Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 137/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-- 25.11.2009
DECIZIA PENALĂ NR.137/
Ședința publică din data de 17.12.2009
PREȘEDINTE: Ion Dincă
JUDECĂTOR 2: Laura Bogdan
GREFIER: - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA este reprezentat de procuror.
Pe rol se află judecarea apelurilor formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, partea civilă G și inculpatul G, împotriva sentinței penale nr.488 din 07.10.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosar nr-.
La apelul nominal se prezintă inculpatul apelant G asistat de avocat ales, partea civilă apelantă G, lipsind partea civilă intimată Spitalul Clinic Județean de Urgență
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Se procedează la audierea inculpatului, declarația acestuia fiind consemnată în scris și atașată la dosar, după ce în prealabil i-au fost aduse la cunoștință drepturile de care beneficiază potrivit dispozițiilor art. 70 Cod procedură penală.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea cauzei.
Procurorul sintetizează oral motivele de apel formulate în scris, solicitând admiterea apelului și condamnarea inculpatului la o pedeapsă proporțională cu gradul de pericol social al faptei, prin înlăturarea circumstanței atenuante a provocării prev. de art. 73 lit.b Cod penal. Apreciază că pedeapsa aplicată inculpatului cu reținerea greșită a circumstanței atenuante a provocării nu este în măsură de a asigura reeducarea acestuia și prevenția generală.
Partea civilă solicită admiterea apelului și majorarea sumei cu titlu de despăgubiri. Cu privire la apelul formulat de parchet lasă la aprecierea instanței soluția cauzei.
Apărătorul ales al inculpatului solicită admiterea apelului formulat de inculpat, schimbarea încadrării juridice și aplicarea unei pedepse cu suspendare. În susținerea celor solicitate arată că partea vătămată mai are antecedente penale, că inculpatul a fost provocat, că în urma evenimentelor nu i-a fost pusă viața în pericol și că a avut doar 15 zile de spitalizare. Cu privire la apelul parchetului pune concluzii de respingere ca nefondat. Solicită respingerea apelului părții civile.
Procurorul pune concluzii de admiterea apelului formulat de partea civilă și de respingere a apelului formulat de inculpat.
Inculpatul apelant, luând cuvântul, se declară de acord cu concluziile apărătorului, arătând că regretă fapta comisă.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr.488/PI din 09 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosar nr-,în baza art. 334.C.P.P. a respins excepția de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea de " tentativă de omor", prev. de art. 20.Cod Penal rap. la art. 174 alin.1 în Cod Penal infracțiunea de " lovire" prev. de art. 180 alin.2
Cod PenalÎn baza art. 20.Cod Penal rap. la art. 174 alin.1 Cod Penal, cu aplicarea art. 73 lit. b și Cod Penal art. 76 alin. 1 și alin. 2.Cod Penal, condamnat pe inculpatul:
- - fiul lui și, născut la data de 23.04.1952 în L, jud. T, cu același domiciliu,-, jud. T, cetățenie română, studii 8 clase, stagiul militar satisfăcut, căsătorit, la:
- 1 ( un ) an și 8 ( opt) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de "tentativă de omor".
A interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a ll- și art. 64 lit. b pe Cod Penal durata și în condițiile prev. de art. 71.
Cod PenalÎn baza art. 118 lit. b Cod Penal, a dispus confiscarea cuțitului folosit de inculpat la săvârșirea infracțiunii ( proces- verbal, fila 97 dos. ).
În baza art. 169.C.P.P., a dispus restituirea către inculpat a legitimației de serviciu și către partea civilă a aceleiași legitimații și a salopetei de serviciu odată cu rămânerea definitivă a prezentei hotărâri( proces verbal fila 97 dos. ).
În baza art. 14, 346.C.P.P. a obligat inculpatul la 2000 RON cu titlu de daune materiale și 4000 RON cu titlu de daune morale către partea civilă G și a respins în rest pretențiile civile ca neîntemeiate.
În baza art. 313 din Legea nr. 95/2006, a obligat inculpatul la 2178, 51 RON către partea civilă Spitalul Clinic Județean T, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu partea civilă G, nr. 2385/20.01.2008.
