Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 4/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- art. 174 Cod penal
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA NR. 4
Ședința publică din 07 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Andronic Tatiana Luisa
JUDECĂTOR 2: Samoilă Viorica
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, judecarea apelurilor declarate de inculpații, fiul lui G și, născut la data de 21 septembrie 1972 și, fiul lui G și, născut la data de 21 decembrie 1983, în prezent ambii deținuți în Penitenciarul Botoșani, împotriva sentinței penale nr. 449 din 02 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția penală - dosar nr-.
La apelul nominal au răspuns inculpații apelanți și G, ambii în stare de arest preventiv, asistați de avocat desemnat din oficiu, lipsă fiind părțile civile intimate și.
Procedura este necompletă cu partea civilă intimată întrucât nu a fost restituită la dosar dovada de îndeplinire a procedurii de citare.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefier, după care instanța constată că la fila 157 dosar fond există o declarație din care reiese că intimata nu s-a constituit parte civilă în cauză, sens în care nu se impune citarea acesteia, procedura de citare fiind completă.
Instanța aduce la cunoștința inculpaților apelanți faptul că în această fază procesuală au dreptul să dea o nouă declarație, iar în cazul în care vor consimți în acest sens tot ce vor declara poate fi folosit atât în favoarea, cât și împotriva lor, dându-le posibilitatea acestora să se consulte cu apărătorul în această privință.
Inculpații-apelanți și G, după ce au luat legătura cu apărătorul lor, au arătat că doresc să mai facă alte precizări la declarațiile date.
Instanța procedează la luarea unor declarații inculpaților apelanți G și, susținerile acestora fiind consemnate în procese-verbale, separat atașate la dosar (filele 17-18 dosar).
Ca urmare a declarației lui G instanța constată că inculpații au interese contrare, motiv pentru care suspendă cauza până când va fi numit un alt apărător pentru inculpatul.
După reluarea cauzei au răspuns inculpatul apelant, asistat de avocat desemnat din oficiu și inculpatul apelant G, ambii în stare de arest preventiv, asistat de avocat desemnat din oficiu, lipsă fiind partea civilă intimată.
În prezența apărătorului desemnat din oficiu, inculpatul arată că își menține declarația dată astăzi în instanță și nu dorește să mai facă alte precizări.
Instanța reia audierea inculpatului G, susținerile acestuia fiind consemnate în proces-verbal separat atașat la dosar.
Avocat pentru inculpatul-apelant arată că are de formulat o cerere de probe privind efectuarea unui supliment la raportul de constatare medico-legală pentru a se determina exact de la care leziune a provenit sângele care a produs moartea victimei: lovitura de la cap sau torace, deoarece, așa cum rezultă din concluziile raportului, moartea victimei s-a datorat ca urmare a asfixiei mecanice cu propriul sânge.
Avocat pentru inculpatul-apelant G arată că achiesează la administrarea probei cu supliment la raportul de constatare medico-legală. Precizează că și instanța de fond, prin hotărâre, a reținut că nu se poate face diferențiere și preciza cu claritate care lovitură i-a fost fatală, producând înecarea cu sânge a victimei. Mai arată că fiecare dintre părți își asumă tipul de lovitură, respectiv inculpatul a lovit cu sapa în zona capului. Apreciază că serviciul de medicină legală poate concluziona printr-o expertiză sau un supliment efectuat pe baza documentelor de la dosar care lovituri au fost de natură să producă asfixia mecanică și moartea victimei. Mai arată că zonele în care au fost aplicate loviturile de către inculpați sunt diferite, chiar și instrumentele sunt diferite (obiect din lemn și respectiv pumni și picioarele).
Reprezentanta Ministerului Public arată că nu este necesar a fi efectuat un supliment de expertiză, apreciind că actul medico-legal întocmit în cauză este complet. De asemenea, mai arată că actul medico-legal se coroborează și cu declarațiile date în cauză de către inculpați în fața instanței de fond, care prin activitatea lor agresivă au contribuit la suprimarea vieții victimei și ținând cont și de atitudinea inculpaților, care după ce au aplicat victimei multiple lovituri, au abandonat-o vreme de 30 minute, apoi au dus-o în casă și nu au luat nicio măsură în vederea salvării vieții acesteia.
