Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 151/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCURE ȘTI
SECȚIA A II-A PENAL ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- (1004/2009)
DECIZIA PENAL NR. 151/
Ședința public de la 29 iunie 2009
Curtea compus din:
PREȘEDINTE: Simona Cîrnaru
JUDECTOR - - -
GREFIER - - -
* * * * *
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNG CURTEA DE APEL BUCURE ȘTI - reprezentat de procuror .
Pe rol, pronunțarea supra apelului declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 29 din 17 martie 2009 pronunțat de Tribunalul Teleorman - Secția Penal în dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința public de la 22 iunie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședinț de la acea dat, care face parte integrant din prezenta când Curtea, pentru a da posibilitatea aprtorului ales al apelantului inculpat de a depune concluzii scrise și având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru azi, 29 iunie 2009 când, în aceiași compunere, a dat urmtoarea decizie:
CURTEA,
onstat urmtoarele:
Prinsentința penal nr. 29/17.03.2009, pronunțat în dosarul nr-, Tribunalul Teleormana dispus urmtoarele:
n baza art.20 Cod penal raportat la art.174-175 lit.i Cod penal a fost condamnat inculpatul, la 8 (opt) ani închisoare.
În baza art.71 Cod penal i s-au interzis inculpatului drepturile prevzute de art. 64 lit.a teza a ll-a și b Cod penal.
În baza art.65 Cod penal i s-a interzis inculpatului drepturile prevzute de art.64 lit.a teza a ll-a și b Cod penal pe o perioad de 5 ani dup executarea pedepsei principale.
A fost menținut starea de arest a inculpatului și în baza art.88 Cod penal comput din pedeapsa aplicat acestuia durata prevenției (reținere și arestare preventiv) de la 21.10.2008 la zi.
S-a luat act c partea vtmat nu s-a constituit parte civil în procesul penal.
A fost admis acțiunea civil formulat de partea civil Spitalul Județean de Urgenț A și oblig inculpatul la plata ctre partea civil a sumei de 1.035,58 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare, la care se adaug dobânda aferent calculat de la data rmânerii definitive a hotrârii judectorești și pân la achitarea integral a debitului.
În baza art.118 lit.b Cod penal s-a confiscat de la inculpat corpul delict, respectiv un briceag cu lungimea lamei de circa 20 cm.
În baza art.191 Cod procedur penal a obligat inculpatul la plata sumei de 1500 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța aceast hotrâre, prima instanț a reținut c n seara zilei de 19 octombrie 2008, partea vtmat, însoțit de martorul, au mers cu autoturismul la șoseaua din comuna sat, cu intenția de a discuta cu inculpatul.
Ï.-se cu inculpatul acesta l-a amenințat cu un cuțit pe martorul, iar la reproșul prții vtmate, inculpatul și-a direcționat atacul cu cuțitul ctre partea vtmat, care a reușit s se fereasc de câteva ori de atacul inculpatului.
Partea vtmat a reușit s urce în autoturism, moment în care a sesizat c sângereaz.
Așa cum a rezultat din raportul de constatare medico-legal nr.2425/B/2008 din 20.10.2008 partea vtmat a prezentat leziuni produse prin lovire cu corp dur tietor-înțeptor, aceste leziuni au necesitat 25-30 zile îngrijiri medicale și au pus în primejdie viața victimei. Prții vtmate i-a fost secționat jugulara extern.
Inculpatul s-a aprat în sensul c nu el a svârșit infracțiunea pentru care este judecat, ci martorul este cel care a lovit pe partea vtmat cu cuțitul și c el (inculpatul) s-a înțeles cu martorul în sensul ca el s recunoasc aceast fapt pentru a-l ajuta pe acest martor - rud cu el - întrucât acesta avea probleme de natur penal.
Aceast aprare nu poate fi reținut de tribunal, întrucât chiar din declarația acestui martor rezult c nu s-a înțeles cu inculpatul pentru ca acesta s recunoasc infracțiunea, c acest martor nu a avut nici o infracțiune svârșit anterior acestui incident (19.10.2008) și c este arestat pentru o infracțiune comis în urm cu 2-3 luni, dup data de 19.10.2008.
