Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 2/2009. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- art.20 rap. la 174 Cod penal

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA NR. 2

Ședința publică din 07 ianuarie 2009

PREȘEDINTE: Andronic Tatiana Luisa

JUDECĂTOR 2: Samoilă Viorica

Grefier - -

Ministerul Public reprezentat de procuror

Pe rol, judecarea apelului declarat de partea vătămată, domiciliată în comuna, sat, județul B, împotriva sentinței penale nr. 388 din 09.10.2008 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția penală - dosar nr-.

La apelul nominal au răspuns avocat desemnat din oficiu pentru partea vătămată - apelantă și inculpatul - intimat, asistat de avocat oficiu, lipsă fiind partea vătămată - apelantă și părțile civile - intimate Spitalul Clinic de Urgențe Sf. Treime I, Spitalul Sf. I, Spitalul de Recuperare Sf. G

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefier, după care apărătoarea inculpatului arată că acesta a încercat să se împace cu partea civilă apelantă și a vrut să-i ofere 5.000 lei, dar aceasta din urmă nu a fost de acord, cerând 20.000 lei. Totodată, arată că inculpatul are o pensie de 400 lei/lună și este de acord să i se rețină lunar din pensie, însă partea civilă nu a fost de acord.

Prezent în instanță, inculpatul a arătat că nu a reușit să se împace cu partea civilă.

Deosebit de aceasta, apărătorii părților au arătat că nu mai au alte probe de solicitat.

Instanța aduce la cunoștința inculpatului apelant faptul că - potrivit dispozițiilor procedurale în vigoare - poate să dea o nouă declarație în această fază procesuală, cu precizarea că în caz afirmativ tot ceea ce va declara poate fi folosit atât în favoarea, cât și împotriva sa.

Inculpatul arată că așa cum a precizat și la termenul anterior de judecată nu înțelege să dea o nouă declarație în cauză.

Instanța, având în vedere că nu mai sunt alte probe de solicitat și excepții de invocat, acordă cuvântul la dezbateri.

Avocat, pentru partea vătămată - apelantă, arată că apelul vizează atât latura civilă a cauzei, cât și latura penală. În ceea ce privește latura penală a cauzei, apreciază că pedeapsa aplicată este mult prea mică în raport de pericolul concret al faptei și de poziția inculpatului față de faptă și partea vătămată. În motivarea apelului, partea pe care o reprezintă a arătat că i s-au aplicat mai multe lovituri în zona gâtului cu un topor, prin aceste lovituri urmărindu-se uciderea sa. A mai arătat că este imobilizat la pat, nu poate vorbi, nu poate mânca, fiind alimentat artificial. Inculpatul nu a recunoscut fapta săvârșită și nici măcar nu a încercat să-i ajute familia. De asemenea, lăsat în libertate inculpatul continuă să-i amenințe familia și de aceea solicită executarea pedepsei în regim de detenție.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, partea vătămată solicită ca instanța să se pronunțe cu privire la cererea de sechestru formulată de reprezentantul parchetului.

În concluzie, solicită admiterea apelului, modificarea în parte a sentinței penale apelate în sensul de a se aplica o pedeapsă orientată spre maximul special prevăzut de lege pentru infracțiunea comisă de inculpat, cu executarea acestei pedepse în regim de detenție și admiterea cererii formulată de Parchet.

Avocat, pentru inculpatul - intimat, solicită respingerea apelului ca nefondat, atât sub aspectul laturii civile cât și a celei penale, apreciind că pedeapsa a fost corect individualizată, date fiind împrejurările comiterii faptei, starea în care se afla inculpatul, precum și faptul că acesta nu a intenționat să omoare sau să lovească atât de grav partea vătămată. Aceștia au fost în relații foarte bune, dar din cauza consumului de alcool s-a ajuns la aplicarea acestor lovituri.

Sub aspect civil, cere să se observe disponibilitatea inculpatului de a-și achita obligațiile civile față de partea vătămată, considerând că aceste despăgubiri au fost corect stabilite. Totodată, cere să se constate că din probele existente la dosar reiese că inculpatul are o situație financiară precară, acesta fiind de acord să despăgubească partea vătămată prin rețineri lunare din pensia pe care o încasează.

În concluzie, solicită respingerea apelului ca nefondat.

