care și-au provocat-o voluntar, inculpații sunt datori să își asume și să răspundă pentru urmarea faptelor săvârșite, chiar în stare de beție.
Suprimarea vieții victimei, în data de 14 07 2007, pe un drum de țară situat între localitățile și, în apropierea unei pescării, prin lovituri repetate, aplicate de către inculpați în zone vitale ale corpului acesteia, astfel cum sunt evidențiate în expertiza efectuată în cauză, inclusiv în planșele foto, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat, prevăzută și pedepsită de art.174, 175 lit.i Cod penal.
Apărătoarea inculpatului a solicitat instanței schimbarea încadrălii juridice a faptei în aceea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prev și ped. de art. 183 Cod penal, susținând că inculpatul nu a urmărit uciderea victimei.
Instanța nu împărtășește acest punct de vedere, ținând seama de faptul că cei doi inculpați au aplicat victimei lovituri de mare intensitate, în zone vitale, perseverând în această atitudine chiar și când victima era căzută la pământ și Iăsând-o pe câmp, unde a și decedat.
Modul în care inculpații au înțeles să obiectiveze dorința lor de a agresa victima, leziunile acesteia fiind pe larg descrise în expertiza medico-legaIă, dovedește intenția, chiar indirectă, de suprimare a vieții victimei.
Nu se poate concluziona în mod cert asupra mobilului care a determinat săvârșirea faptei, declarațiile inculpaților și ale martorilor vădind că agresiunea a avut loc pe fondul unei irascibilități crescânde, în strânsă legătură cu cantitățile mari de alcool consumate de inculpați, de-a lungul unei zile întregi.
Pentru cele ce preced, în baza art. 174 alin.1, raportat la art. 175 al.1 lit.i Cod penal, tribunalul a condamnat inculpații la câte 15( cincisprezece) ani închisoare; pentru aplicarea pedepsei minime prevăzute de amintitele texte legale, s-au avut în vedere circumstanțele în care fapta a fost săvârșită, descrise pe larg în cuprinsul hotărârii.
S-a făcut aplicarea art.71 Cod penal privind interzicerea drepturilor prevăzute de art.64,b Cod penal, pe durata executării pedepsei,față de ambii inculpați.
În baza art.118 Cod penal s-a dispus confiscarea corpurilor delicte: o pereche pantaloni și o cămașă "de blugi" ruptă, bleumarin, aparținând inculpatului și o pereche pantaloni stofă culoarea bleumarin, o pereche pantaloni stofă culoare, un tricou negru cu scurtă și o pereche pantofi sport,tip. "",aparținând inculpatului.
Aceste obiecte se găsesc în prezent în custodia tribunalului (Biroul corpuri delicte), pentru îndeplinirea procedurilor prealabile de distrugere a lor, fiind necesară o atare mentiune în hotărâre.
În baza art.88 Cod penal și 350 Cod procedură penală s-a menținut măsura arestării preventive a inculpaților și deduce din pedeapsa aplicată inculpaților perioada reținerii și arestării preventive, începând cu data de 15 iulie 2007 la zi, pentru ambii inculpați.
S-a constată că părțile vătămate nu s-au constituit părți civile.
În baza art. 191 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la 800 lei cheltuieli judiciare către stat,din care suma de 200 lei (100 lei pentru faza de urmărire penală și 100 lei pentru faza de judecată) reprezentând onorariul avocațial din oficiu va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Sălaj, iar pe inculpatul la 700 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocațial din oficiu,va fi avansată către Baroul Sălaj din fondurile Ministerului Justiției.
Împotriva mai sus menționatei sentințe au declarat apel în termenul legal Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj și inculpații și.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaja solicitat desființarea sentinței atacate ca fiind nelegală și netemeinică sub aspectul nelegalei confiscări a obiectelor de îmbrăcăminte ale inculpaților și și sub aspectul cuantumului cheltuielilor judiciare acordate de către instanța de fond.
Inculpații au solicitat reducerea pedepselor ce le-au fost aplicate considerând că sunt prea aspre având în vedere împrejurările în care fapta a fost comisă.
Apărătorii inculpaților au solicitat instanței de apel schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina clienților lor din infracțiunea prev. de art. 174 alin.1 rap. la art.175 alin.1 lit.i în Cod Penal infracțiunea prev. de art. 183.Cod Penal respectiv loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.