Astfel încât susținerile inculpatului sunt infirmate chiar de cel pentru care -chipurile - ar fi recunoscut o fapt pe care nu a comis-
Așa cum rezult din dosarul de urmrire penal, inculpatul este cel care a fost de mai multe ori sancționat contravențional și faț de care s-au aplicat sancțiuni administrative (filele 46-57 dosar urmrire penal).
Aprarea fcut de inculpat avea ca scop final o recunoaștere a faptei de ctre martorul, arestat și judecat pentru tâlhrie (o infracțiune recunoscut de martor și dovedit), în acest caz existând concurs real, iar martorul ar fi beneficiat de o contopire de pedepse, executând astfel o singur pedeaps, iar inculpatul ar fi fost scos imaculat din prezenta cauz.
Apreciind c întregul probatoriu administrat în aprare de ctre inculpat este foarte departe de realitate și este "pro causa", iar la urmrirea penal inculpatul a recunoscut fapta, dând astfel o declarație în concordanț cu realitatea și fr influenț de sfaturi "alese, tribunalul a înlturat aprarea inculpatului.
În drept, fapta inculpatului care a lovit pe partea vtmat cu un cuțit și i-a cauzat leziuni ce i-au pus viața în primejdie întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, de tentativ la omor calificat (având în vedere locul comiterii faptei-în public).
La individualizarea pedepsei conform art.72 Cod penal, tribunalul avut în vedere gradul de pericol social al faptei, modalitatea în care inculpatul a svârșit fapta - în public, agresivitatea deosebit a inculpatului și înclinația inculpatului de a svârși infracțiuni de violenț și fapte antisociale în general, întregul scenariu pus la cale pentru a induce în eroare instanța și pentru a se sustrage judecrii sale.
Astfel încât, în aprecierea tribunalului, scopul instituit de art.52 Cod penal a fost atins prin condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii într-un cuantum orientat spre maximul special prevzut de lege pentru fapta svârșit, cu executare în penitenciar.
De remarcat c tribunalul nu a putut reține în favoarea inculpatului nici mcar o singur circumstanț atenuant, dat fiind comportamentul acestuia înainte de svârșirea faptei, dar și poziția nesincer a acestuia pe parcursul cercetrii judectorești, recunoașterea și regretul pentru fapta svârșit fiind în opinia tribunalului modul cel mai evident prin care inculpatul ar fi artat c a înțeles gravitatea deosebit a faptei sale.
Împotriva acestei hotrâri a formulat apel, în termen legal, inculpatul, care a criticat soluția instanței pentru motive de netemeinicie.
În dezvoltarea oral a motivelor de apel, inculpatul a artat, sub un prim aspect, c probatoriul administrat în cauz nu confirm svârșirea faptei de ctre apelant, impunându-se achitarea acestuia în conformitate cu dispozițiile art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c În C.P.P. acest sens, inculpatul a apreciat c declarațiile martorilor audiați în cauz, cu precdere declarația martorului, confirm starea conflictual existent între acesta din urm și inculpat, precum și împrejurarea c, în seara incidentului, cei doi au avut un conflict fizic, la o distanț de aproximativ 30 de metri de locul în care a fost agresat partea vtmat. În consecinț, apelantul-inculpat a invocat imposibilitatea martorului de a observa derularea conflictului în care a fost implicat partea vtmat, precum și a inculpatului de a lovi atât pe aceasta din urm, cât și pe martorul aflat la distanț semnificativ, solicitând reevaluarea probatoriului din aceast perspectiv.
Totodat, apelantul-inculpat a solicitat a se avea în vedere și declarațiile celor șase martori care au susținut c nu a lovit partea vtmat, denunțul formulat la parchet cu privire la numitul, precum și pasivitatea organelor de urmrire penal care nu au procedat la verificarea aspectelor descrise în acest denunț.
În subsidiar, apelantul-inculpat a solicitat reindividualizarea pedepsei în raport de lipsa antecedentelor penale, de conduita bun avut în societate, dar și de împrejurarea c atitudinea sa nesincer a fost reținut eronat de ctre instanța de fond, în realitate inculpatul uzând de dreptul de a nu face nicio declarație.
În vederea soluționrii apelului, în ședința public din data de 01.06.2009, Curtea a procedat la ascultarea inculpatului.