Reprezentanta Ministerului Public arată că partea vătămată a criticat sentința atacată atât sub aspectul laturii penale, cât și sub aspectul laturii civile a cauzei. Sub aspectul laturii penale a criticat faptul că pedeapsa aplicată este modică, dar și modalitatea de executare a acesteia. Față de împrejurările comiterii faptei, apreciază că nu se impun a fi reținute în cauză dispozițiile art. 74, 76 Cod penal, și nici dispozițiile art. 81 Cod penal. Pentru aceste motive pune concluzii de admitere a apelului așa cum a fost formulat.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, consideră că față de relațiile sosite de la Primăria comunei din care rezultă că inculpatul nu dispune de bunuri materiale care pot face obiectul sechestrului asigurator, consideră că se impune respingerea acestui capăt de cerere.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, a arătat că își însușește concluziile apărătorului său și nu este de acord să fie arestat. Deosebit de aceasta, precizează că este bolnav și regretă cele întâmplate.

Dezbaterile au fost înregistrate în sistem audio conform dispozițiilor art. 304 Cod procedură penală.

Declarând dezbaterile închise, după deliberare,

CURTEA

Asupra apelului penal de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 388/09.10.2008 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr-, a fost condamnat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 20 rap. la art. 174 Cod penal cu aplicarea disp. 74 lit. a și c Cod penal, 76 alin. 2 Cod penal la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare și 3(trei) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II și b Cod penal.

S-a făcut în cauză aplicarea dispozițiilor art. 71, 64 lit. a teza II și b Cod penal.

În temeiul dispozițiilor art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale iar în temeiul art. 71 alin. 5 s-a dispus suspendarea pedepselor accesorii pe o durată de 5 (cinci) ani, atrăgându-i-se atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.

S-a dedus din pedeapsa de executat perioada reținerii și arestării preventive de la 30 mai 2006 la 02 iunie 2006.

S-a dispus confiscarea corpului delict, toporul folosit de inculpat la săvârșirea infracțiunii, înregistrat la nr. 26/2008 în Registrul de corpuri delicte a Tribunalului Botoșani - Secția Penală.

Inculpatul a fost obligat să plătească părții civile câte 200 lei lunar cu titlul de contribuție lunară pentru minorii: - născut la data de 03 octombrie 1990, - născută la data de 16 iunie 1992 și - născută la data de 25 septembrie 1994, începând cu data de 24 martie 2006 și până la majoratul fiecărui minor în parte.

Inculpatul a mai fost obligat să plătească părții civile suma de 323 lei lunar, cu titlul de contribuție lunară, reprezentând diferența dintre veniturile realizate înainte de producerea faptei și cuantumul pensiei de invaliditate gr. I, începând cu data de 24 martie 2006 și până la încetarea stării de invaliditate, precum și sumele de 40.000 lei daune morale și 16.847 lei daune materiale.

Inculpatul a fost obligat de asemenea să plătească părților civile: Spitalul Clinic de urgență "Sf. I" suma de 11.207,27 lei, Spitalul Clinic "Sf. Treime" I suma de 5.557,30 lei și Spitalul de Recuperare "Sf. G" B suma de 1.122 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare a părții vătămate.

Pentru a hotărî astfel, a reținut prima instanță, în fapt, că în seara zilei de 24 martie 2006, pe fondul unui conflict spontan declanșat în urma consumului de băuturi alcoolice, inculpatul a lovit-o cu un topor în zona gâtului pe partea vătămată de 37 ani, cauzându-i leziuni vindecabile în 110-120 zile îngrijiri medicale, leziuni care i-au pus în primejdie viața.

Din concluziile raportului medico-legal rezultă că partea vătămată a prezentat o plagă penetrantă submandibulară, cu interesare de faringe, care a impus traheostomie, fractură de lamă vertebrală în vertebrele cervicale C5 - C6, protruzie discală cu displagie brahială și șoc hemoragic, leziuni care au fost de natură să-i pună în primejdie viața.

La data de 06 februarie 2007 a fost expertizat de Serviciul de Medicină Legală B care a concluzionat că acesta suferă de: " spastică, pseudo-bulbar, ", afecțiunile fiind consecința traumatismelor cervico-faciale și vertebro-medulare suferite la data de 24 martie 2006.

Datorită afecțiunilor de mai sus capacitatea de muncă a fost pierdută în totalitate, fiind afectată și capacitatea de autoservire, impunându-se ajutorul permanent din partea altei persoane. S-a încadrat în grupa I de invaliditate.