Analizând apelurile formulate, în baza probatoriului administrat, a motivelor invocate și a dispozițiilor art.371 și urm. C.P.P. Curtea constată că acestea sunt fondate pentru următoarele considerente:
Instanța investită cu soluționarea fondului cauzei a reținut o stare de fapt conformă cu realitate constând în aceea că, în data de 14 iulie 2007, inculpații și, după ce în prealabil au consumat cantități însemnate de alcool au lovit victima cu pumnii și picioarele cauzându- hemoragii și contuzi meningo cerebrale în contextul unui traumatism craniocerebral acut deschis ce a dus la insuficiență cardio respiratorie acută de tip central. De asemenea, pe corpul victimei conform raportului de constatare medico legală nr.1328/III/125 din 18 iulie 2007 al Serviciului de Medicină Legală S (70 din ) au fost identificate mai multe echimoze, plăci și excoriații.
Această stare de fapt preluată în esență de către instanța de apel însă pe larg dezvoltată de instanța ierarhic inferioară s-a conturat și a fost probată fără putință de tăgadă din vastul material probator administrat în cauză. Astfel, inculpații au recunoscut că au agresat în mod repetat victima cu pumnii și picioarele urmare a unui conflict spontan ce a izbucnit între ei și care s-a datorat, așa cum am mai arătat, consumului exagerat de alcool.
Deosebit de elocvente sunt și declarațiile martorilor care a asistat la agresarea victimei și a lui. Nu trebuie omise nici celelalte declarații ale martorilor audiați care a aflat din relatările numitului ce s-a întâmplat între inculpați și victimă, care are o declarație similară, Vecian care a confirmat consumul de alcool al inculpaților, care a văzut cum inculpatul îl lovea cu palmele peste față pe victima, numita care de asemenea a confirmat faptul că atât inculpații cât și victima erau într-o stare avansată de ebrietate, din raportul medico-legal de autopsie, raportul de expertiză medicală examen ADN nr./8631/26 iulie 2007 întocmit de Laboratorul de din cadrul Institutului de Medicină Legală Minovici raport ce a concluzionat că pe cămașa aparținând inculpatului a fost evidențiate microurme de sânge ce conțin ADN ce provin de la victima.
Raportat la aceste probe, Curtea constată că vinovăția inculpaților este pe deplin dovedită iar fapta comisă de aceștia întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat prev. de art.174 alin.1 raportat la art.175 alin.1 lit.i
Cod PenalNu poate fi primită cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea pentru care inculpații au fost trimiși în judecată în cea prev. de art.183 deoarece Cod Penal lovirea repetată, cu intensitate puternică, în mod preponderent în zona capului, urmată de abandonarea victimei, aflată în stare gravă, dar încă în viață, pe un drum puțin circulat, în condițiile în care raportul de constatare medico-legală atestă că moartea victimei s-a datorat traumatismului produs prin loviturile aplicate de către inculpați și nu datorită abandonării acestuia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat, comisă cu intenție directă, și nu cele ale infracțiunii de loviri cauzatoare de moarte. Pe lângă elementele evidențiate cu ocazia analizei laturii obiective (numărul loviturilor, intensitatea acestora, zona vizată ), trebuie reținute și disproporția numerică, diferența de vârstă și de forța fizică dintre agresori și victimă, precum și faptul că lovirea a continuat și după ce era evident că victima nu mai putea reacționa și că se afla în stare gravă. Ceea ce ar putea determina reținerea infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte prev. de art.183 pen, ar fi numai culpa inculpaților față de producerea consecinței mai grave, respectiv moartea victimei.Inculpații au prevăzut însă rezultatul grav al faptei și, deși nu l-au urmărit, l-au acceptat, astfel încât nu au acționat cu praeterintenție, ci cu intenție directă.
Raportat la modalitatea de comitere a infracțiunii, la împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, la urmarea deosebit de gravă pe care a produs-o, suprimarea unei vieți, la persoana inculpaților care nu au mai intrat în conflict cu legea penală și au avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, la limitele de pedeapsă și la criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art.72 Cod Penal, Curtea apreciază că pedepsele aplicate de instanța de fond celor doi inculpați au fost just individualizate având în vedere scopul pe care o sancțiune cu caracter penale trebuie să-l urmărească.