La solicitarea inculpatului, a fost reaudiat nemijlocit martorul și a fost administrat proba cu înscrisuri în circumstanțiere.
Curtea a apreciat neutile cauzei întocmirea unui nou raport de constatare a comportamentului simulat și verificarea modului în care organele de cercetare au dat eficienț denunțului formulat în faza de urmrire penal, sens în care, pentru considerentele expuse pe larg în încheierea din data de 01.06.2009, a respins ca atare cererile apelantului-inculpat.
Examinând actele dosarului și sentința penal apelat atât prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu disp. art. 371.C.P.P. Curtea apreciaz c apelul formulat este nefondat pentru urmtoarele considerente:
Instanța de fond a analizat judicios ansamblul probatoriu administrat în cauz și a reținut în mod corect situația de fapt și încadrarea juridic a infracțiunii ce a fcut obiectul judecții.
Astfel, din coroborarea tuturor împrejurrilor de fapt relevate de procesul verbal de cercetare la fața locului, de declarațiile prții vtmate, de declarațiile tuturor martorilor audiați nemijlocit atât în faza de urmrire penal, cât și în cursul judecții, precum și de celelalte mijloace de prob existente în cauz, rezult c, la data de 19.10.2008, în jurul orelor 19.00, pe fondul unor discuții contradictorii avute cu martorul, în timp ce se aflau în loc public în localitatea, jud. T, inculpatul i-a aplicat prții vtmate o lovitur cu un cuțit în zona gâtului, cauzându-i secționarea jugularei externe stângi.
Raportul de constatare medico-legal din data de 20.10.2008 a stabilit c leziunile prezentate de partea vtmat s-au produs prin lovire cu corp dur tietor-înțeptor la data de 19.10.2008, au necesitat pentru vindecare 25-30 de zile de îngrijiri medicale și i-au pus acestuia în primejdie viața.
Exercitarea agresiunii potențial letale de ctre inculpatul a fost confirmat în mod neechivoc de declarațiile constante ale prții vtmate, care a precizat c, pe fondul atitudinii agresive a inculpatului la adresa martorului, a intervenit verbal și i-a solicitat inculpatului s îl lase în pe martor.
Atât în faza de urmrire penal, cât și în cursul cercetrii judectorești, partea vtmat a susținut consecvent c, în urma intervenției sale verbale, inculpatul s-a îndreptat cu un cuțit în mân împotriva sa și a încercat s îl loveasc. În încercarea de a se feri de atacul inculpatului, partea vtmat nu a perceput cu exactitate momentul în care acesta din urm l-a tiat în zona gâtului, îns a constatat existența leziunii imediat ce s-a urcat în autoturism cu intenția de a se îndeprta de locul faptei.
Declarațiile prții vtmate au fost în mod corect evaluate de ctre instanța de fond, deoarece ele se coroboreaz, potrivit art. 75.C.P.P. cu împrejurrile ce rezult din celelalte probe existente în cauz.
Astfel, martorul a confirmat în mod constant atât actele de agresiune exercitate asupra sa de ctre inculpatul, cât și aplicarea de ctre acesta din urm a unei lovituri cu un cuțit prții vtmate. Astfel, martorul ocular a artat c, pe fondul discuțiilor avute cu inculpatul, la data de 19.10.2008, acesta l-a lovit în zona feței și a încercat s îl agreseze cu un cuțit, moment ulterior cruia a fost lovit de alte persoane neidentificate, aflate în stare de rudenie cu. Totodat, martorul a artat c, dup lovirea sa, inculpatul s-a îndreptat spre partea vtmat și a ridicat cuțitul pentru a-l lovi pe acesta din urm, observând și momentul în care inculpatul l-a tiat în zona gâtului (fila 26-28 ).
Deși în cursul cercetrii judectorești martorul a afirmat c nu a perceput efectiv momentul aplicrii loviturii cu un cuțit, Curtea apreciaz c o atare împrejurare nu este de natur a confirma susținerile de nevinovție ale apelantului-inculpat, în condițiile în care martorul a precizat c a vzut"foarte clar gestul inculpatului, cu mâna ridicat, înarmat cu cuțitul deasupra prții vtmate".