La data de 26 martie 2007 a fost reexaminat la Institutul de Medicină Legală I, confirmând concluziile raportului medico-legal realizat de Serviciul de Medicină Legală

Raportul Institutului de Medicină Legală I precizează că la data expertizării, victima prezenta o diplegie brahială traheostomă și paralizie de nerv hipoglos, necesitând pentru vindecare 110 - 120 zile îngrijiri medicale, cu aprecierea definitivă a infirmității, după epuizarea tuturor resurselor terapeutice.

Reținând vinovăția inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la omor, prev. de art. 20, 174 Cod penal, prima instanță l-a condamnat pe acesta la o pedeapsă cu închisoarea, individualizată în raport de criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal, cu reținerea în favoarea sa de circumstanțe atenuante judiciare (cele prev. de art. 74 lit. a, c Cod penal).

În ceea ce privește modalitatea de executare, date fiind vârsta sa înaintată, starea sa precară de sănătate și poziția sa procesuală corectă, a apreciat instanța de fond că scopul pedepsei poate fi atins și fără executare, făcând aplicarea dispozițiilor art. 81 și urm. Cod penal.

În ceea ce privește solicitarea reprezentantului Ministerului Public de a se institui sechestru asigurator pe averea inculpatului, din adresa nr. 3019 din 14 august 2008 Primăriei comunei ( 101 dosar), rezultă că bunurile mobile și imobile ale inculpatului, respectiv 0,21 ha teren și una casă de locuit și un grajd au fost date prin contract de întreținere ( 100 dosar) fiicei sale, astfel încât la data pronunțării hotărârii (09 octombrie 2008), inculpatul nu mai posedă bunuri asupra cărora să se instituie sechestru asigurator.

Referitor la latura civilă a cauzei, partea vătămată s-a constituit parte civilă ( 28 dosar) cu sumele: 20.000 lei daune materiale; 200 lei prestație lunară pentru cei trei copii minori, stabilirea unei contribuții lunare reprezentând diferența dintre veniturile realizate înaintea producerii faptei și cuantumul pensiei de invaliditate și 50.000 lei daune morale.

Urmare a analizei probatoriului administrat, instanța de fond a obligat inculpatul să plătească părții vătămate, constituită parte civilă, suma totală de 16.847 lei cu acest titlu, compusă din: 6.200 lei sumă împrumutată de la martora; 4.000 lei sumă împrumutată de la martora; 47,3 lei contravaloarea expertizei efectuate de Institutul de Medicină Legală I; 50 lei contravaloarea expertizei efectuate de Serviciul de Medicină Legală B; 5.600 lei contravaloarea a 112 zile x 50/zi lucrătoare și 950 lei cheltuieli materiale conform decontului depus la dosar, precum și o contribuție lunară de 323 lei, reprezentând diferența dintre cuantumul pensiei de invaliditate (217 lei) și cuantumul salariului minim pe economie în vigoare de la 01 octombrie 2008 (540 lei), începând cu data săvârșirii faptei (24 martie 2006) și până la încetarea stării de invaliditate.

De asemenea, dată fiind trauma psihică majoră suferită de partea vătămată, a obligat inculpatul să-i plătească suma de 40.000 lei cu titlu de daune morale.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen legal, partea vătămată, criticând-o atât sub aspectul laturii penale, cât și sub aspectul laturii civile.

În motivarea apelului, acesta a arătat că pedeapsa aplicată inculpatului este prea mică, avându-se în vedere pericolul social concret al faptei comise și atitudinea ulterior manifestată, neoferindu-i niciun ajutor material, astfel că greșit au fost reținute în favoarea sa circumstanțe atenuante judiciare. Cum reeducarea inculpatului nu poate fi realizată decât în regim de detenție, se impune înlăturarea aplicării dispozițiilor art. 81 și urm. Cod penal.

În latura civilă, în mod greșit instanța de fond nu s-a pronunțat asupra cererii de instituire a sechestrului asigurător, deși inculpatul are bunuri imobile în proprietate.

Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, precum și cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, conform dispozițiilor art. 371, 378 Cod procedură penală, Curtea constată că acesta este întemeiat, pentru următoarele considerente:

Prima instanță a reținut corect situația de fapt și încadrarea în drept, dând o justă interpretare probatoriului administrat în cauză.

Inculpatul-intimat a comis fapta în împrejurările reținute și pe larg expuse în considerentul sentinței penale atacate.