În baza art. 191 alin. 1.C.P.P. a obligat inculpatul la 500 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință penală prima instanță a reținut următoarele:
Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș prin rechizitoriul nr.760/P/2008 a dispus trimiterea în judecată a inculpatului G pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor, prev. și ped. de art. 20.Cod Penal rap. la art. 174 al.1
Cod PenalÎn sarcina acestuia s-a reținut următoarea stare de fapt:
In luna ianuarie 2008, inculpatul G era angajat ca șofer la SC SRL, desfășurându-și activitatea la Punctul de lucru al firmei de pe str. -.1 - 1918 din L, împreună cu partea vătămată G(angajat ca agent de intervenție). C care se ocupa de administrarea respectivului punct de lucru era martorul, între inculpatul G și partea vătămată exista o stare de tensiune, cei doi având diverse altercații verbale pe o perioadă de mai multe luni în urmă.
În noaptea de 19/20.01.2008, inculpatul Gaf ost de serviciu, ieșind din tură în jurul orelor 800. La terminarea turei, s-a apucat de reparat o mașină de serviciu în jurul orelor 1000, lângă sediul firmei. La un moment dat, fiul inculpatului, G, a venit din oraș la locul unde lucra tatăl său, de la pescuit, pentru a-i cere niște bani(asta după declarațiile sale, venind acolo după orele 1030, după ce vorbise cu tatăl său la telefon).
În același apartament se afla și martorul, care se afla la baie și auzind zgomote s-a repezit către bucătărie, unde l-a văzut pe partea civilă într-unul dintre fotolii, având în mână un scaun de birou cu cadru metalic, într-o poziție pur defensivă strigându-i că senior l-a "tăiat". respectiv părea ca având pe porțiunea utilă urme de pantofi, ținându-l de partea de jos(picioare).
Potrivit actelor medico-legale întocmite de IML T s- constatat că partea vătămată a suferit trei leziuni după cum urmează: hipocondrul drept plagă de aprox. 5 cm, laterolombar drept plagă de aprox 2 cm, frontal stâng excoriație neregulată corespunzătoare unui traumatism cranio-cerebral închis.
S-a stabilit că leziunile pot proveni din data de 20.11.2008 și pot fi rezultatul lovirii directe și repetate cu corp tăietor înțepător, iar cea de la pct.3, cu sau de corpuri dure. S-a apreciat că leziunea nr.1 ar avea potențialul de periculozitate de natură a pune în primejdie viața victimei, dar ulterior, prin raportul nr. 163/22.02.2008, că leziunea în cauză nu a pus în pericol viața victimei., leziunea de la pct.1 necesită 15 zile de îngrijiri medicale, cea de la pct.2, necesită 9 zile de îngrijiri medicale iar cea de la pct. 3 necesită 1-2 zile îngrijiri medicale.
Totuși leziunile de tăiere au fost apreciate ca fiind produse prin lovire directă, cea de la pct.1 fiind considerată a fi fost nepenetrantă.
De la fața locului a fost ridicat cuțitul în cauză(de pe chiuveta din bucătărie) pe care s-a găsit sânge insuficient pentru determinarea speciei și grupei sanguine) bluzonul de serviciu al victimei (pe care s-a găsit sânge uman, grupat) și legitimațiile de serviciu ale înv. G și partea vătămată. S-au efectuat fotografii judiciare ale locului faptei.
S-a apreciat că fapta inculpatului G, a săvârșit infracțiunea de tentativă de omor. Chiar lovitura din spatele victimei arată de la început că inculpatul nu s-a apărat de agresiunea părții vătămate, ci invers. Cum inculpatul susține că a fost lovit de partea vătămată inițial, este de neînțeles de ce nu și-a scos și el certificat medico-legal pentru a se apăra. Chiar și detaliul privitor la smulgerea ușii bucătăriei unde s-a petrecut locul faptei, demonstrează, prin declarația martorului, care se potrivește în amănunt cu a victimei referitor la aceasta încă de la început, că inculpatul Gaa cționat primul, și partea vătămată s-a apărat.
Partea vătămată G, s- constituit parte civilă în cauză cu suma de 35.000.000 lei vechi reprezentând daune materiale și 1.000.000.000 lei vechi daune morale.
S- constituit parte civilă în cauză, Spitalul Județean de Urgență T, cu suma de 2178,51 RON, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu asistența medicală acordată pacientului G.