Pe de alt parte, susținerea inculpatului, referitoare la imposibilitatea martorului de a observa momentul agresrii prții vtmate, este de asemenea neîntemeiat. Aceasta deoarece martorul a precizat în mod constant c incidentul a avut loc la un moment de timp în care întunericul ca fenomen nu se instalase pe deplin, putând astfel observa dinamica evenimentelor. Totodat, deși martorul a artat c în urma agresrii sale de ctre inculpat și rudele sale a fugit aproximativ 20-30 de metri de locul în care se afla partea vtmat, el a precizat c a observat modul în care a fost agresat, astfel cum s-a reținut anterior.
În acest context, Curtea apreciaz c declarațiile prții vtmate și ale martorului reprezint probe directe, ce contribuie în mod nemijlocit la aflarea adevrului în cauz și care au fost judicios evaluate de ctre instanța de fond.
Situația de fapt pe care aceste mijloace de prob o relev nu a fost contestat în faza de urmrire penal, atât martorele și, cât și inculpatul însuși, confirmând derularea incidentului în modalitatea reținut.
În acest sens, Curtea reține c martora a artat, în faza de urmrire penal, c a observat momentul de început al incidentului în cursul cruia, conform susținerilor sale, inculpatul ar fi fost agresat de ctre partea vtmat și martorul. Martora a precizat c, observând aceasta, s-a deplasat spre locuința sa și a solicitat ajutorul unor rude, fr a percepe în mod nemijlocit ce s-a întâmplat în continuare.
Din declarația dat la 21.10.2008 rezult îns c, la scurt timp dup incident, l-a observat pe inculpat sosind în locuința comun cu un briceag asupra sa și l-a auzit ulterior spunând c"l-a înțepat cu obiectul respectiv în zona gâtului pe "(fila 39 ).
La rândul su, martora a confirmat existența unui incident între inculpatul, partea vtmat și martorul, în cursul cruia aceștia din urm l-ar fi agresat pe inculpat, îns nu a fcut precizri referitoare la eventulele acte de agresiune exercitate de acesta din urm asupra prții vtmate. În schimb, martora a predat procurorului un briceag despre care a afirmat c ar fi fost folosit de inculpat la agresarea prții vtmate, precum și o presupus folosit de aceasta din urm (fila 57 ).
În faza de urmrire penal, inculpatul a recunoscut în mod constant svârșirea faptei, atât cu ocazia audierii sale de ctre procuror, cât și cu ocazia ascultrii de ctre judectorul învestit cu soluționarea propunerii de arestare preventiv. Astfel, inculpatul a precizat c l-a lovit pe cu un briceag pe care îl avea asupra sa, motivându-și gestul prin dorința de a se apra de o lovitur aplicat în prealabil de partea vtmat, precum și prin starea de ebrietate în care se afla.
Poziția martorelor și s-a modificat îns radical în cursul cercetrii judectorești, când acestea au afirmat c partea vtmat a fost lovit cu un cuțit de ctre numitul, iar nu de ctre inculpat. Astfel, ambele martore au susținut, contrar declarațiilor inițiale, c au fost prezente la incident și l-au vzut pe lovindu-l pe partea vtmat cu un cuțit în zona gâtului.
Ipoteza svârșirii faptei de ctre a fost formulat înc din faza de urmrire penal de ctre numitul care, la data de 22.10.2008, a formulat un denunț, susținând c recunoașterea faptei de ctre inculpat s-ar datora unei înțelegeri avute cu.
În cursul cercetrii judectorești, martorul a artat c a fost prezent la incident, a observat când partea vtmat a fost tiat la gât de ctre și l-a auzit pe acesta rugându-l pe inculpat s recunoasc fapta întrucât cel dintâi avea antecedente penale.
La rândul su, martorul a precizat c a fost prezent la incident și, deși nu a observat ca persoanele implicate s își aplice lovituri, l-a auzit ulterior pe spunând c l-a tiat pe partea vtmat, iar pe recunoscând fapta pentru c avea antecedente penale.
În fața instanței de fond, numitul a susținut c a fost prezent la incidentul din data de 19.10.2008 și, pe fondul încercrii prții vtmate de a-l lovi, i-a aplicat o lovitur cu un briceag. Totodat, a precizat c nu a avut o înțelegere cu inculpatul pentru ca acesta din urm s își asume vinovția pentru fapta comis, iar la data incidentului nu era cercetat penal.