Hotărârea instanței de fond apare ca nelegală sub aspectul confiscării obiectelor de îmbrăcăminte aparțin inculpaților care conțin urme ale infracțiunii.
Potrivit art.194 obiectele C.P.P. care conțin sau poartă o urmă a faptei săvârșite precum și orice alte obiecte care pot servi la aflarea adevărului sunt mijloace materiale de probă iar aceste mijloace de probă sunt după caz fie atașate la dosarul cauzei fie păstrate în alt mod și sunt păstrate la organul de urmărire penală sau la instanța de judecată la care se află dosarul până la soluționarea definitivă a cauzei conform art.109
C.P.P.Potrivit art.118 sunt Cod Penal supuse confiscării speciale doar bunurile produse prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală; bunurile care au fost folosite în orice mod la săvârșirea unei infracțiuni dacă sunt ale infractorului sau dacă aparținând altei persoane aceasta a cunoscut scopul folosirii lor; bunurile produse modificate sau adaptate în scopul săvârșirii unei infracțiuni dacă au fost utilizate la comiterea acesteia și dacă sunt ale infractorului; bunurile care au fost date pentru a determina săvârșirea unei fapte sau pentru a răsplăti pe făptuitori; bunurile dobândite prin săvârșirea faptei pentru legea penală dacă nu sunt restituite persoanei vătămate și în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia și bunuri a căror deținere este interzisă de lege.
Chiar și la o analiză sumară se constată că obiectele de îmbrăcăminte aparținând inculpaților nu fac parte din categoriile de bunuri mai sus menționate care pot fi confiscate ele constituind mijloace de probă care se păstrează la dispoziția instanței până la soluționarea definitivă a cauzei.
În aceste condiții va fi înlăturată dispoziția de confiscare a corpurilor delicte menționate în sentința apelată.
De asemenea instanța de fond la stabilirea cuantumului cheltuielilor judiciare datorate statului nu a ținut cont de cheltuielile judiciare efectuate în cursul urmăririi penale și care au fost destul de însemnate în special efectuarea expertizei medico legale genetice examen ADN de către Laboratorul de pentru care s-a achitat suma de 5500 lei, constatarea medico legală pentru stabilirea cauzelor morții violente a victimei pentru care a fost achitată suma de 1056 lei.
realității că aceste cheltuieli nu au fost evidențiate în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj în care au fost stabilite cheltuieli judiciare în sumă de câte 300 lei pentru fiecare dintre inculpați însă acest aspect nu exonerează instanța de judecată de verificarea tuturor actelor din dosar și de stabilirea cuantumului corect a cheltuielilor judiciare.
Pentru motivele mai sus invocate a fost admis apelul declarat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj majorându-se cheltuielile judiciare stabilite în favoarea statului ocazionate în cursul urmăririi penale și ale judecății în primă instanță până la cuantumul de până la 4478 lei pentru fiecare inculpat.
A fost menținută starea de arest a inculpaților potrivit art.381 și C.P.P. a fost dedusă durata arestării preventive din 15 iulie 2007 la zi
A fost respinse ca nefondate apelurile formulate de inculpați conform dispozitivului.
Văzând și prevederile art.189 și art.192 alin.2
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj împotriva sentinței penale nr.34/12 martie 2008 Tribunalului Sălaj pe care o desființează parțial și în consecință:
Înlătură dispoziția referitoare la confiscarea specială a corpurilor delicte.
Majorează cheltuielile judiciare stabilite în favoarea statului, ocazionate în cursul urmăririi penale și al judecății în primă instanță obligând pe fiecare inculpat în parte să plătească câte 4.478 cheltuieli judiciare către stat.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
Menține starea de arest preventiv a inculpaților și și deduce durata arestării preventive de la 15 iulie 2007 la zi.
Respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpații și, arestați în Penitenciarul Gherla.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C suma de câte 100 lei reprezentând onorariu fiecărui apărător din oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe fiecare inculpat apelant la câte 200 lei cheltuieli judiciare către stat în apel, din care 100 lei reprezintă onorariul apărătorului.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în Ședința publică, azi, 17 aprilie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
Red./
6 ex./19.04.2008.
Jud.fond.
Președinte:Monica ȘortanJudecători:Monica Șortan, Valentin Chitidean