Instanța, având în vedere concluziile raportului de constatare medico-legală, respinge ca neutilă soluționării cauzei efectuarea suplimentului solicitat și acordă cuvântul părților cu privire la alte eventuale cereri de probe.
Avocat pentru inculpatul-apelant G arată că față de probatoriul administrat în cauză se impune schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de omor în cea de lovituri cauzatoare de moarte, prev. și ped. de art. 183 Cod penal. Precizează că nu rezultă de nicăieri că inculpatul G ar fi săvârșit infracțiunea cu intenția de a suprima viața victimei și că nu loviturile aplicate acesteia au produs direct decesul, ci au generat o stare care a condus la un moment dat la asfixia mecanică cu sânge a victimei, deci nu au fost lovituri aplicate în zone vitale care să producă prin ele însele decesul. De asemenea, mai precizează că intenția directă nu a fost dovedită, că într-adevăr inculpatul are antecedente penale, săvârșind fapta în stare de recidivă, dar fapta pentru care fusese condamnat anterior nu este una cu violență, fiind vorba despre un furt de arbori. Este o persoană liniștită, cu un comportament corespunzător în societate, nu a avut probleme grave cu legea.
Avocat pentru inculpatul-apelant arată că formulează aceeași cerere de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de omor în cea de lovituri cauzatoare de moarte. Arată că din probele administrate în cauză rezultă cu certitudine că inculpatul nu a urmărit să suprime viața victimei, fapt dovedit prin aceea că a folosit doar de sapă și nu partea ei metalică. Mai precizează că este important ca instanța să țină cont de comportamentul inculpatului înainte de săvârșirea acestei fapte, acesta nefiind sancționat nici măcar administrativ. Inculpatul nu este o persoană violentă, toate circumstanțele reale și personale demonstrând faptul că inculpatul nu a urmărit să suprime viața victimei.
Nemaifiind alte cereri de probe, instanța constată apelurile în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri cu privire la apeluri, urmând a fi puse concluzii și cu privire la legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților.
Avocat arată că lasă la aprecierea instanței menținerea arestării preventive a inculpatului. Solicită schimbarea încadrării juridice a faptei, admiterea apelului așa cum a fost formulat, desființarea sentinței pronunțate de prima instanță și pe fond, aplicarea unei pedepse mai blânde inculpatului, având în vedere circumstanțele reale și personale demonstrate în cauză și care nu au fost reținute de către instanța de fond. Arată că inculpatul a avut o poziție constantă de recunoaștere și regret a faptei săvârșite. Instanța trebuie să țină cont de modul de săvârșire a faptei și de starea de beție în care se afla acesta la momentul comiterii ei. Mai solicită ca instanța să aibă în vedere și comportamentul anterior al inculpatului în societate. Este la prima abatere de acest gen, nu a mai fost condamnat penal și nici administrativ. Apreciază că instanța de fond nu a individualizat corect pedeapsa, întrucât ar fi trebuit să dea o eficiență maximă acestor circumstanțe și să coboare pedeapsa sub minimul prevăzut de lege. În subsidiar, solicită redozarea pedepsei sub limita prevăzută de lege pentru fapta comisă.
Cu privire la apelul declarat de inculpatul G solicită admiterea acestuia așa cum a fost formulat.