Curtea apreciaz c declarațiile numiților, și au fost în mod corect apreciate de ctre instanța de fond ca fiind datepro causa,având în vedere contradicțiile dintre acestea și celelalte probe existente în cauz, dar și inadvertențele vdite dintre susținerile celor trei persoane audiate.
Astfel, afirmațiile numiților și în sensul c inculpatul s-ar fi înțeles cu s își asume vinovția, întrucât cel din urm era cunoscut cu antecedente penale, sunt infirmate chiar de ctre, care a negat c o asemenea înțelegere ar fi avut loc și a precizat c cercetarea sa penal a vizat o fapt comis ulterior incidentului din data de 19.10.2008.
Pe de alt parte, deși din toate celelalte date existente în cauz rezult c, ulterior momentului de început al conflictului, la fața locului au venit și alte persoane neidentificate, martorii și au susținut c singurele persoane implicate au fost partea vtmat și, pe de o parte, și inculpatul și, pe de alt parte.
O atare susținere tinde spre a demonstra c cei doi martori menționați au perceput nemijlocit modul de comitere a agresiunii și autorul acesteia, în încercarea de deculpabilizare a inculpatului, contrar celorlalte probe certe existente în cauz.
În acest context, Curtea nu va avea în vedere aceste susțineri, apreciind c ele sunt vdit nesincere, contrare declarațiilor constante ale prții vtmate, ale martorului, declarațiilor inițiale ale numitelor și și chiar susținerilor inculpatului care, inclusiv în prezența aprtorului ales, a recunoscut în faza de urmrire penal comiterea faptei.
În ceea ce privește declarațiile ulterioare ale numitelor și, constat c inițial, ambele martore au artat c nu au asistat la momentul critic al incidentului și nu au fcut nicio referire la numitul. Susținerile ulterioare sunt vdit nesincere, în condițile în care, în ipoteza în care ele ar fi cunoscut o eventual înțelegere cu acesta din urm, martorele ar fi fost primele interesate s o aduc la cunoștința organelor de cercetare, dat fiind relația de rudenie cu inculpatul.
Raportându-se și la dispozițiile art. 69.C.P.P. Curtea va înltura și susținerile fcute de ctre inculpat în apel, în sensul c a auzit ulterior incidentului c l-ar fi tiat pe partea vtmat și s-ar fi înțeles cu acesta s își asume rspunderea pentru a-i crea martorului o situație mai favorabil.
Sub acest aspect, relevant este chiar declarația dat de ctre în apel, declarație din care rezult c nu a asistat la incidentul din data de 19.10.2008, aflându-se la spital cu soția. Aceast susținere se coroboreaz cu declarațiile martorului care, în cursul judecții, a precizat c nu l-a vzut pe la locul faptei, infirmând astfel, o dat în plus, ipoteza acreditat de inculpat.
Pe de alt parte, caracterul subiectiv și nesicer al declarațiilor numiților și a fost confirmat în apel d e ctre, care a precizat c poziția sa inițial de recunoaștere a faptei a fost determinat de rugmințile inculpatului și de promisiunea acestuia de a-l ajuta cu pachete în penitenciar.
Pentru aceste considerente, Curtea concluzioneaz c ansamblul probatoriu administrat în cauz, cu precdere declarațiile inițiale ale persoanelor audiate nemijlocit în faza de urmrire penal, se coroboreaz sub toate aspectele și confirm fr echivoc svârșirea faptei de ctre inculpatul.
În acest context, apreciaz c nu se impune examinarea din punct de vedere probator a raportului de constatare tehnico-științific a comportamentului simulat, contestat de ctre aprtorul ales al inculpatului pe motivul întocmirii în lipsa sa. Dincolo de caracterul pur orientativ al unui atare raport, ce nu este consacrat de legea procesual-penal ca mijloc de prob, Curtea constat c el nu a avut un caracter determinant în stabilirea vinovției inculpatului și, faț de probele existente în cauz, este inutil examinarea detaliat a modului de întocmire și a conținutului s
Pe de alt parte, este nerelevant și modul în care organele de urmrire penal au înțeles s dea eficienț denunțului din data de 22.10.2008, având în vedere caracterulpro causaal acestuia și împrejurrile ce rezult din analiza coroborat a probelor, astfel cum au fost expuse anterior.