Astfel, la data de 24.03.2006, pe fondul unui conflict spontan izbucnit între părți, inculpatul, cu intenție, a lovit-o pe partea vătămată cu un topor în zona gâtului, cauzându-i leziuni vindecabile în 110-120 zile îngrijiri medicale. Urmare a agresiunii, partea vătămată și-a pierdut integral capacitatea de muncă, fiind diagnosticată cu tetrapareză spastică, sindrom pseudo-bulbar și traheostomie.

S-a reținut, la individualizarea judiciară a pedepsei aplicate, că inculpatul este în vârstă (69 ani) și bolnav, iar pe parcursul procesului penal a avut o atitudine sinceră. Aceste aspecte au fost valorificate ca circumstanțe atenuante judiciare - prevăzute de art. 74 lit. a, c Cod penal -, dându-li-se efectul prev. de art. 76 al. 2 Cod penal.

Din analiza întregului material probator efectuat în cauză, și avându-se în vedere și persoana inculpatului, Curtea constată că în mod corect pedeapsa a fost coborâtă sub minimul special prevăzut de lege pentru fapta comisă, cuantumul aplicat de către prima instanță fiind necesar, dar totodată și suficient pentru a-și atinge scopul educativ-preventiv.

În mod greșit aceasta însă a reținut că, față de modul și mijloacele comiterii faptei, dar și de urmarea produsă, precum și atitudinea ulterioară a inculpatului, care nu a depus niciun fel de diligență în vederea reparării prejudiciului cauzat părții vătămate, scopul pedepsei poate fi atins chiar și fără executare.

Pentru reeducarea inculpatului se impune ca aceasta să fie executată în regim privativ de libertate, sens în care Curtea va înlătura aplicarea dispozițiilor art. 81 - 83, respectiv dispozițiile art. 71 al. 5 Cod penal, sub acest aspect apelul declarat în cauză fiind întemeiat.

A susținut partea vătămată, sub aspectul laturii civile a cauzei, că în mod greșit prima instanță nu a dispus instituirea unui sechestru asigurător asupra bunurilor imobile aparținând inculpatului, pentru garantarea plății despăgubirilor la care a fost obligat.

Or, din adresa nr. 8495/09.12.2008 emisă de Consiliul Local al comunei - B ( 36 dosar apel) reiese că inculpatul nu deține, în nume propriu, nicio suprafață de teren agricol (neavând titlu de proprietate).

Avându-se în vedere și adresa emisă de aceeași instituție, sub nr. 5019/14.08.2008 ( 101 dosar fond) dar și contractul de întreținere autentificat sub nr. 6497/22.08.1997 de către notar public ( 100 ds fond), în mod corect prima instanță a constatat, în considerentul hotărârii, că inculpatul nu posedă bunuri urmăribile, sens în care însă se impunea a se face mențiune și în dispozitiv.

Pentru considerentele arătate, Curtea, constatând că apelul declarat de partea vătămată este întemeiat, în conformitate cu dispozițiile art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, îl va admite.

Va desființa în parte sentința penală atacată și, în rejudecare, va proceda în sensul celor mai sus-arătate.

Văzând și dispozițiile art. 192 al. 3 Cod procedură penală.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

DECIDE:

Admite apelul declarat de partea vătămată, domiciliat în comuna, sat, județul B, împotriva sentinței penale nr. 388 din data de 09.10.2008 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosar nr-.

Desființează în parte sentința penală mai sus-menționată și în rejudecare:

Înlătură din sentința penală aplicarea disp. art. 81-83 Cod penal, respectiv a disp. art. 71 alin.5 Cod penal.

Ia act că inculpatul, fiul lui și, născut la data de 10 octombrie 1939 în comuna, jud. B, CNP -, domiciliat în sat, comuna, județul B, nu are bunuri asupra cărora să poată fi instituit sechestru asigurător în favoarea părții civile.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu sunt contrare prezentei decizii.

Cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului, din care suma de 400 lei reprezentând onorarii avocați oficiu parte vătămată și inculpat se va avansa din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Suceava.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru inculpat și de la comunicare pentru celelalte părți.

Pronunțată în ședință publică azi 07 ianuarie 2009.

Președinte, Judecător, Grefier,

Red.

Dact.

3 ex./19.01.2009

Jud. fond:

Președinte:Andronic Tatiana Luisa
Judecători:Andronic Tatiana Luisa, Samoilă Viorica

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 2/2009. Curtea de Apel Suceava