Avocat solicită admiterea apelului formulat de inculpatul G, desființarea hotărârii pronunțate de instanța de fond și schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prev. de art. 183 Cod penal, cu acordarea unei eficiențe maxime circumstanțelor atenuante care pledează în favoarea acestuia. Din probatoriul administrat în cauză rezultă că inculpatul a acționat sub imperiul provocării, sens în care solicită reținerea circumstanței prev. de art. 73 lit. b Cod penal, întrucât în momentul săvârșirii faptei inculpatul a avut convingerea că victima dorea să-i sustragă calul, iar sub imperiul consumului excesiv de alcool i-a aplicat acesteia lovituri. Precizează că inculpatul este recidivist, dar infracțiunea săvârșită anterior de acesta nu este una cu violență, nu este cunoscut ca o persoană violentă, având un comportament corespunzător în societate, după ce a lovit victima i-a acordat primul ajutor, a recunoscut fapta, pe care o regretă sincer. S-a angajat să despăgubească partea civilă, însă ea nu a mai emis pretenții reușind o înțelegere cu aceasta. Solicită aplicarea unei pedepse sub minimul prevăzut de lege, dând eficiență maximă circumstanțelor atenuante. Cu privire la menținerea stării de arest, arată că lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.
Relativ la apelul declarat de inculpatul, solicită admiterea acestuia așa cum a fost formulat.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a ambelor apeluri ca nefondate, apreciind soluția instanței de fond ca legală și temeinică. Inculpaților li s-a aplicat o pedeapsă de 12 ani închisoare, deci o pedeapsă orientată spre minimul prevăzut de lege pentru fapta reținută în sarcina lor. Deosebit de aceasta, apreciază ca încadrarea juridică a faptei reținută de instanța de fond este corectă, motiv pentru care apreciază că nu se impune schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte. Intenția inculpaților de a ucide rezultă inclusiv din actul medico-legal, leziunile descrise dovedind multitudinea loviturilor aplicate de inculpați cu corpurile dure și implicit acel corp dur alungit. Este de reținut atitudinea inculpaților de a lăsa victima afară timp de 30 de minute, neluând nicio măsură pentru salvarea acesteia. Nu se poate reține scuza provocării prev. de art. 73 lit. b Cod penal, nefăcându-se dovada unei provocări din partea victimei. În ce privește menținerea arestării preventive, consideră că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri subzistă și prin urmare, se impune menținerea ei în continuare.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu concluziile apărătorului său atât în ceea ce privește admiterea apelului cât și cu privire la menținerea stării de arest.
Inculpatul G, având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu concluziile apărătorului său atât în ceea ce privește admiterea apelului cât și cu privire la menținerea stării de arest.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra apelurilor penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 449/02.12.2008 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr-, au fost condamnați inculpații și G pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prevăzute de art. 174 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal față de inculpatul G la câte 12 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II și lit. b Cod penal.
În temeiul art. 83 Cod penal s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 3 luni închisoare aplicată inculpatului G prin sentința penală nr. 827 din 23 aprilie 2007 Judecătoriei Botoșani și a dispus executarea acestei pedepse pe lângă cea aplicată prin prezenta sentință, inculpatul G urmând să execute 13 ani și 3 luni închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II și lit. b Cod penal.
S-a făcut aplicarea art. 71 și 64 lit. a teza II și lit. b Cod penal cu privire la ambii inculpați.
S-a menținut starea de arest a inculpaților și s-a dedus din pedepsele aplicate inculpaților durata reținerii și arestării preventive cu începere de la 03 iunie 2008 la zi.
S-a dispus confiscarea corpurilor delicte înregistrate la nr. 32/2008 în registrul de corpuri delicte al acestui tribunal.
Inculpații au fost obligați să plătească în solidar părții civile din sat, oraș, județul B, suma de 4.000 lei despăgubiri civile.