Din probatoriul administrat în cauză: declarațiile inculpatului, declarațiile martorilor, declarațiile părții vătămate, proces verbal de cercetare la fața locului, actele medicale privind partea civilă, instanța a reținut în esență aceeași stare de fapt precum cea din rechizitoriu, respectiv că în data de 20.01.2008, inculpatul și partea civilă, ambii angajați la SC SRL L, se aflau în jurul orelor 10,00 în sediul firmei ce constă într-un apartament.
Între inculpat și partea vătămată existau relații tensionate de mai mult timp, având pe o perioadă mai îndelungată diverse altercații verbale.
Din declarațiile inculpatului și ale martorului prezent, anterior săvârșirii faptei rezultă că incidentul a fost determinat de discuția dintre cei doi, inculpatul solicitându-i părții civile să-l ajute să ducă o baterie de mașină de afară în interior pentru încărcat.
Partea civilă i-a răspuns inculpatului că " mașina este bună dar șoferul este prost" ceea ce l-a iritat pe inculpat, care l-a solicitarea martorului, șeful părților a plecat cu martorul să aducă bateria de mașină de afară.
De precizat că în același timp la sediul firmei a sosit și fiul inculpatului martorul G.
După incident, partea civilă a rămas în apartament iar inculpatul cu martorul și fiul său au ieșit afară, martorul deplasându-se spre B apartamentului.
Inculpatul cu fiul său a revenit în apartament și având din nou discuții cu partea civilă inculpatul a agresat-o pe aceasta cu un cuțit pe care l-a luat din bucătărie lovindu-l pe acesta din urmă de două ori, în spate și în abdomen, partea vătămată apărându-se cu scaunul și cu ușa bucătăriei.
Auzind zgomot, martorul a venit de la baie și a văzut pe partea vătămată cu un scaun îndreptat înspre inculpat spunând că a fost tăiat de către acesta, văzând că lângă inculpat era și fiul acestuia care i-a reproșat părții civile că vorbește urât cu tatăl său.
Partea civilă a fost transportată de îndată la spital unde a fost supus unei intervenții chirurgicale.
Din raportul de expertiză medico-legală nr. 163/22.02.2008, întocmit de IML T ( fila 47 dos. ) rezultă că partea civilă a suferit două lovituri de cuțit, una în zona abdominală și una în zona lateralo lombară dreaptă, având totodată excoriații la nivel frontal stând.
Raportul medico-legal precizează că a existat un potențial de pericol, chiar dacă leziunile nu au pus în primejdie din punct de vedere strict medical viața victimei.
În declarațiile date în cursul urmăririi penale dar și în fața instanței, inculpatul recunoaște că a lovit partea vătămată cu cuțitul, dar arată că a procedat astfel pentru că a fost jignit de partea civilă care i-a spus că " mașina este bună dar șoferul este prost" și că pe de altă parte când a intrat din nou în apartament partea civilă a vrut să-l lovească cu scaunul.
Declarația inculpatului se coroborează cu celelalte probe în sensul vinovăției acestuia, vinovăție pe care nici inculpatul nu o contestă însă arată că fără provocarea părții civile fapta nu s -ar fi săvârșit.
Fapta inculpatului așa cum a fost descrisă și reținută de instanță întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor, așa cum în mod corect procurorul a apreciat și nu aceea de lovire sau alte violențe, așa cum avocatul ales al inculpatului a solicitat să se rețină de instanță prin schimbare de încadrare juridică.
Chiar dacă totalizând zilele de îngrijiri medicale potrivit expertizei medico-legale s-ar ajunge la circa 25 zile, fără punerea în primejdie a vieții sub aspect medical, fapta inculpatului nu poate primi o altă încadrare juridică.
Concluzia de mai sus se întemeiază pe împrejurarea că inculpatul a lovit partea vătămată cu un cuțit, obiect de a produce moartea unei persoane, a vizat cel puțin printr-o lovitură zona abdominală, zonă vitală, respectiv zona costală care protejează la rândul ei organe vitale.
Față de aceste împrejurări nu se poate susține că inculpatul când a acționat nu a avut reprezentarea urmării care s-ar fi putut produce, moartea persoanei și chiar dacă nu a urmărit acest rezultat cel puțin l-a acceptat, aflându-ne sub aspect subiectiv în poziția unei intenții cel puțin indirecte.
Faptul că rezultatul nu s-a produs s-a datorat pe de o parte opoziției părții vătămate iar pe de altă parte intervenției celorlalți.