În consecinț, constat c fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat în forma tentativei, prevzut de art. 20.Cod Penal rap. la art. 174 - art. 175 lit. i
Cod PenalSub aspectul individualizrii pedepsei aplicate, Curtea apreciaz c instanța de fond a dat eficienț tuturor criteriilor prevzute de art. 72.Cod Penal, prin raportare la toate circumstanțele concrete ale cauzei și, sub acest aspect, critica apelantului-inculpat este neîntemeiat.
Natura și modalitatea concret de comitere a faptei, împrejurrile în care inculpatul a luat rezoluția de a aplica prții vtmate o lovitur potențial letal (pe fondul unui incident spontan minor și sub influența buturilor alcoolice), gradul de pericol social ridicat ce caracterizeaz faptele îndreptate împotriva vieții persoanei, urmrile produse prin fapta comis (secționarea jugularei ce a pus în primejdie viața prții vtmate), relev o gravitate sporit a faptei creia trebuie s îi corespund, în plan sancționator, o pedeaps echivalent.
Circumstanțele personale ale inculpatului nu evidențiaz date favorabile acestuia care s evidențieze o periculozitate social sczut a persoanei sale și s formeze instanței convingerea c incidentul dedus judecții este unul izolat. Sub acest aspect, Curtea are în vedere sancțiunile contravenționale repetate aplicate inculpatului pentru tulburarea ordinii și liniștii publice, suspiciunea c, pe fondul consumului de alcool, acesta manifest tendințe spre conduite agresive, dar și împrejurarea c, anterior arestrii, inculpatul nu presta o activitate lucrativ constant.
În raport de aceste elemente, sunt nerelevante datele ce rezult din ancheta social depus la dosar și care atest situația familial dificil a inculpatului sau comportamentul liniștit al acestuia în comunitate. Toate aceste elemente, alturi de lipsa antecedentelor penale, se reflect în cuantumul orientat spre minimul special al pedepsei aplicate inculpatului și nu justific, faț de gravitatea faptei și celelalte date personale, reținerea în beneficiul su a unor circumstanțe atenuante.
Nici conduita procesual a inculpatului nu reclam reducerea pedepsei, în condițiile în care nu se poate face abstracție de caracterul oscilant al acesteia și de împrejurarea c, în pofida declarațiilor date în faza de urmrire penal, inculpatul a avut în apel o poziție total contrar, de negare a oricrei implicri în comiterea faptei.
Este neîndoielnic c susținerile contradictorii ale inculpatului reprezint expresia dreptului su procesual de a-și formula aprrile pe care le considere adecvate și ele nu ar justifica, în nici un fel, agravarea tratamentului sancționator, îns nu se poate omite nici împrejurarea c o atare conduit nu se subsumeaz exigențelor dispozițiilor art. 74 lit. c și Cod Penal nu justific acordarea beneficiului acestei circumstanțe atenuante.
Pentru aceste considerente, apreciind legal și temeinic hotrârea instanței de fond și neîntemeiate criticile inculpatului, în baza art. 379 pct. 1 lit. b C.P.P. Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 29/17.03.2009 a Tribunalului Teleorman.
În conformitate cu dispozițiile art. 350 alin. 1.C.P.P. constatând c temeiurile care au stat la baza lurii msurii arestrii preventive a inculpatului subzist și impun în continuare privarea sa de libertate, va menține starea de arest preventiv a inculpatului.
În baza art. 381 alin. 1.C.P.P. va deduce prevenția de la data de 21.10.2008 la zi.
În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. v obliga inculpatul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare ctre stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.29 din 17.03.2009, pronunțat de Tribunalul Teleorman - Secția Penal.
Oblig apelantul la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare ctre stat.
Menține arestarea preventiv a apelantului inculpat.
Deduce prevenția de la 21.10.2008 la zi.
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare pentru apelantul inculpat.
Pronunțat în ședinț public azi, 29 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECTOR,
GREFIER,
Red. /2.07.2009
Dact. 3 ex./3.07.2009
Președinte:Simona CîrnaruJudecători:Simona Cîrnaru, Anca Alexandrescu