De aceea, a respins în baza art. 334.C.P.P. cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei inculpatului în aceea de lovire calificată prev. de art. 180 alin.2
Cod PenalPentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului, instanța a aplicat o pedeapsă cu închisoarea la care însă s-a reținut în favoarea acestuia pentru individualizare circumstanța atenuantă a provocării prev. de art. 73 lit. b
Cod PenalAșa cum rezultă din declarația inculpatului, confirmată și de martorul, prezent la locul incidentului, acesta a fost declanșat de atitudinea părții civile care la solicitarea inculpatului de a-l ajuta să care o baterie de mașină l-a jignit făcându-l prost.
Această atingere gravă adusă demnității inculpatului printr-o acțiune ilicită a părții civile a fost elementul determinant care a determinat o puternică emoție inculpatului sub imperiul căruia a acționat, fiind evident din probatoriu că fără o asemenea replică și atitudine a părții civile fapta nu s-ar fi săvârșit.
Prin urmare, întrucât fapta inculpatului nu a fost una "gratuită" și determinată de atingerea gravă adusă demnității inculpatului s-a făcut aplicarea art. 73 lit.b și 76 alin.1 și 2.Cod Penal, în individualizarea pedepsei.
Totodată a ținut cont și de criteriile generale prev. de art. 72.Cod Penal, și în special lipsa de antecedente penale a inculpatului care este o persoană în vârstă, atitudinea sinceră a acestuia pe tot parcursul procesului penal, împrejurarea că a avut în permanență un loc de muncă, urmarea care s-a produs și împrejurările concrete în care acesta a acționat.
Pentru toate acestea a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 1 an și 8 luni închisoare cu executare în detenție și interzicerea ca pedeapsă accesorie a drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a ll-a și 64 lit. b pe Cod Penal durata executării.
În baza art. 188 lit. b a Cod Penal dispus confiscarea cuțitului folosit de inculpat la săvârșirea infracțiunii.
În baza art. 169.C.P.P. a dispus restituirea către inculpat și partea civilă a legitimațiilor de serviciu și celui din urmă și a salopetei de serviciu, odată cu rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
Referitor la latura civilă a cauzei deși partea civilă a solicitat daune materiale în sumă de 35.000.000 lei vechi, respectiv 3500 lei constând în medicamente, alimentație suplimentară și cheltuieli de transport la spital constată că probatoriul cest punct de vedere se întemeiază doar pe declarațiile a doi martori.
Aceștia relatează că s-au cumpărat medicamente și alte accesorii pentru însănătoșire că s-au făcut deplasări la spital din L în T pe o perioadă de aproximativ 16 zile cât inculpatul a fost internat, dar și cu alimentația suplimentară.
Deși pentru martori a fost greu să cuantifice aceste cheltuieli, ca apropiați de familie, le-au apreciat în mare la aproximativ 2000 lei noi, sumă la care și instanța a ajuns aoc onsidera prim prisma elementelor de mai sus.
Referitor la daunele morale, acestea au fost cuantificate de către instanță ținând cont de atitudinea provocatoare a părții civile, de suferințele fizice și psihice cauzate acesteia, de rănile care i s-au cauzat urmând a acorda cu titlu de daune morale suma de 4000 lei noi.
A respins în rest pe considerentul de mai sus celelalte pretenții civile ca neîntemeiate.
În baza art. 313 din Lg. nr. 95/2006, a obligat inculpatul la plata sumei de 2178,51 RON către Spitalul Județean T reprezentând cheltuieli de spitalizare, conform decontului depus la dosar.
Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, partea civilă și inculpatul.
Procurorul a criticat sentința penală apelată pentru netemeinicie, întrucât în seama inculpatului s-a reținut în mod greșit circumstanța atenuantă, prev. de art. 73 lit.b Cod penal.
Partea civilă a criticat sentința penală apelată cu privire la cuantumul redus al despăgubirilor morale acordate.
Inculpatul a criticat sentința penală apelată de asemenea pentru netemeinicie, solicitând reducerea cuantumului pedepsei închisorii.
Recursurile declarate de procuror și de partea civilă sunt fondate, pentru motivele care vor fi analizate în continuare, urmând a fi admise, iar apelul declarat de inculpat nu este fondat, urmând a fi respins.
În declarația existentă la fila nr. 40 dosar prima instanță, martorul precizează: " inculpatul și partea vătămată au avut o discuție contradictorie cum aveau de obicei".
Prin declarația dată astăzi în apel însuși inculpatul precizează că: " am fost șicanat" de către partea vătămată, care-l " batjocorea" spunându-i că " mașina este bună, dar șoferul este prost" precum și expresii de genul " boșorog ", astfel că acest mod de a discuta al celor doi, nu a apărut în ziua critică ci dăinuia în timp.
Chiar și în cazul în care aceste șicane ar fi fost făcute în ziua critică de către partea vătămată, ele nu se încadrează în dispozițiile art. 73 lit.b Cod penal.
Aplicarea loviturilor cu cuțitul de către inculpat în zone vitale ale corpului victimei, sunt dovedite de toate probele administrate în cauză, nu sunt contestate de inculpat ci recunoscute de către acesta.
Inculpatul în justificare " scuza provocării" a mai susținut că partea vătămată a intenționat să-l lovească însă lovitura a fost pasată prin împingerea ușii de la bucătărie, cea de-a doua lovitură cu același scaun fiindu-i aplicată de către partea civilă, după ce s-a ridicat de la pământ, inculpatul "am luat un cuțit de pe masa de bucătărie și l-am lovit în zona stomacului".
Probele administrate în cauză, exclud însă susținerile inculpatului.
Astfel, prin declarația sa, martorul - șeful ierarhic al celor doi - parte vătămată și inculpatul - precizează: " eu eram la baie ulterior, și am auzit iar, când m-am dus să văd ce se întâmplă am văzut la bucătărie pe partea civilă speriat care ținea un scaun înspre inculpat și care mi-a spus că a fost tăiat de către inculpat, deși eu nu am văzut, efectiv când a fost tăiat, dar am văzut că avea sânge în zona abdomenului. Am văzut că lângă inculpat era și fiul său, care i-a reproșat părții civile că vorbește urât cu tatăl său".
Așadar, partea civilă era speriat "și ținea un scaun înspre inculpat", ceea ce dovedește că partea civilă avea o poziție defensivă de apărare în raport cu inculpatul și nu l-a lovit pe acesta cu scaunul, deoarece dacă susținerile inculpatului potrivit cărora a fost lovit, a căzut la pământ"- ar fi reale, acesta trebuia să prezinte urme de lovituri în zona capului, ceea ce nu s-a întâmplat.
În cazul în care partea civilă l-ar fi lovit pe inculpat cu scaunul atât de puternic încât acesta să cadă la pământ în stare de inconștiență, este indiscutabil că fiul inculpatului i-ar fi reproșat părții civile această lovitură și nu faptul că " vorbește urât cu tatăl său".
sub acest aspect este declarația aceluiași martor- - existentă la fila nr. 82- verso dosar urmărire penală, în care precizează:" Eu nu am văzut nici o lovitură directă, am văzut că avea în mâini în față, un scaun, probabil pentru a se apăra".
Apelul părții civile este și el fondat.
Cuantumul despăgubirilor morale ce se cuvin părții civile trebuie să asigure acestuia un relativ echivalent al suferințelor fizice pricinuite prin fapta inculpatului, al suferințelor psihice privind incertitudinea posibilităților medicale de recuperare a sa, raportul de constatare medico- legală - fila nr. 34 dosar up, concluzionând că " a existat un potențial de periculozitate, care în absența intervenției chirurgicale de urgență ar fi fost de natură să pună în primejdie viața victimei". La acestea se adaugă privarea părții civile de satisfacțiile vieții personale la perioada de timp cât a fost indisponibilizată prin internare în spital.
Așa fiind, în temeiul prevederilor art.379 alin.1, pct.2 lit.a Cod procedură penală, apelurile declarate de procuror și partea civilă vor fi admise, sentința penală apelată va fi desființată și rejudecându-se cauza, se va înlătura aplicarea disp. art. 73 lit.b Cod penal și pe cale de consecință, în baza prevederilor art. 20 Cod penal, rap. la prev. art.174 Cod penal, pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor, inculpatul G va fi condamnat la pedeapsa principală de 5 ani închisoare, cu interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, aplicându-i-se totodată pedeapsa complementară a interziceri drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, pe timp de 2 ani, după executarea pedepsei principale.
Urmare admiterii și a apelului părții civile, cuantumul despăgubirilor morale la plata căreia va fi obligat inculpatul către partea civilă va fi majorat la suma de 20.000 lei, celelalte dispoziții ale sentinței penale desființate, urmând a fi menținute.
Apelul declarat de inculpat va fi respins ca nefondat, pentru considerentele expuse mai sus, în cazul analizării temeiniciei apelurilor procurorului și a părții civile.
La acestea se adaugă și comportarea nesinceră a inculpatului, care a încercat să inducă în eroare instanța prin susținerea că partea civilă l-a atacat prin lovire cu scaunul, susținere care chiar dacă ar fi reală, nu justifică aplicarea loviturilor de cuțit părții civile, astfel că în temeiul prevederilor art.379 alin.1 pct.1 lit.b Cod procedură penală, apelul inculpatului va fi respins ca nefondat.
În temeiul prevederilor art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelului procurorului și părții civile vor rămâne în sarcina statului, iar în temeiul prevederilor art.192 alin.2 Cod procedură penală, inculpatul -apelant va fi obligat la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul prevederilor art. 379 alin.1, pct.2, lit.-a Cod procedură penală, admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, împotriva sentinței penale nr. 488/PI/09.10.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Admite și apelul părții civile împotriva aceleiași sentințe penale.
Casează în parte sentința penală apelată și rejudecând cauza, în baza prevederilor art. 20 Cod penal, raportat la art. 174 alin.1 Cod penal, pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor, condamnă pe inculpatul G- cu datele de la dosar, la pedeapsa principală de:
- 5 ( cinci) ani închisoare, cu interzicerea exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 litera a teza a II-a și lit.
Aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a teza a II-a și lit. b Cod penal, pe timp de 2 ( doi) ani, după executarea pedepsei principale.
Majorează de la 4000 lei, la suma de 20.000 lei, cuantumul daunelor morale, la plata căreia îl obligă pe inculpatul G, către partea civilă G.
Menține în rest nemodificate dispozițiile sentinței penale apelată.
În temeiul prevederilor art.379 alin.1, pct.1, lit.b Cod procedură penală, respinge ca nefondat apelul declarat de inculpat, împotriva aceleiași sentințe penale.
În temeiul prevederilor art.192 alin. 2 Cod procedură penală, obligă inculpatul - apelant la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat în apel, iar în baza prevederilor art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelului declarat de procuror și partea civilă, rămân în sarcina statului.
Cu drept de recurs, în termen de 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, azi 17 decembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
GREFIER,
- -
Red. 28.12.2009
Tehnored.
2ex/ 04.01.2010
Prima inst.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-- 25.11.2009
MINUTĂ DECIZIA PENALĂ NR.137/
Ședința publică din data de 17.12.2009
În temeiul prevederilor art. 379 alin.1, pct.2, lit.-a Cod procedură penală, admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, împotriva sentinței penale nr. 488/PI/09.10.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Admite și apelul părții civile împotriva aceleiași sentințe penale.
Casează în parte sentința penală apelată și rejudecând cauza, în baza prevederilor art. 20 Cod penal, raportat la art. 174 alin.1 Cod penal, pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor, condamnă pe inculpatul G- cu datele de la dosar, la pedeapsa principală de:
- 5 ( cinci) ani închisoare, cu interzicerea exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 litera a teza a II-a și lit.
Aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a teza a II-a și lit. b Cod penal, pe timp de 2 ( doi) ani, după executarea pedepsei principale.
Majorează de la 4000 lei, la suma de 20.000 lei, cuantumul daunelor morale, la plata căreia îl obligă pe inculpatul G, către partea civilă G.
Menține în rest nemodificate dispozițiile sentinței penale apelată.
În temeiul prevederilor art.379 alin.1, pct.1, lit.b Cod procedură penală, respinge ca nefondat apelul declarat de inculpat, împotriva aceleiași sentințe penale.
În temeiul prevederilor art.192 alin. 2 Cod procedură penală, obligă inculpatul- apelant la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat în apel, iar în baza prevederilor art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelului declarat de procuror și partea civilă, rămân în sarcina statului.
Cu drept de recurs, în termen de 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, azi 17 decembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
.
Președinte:Ion DincăJudecători:Ion Dincă, Laura Bogdan