Pentru a hotărî astfel, a reținut prima instanță, în fapt, că, în ziua de 01 iunie 2008, inculpații și victima au consumat băuturi alcoolice la mai multe baruri din sat, iar în jurul orei 20 au mers la locuința părinților inculpatului G, unde au continuat să consume băuturi și au ascultat muzică. La un moment dat, victima a ieșit din casă, iar la puțin timp, tatăl inculpatului Gav ăzut-o lângă un ce era la faetonul din curte. Întrucât știa că victima a mai sustras animale, tatăl inculpatului Gai ntrat în încăpere unde erau cei doi inculpați și le-a spus acestora să iasă și să vadă ce vrea să facă victima. Cei doi inculpați au ieșit în curte și, întrucât li s-a părut că victima vrea să plece cu calul, au început să o lovească cu pumnii, apoi i-a aplicat victimei mai multe lovituri cu o de sapă și, după ce aceasta a căzut, inculpații au continuat să o lovească cu pumnii și picioarele, inculpatul G sărind de câteva ori cu picioarele pe corpul victimei. După aceea, inculpații au lăsat victima căzută în curte, au intrat în casă și au continuat să consume băuturi alcoolice.
Mai târziu, inculpații au ieșit afară să vadă ce face victima și, constatând că aceasta este decedată, au ridicat-o și au dus-o în casă, au pus-o pe un pat, iar ei au consumat băuturi, după care s-au culcat.
A doua zi dimineață, dându-și seama de gravitatea faptei, inculpații au ieșit în sat și le-au spus martorilor și despre cele întâmplate, rugându-i pe aceștia să anunțe poliția.
Din raportul de constatare medico-legală nr. 50/B din 09 iulie 2008 al Serviciului de Medicină Legală B rezultă că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat asfixiei mecanice prin obstrucție traheo-bronșică cu sânge, în condițiile unui traumatism. Cu ocazia necropsiei s-au constatat numeroase excoriații pergamentate și liniare, echimoze, hematom epicranian, hematom minim subdural, stază și edem cerebral, hemoragie meningee cerebeloasă, infiltrate sangvine de perete toracic, fracturi costale C3 și C6 stâng, conținut sanguin traheo-bronșic, infractizări pulmonare, stază pulmonară, sânge lichid în corp și stază în organe, conchizându-se că aceste leziuni s-au putut produce prin lovituri repetate cu corpuri dure și corpuri dure alungite, între leziuni, asfixia mecanică și deces existând legătură directă de cauzalitate.
Reținând vinovăția inculpaților sub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor, prev. de art. 174 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal față de inculpatul G (dată fiind antecedența sa infracțională), prima instanță i-a condamnat pe aceștia la pedepse cu închisoare.
La individualizarea pedepselor s-a avut în vedere gradul concret de pericol social al faptei, dedus atât din împrejurările comiterii ei, cât și din consecințele produse, precum și persoana fiecăruia dintre inculpați, comportarea bună a acestora anterior săvârșirii infracțiunii și conduita procesuală corectă în sens de recunoaștere și regret.
În latura civilă a cauzei, s-a reținut că victima a fost înmormântată de numita din satul, orașul, care s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 4.000 lei, sumă pe care inculpații au fost de acord să o plătească, astfel încât în temeiul art. 14 și 15 Cod procedură penală, au fost obligați la plata sumei respective către partea civilă.
Subzistând temeiul arestării preventive a inculpaților, în baza art. 350 Cod procedură penală, s-a menținut această măsură, iar potrivit art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedepsele aplicate acestora, durata reținerii și arestării preventive, cu începere de a 03 iunie 2008 la zi.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații. În motivarea apelurilor, aceștia au arătat că greșit s-a reținut în sarcina lor săvârșirea infracțiunii de omor, impunându-se schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte, prev. de art. 183 Cod penal, întrucât nu au aplicat lovituri cu intenția de a ucide victima. Mai mult, ele nu au vizat zone vitale și nu au produs direct decesul, cauza acestuia fiind asfixia ei mecanică cu sânge.
Au solicitat reducerea pedepselor aplicate, prin reținerea în favoarea lor de circumstanțe atenuante judiciare, reale și personale (lipsa antecedentelor penale, conduită procesuală corespunzătoare).
Inculpatul Gaa rătat că a comis fapta urmare a atitudinii anterioare provocatoare a victimei, având convingerea că aceasta din urmă dorește să-i sustragă un.
Analizând apelurile prin prisma motivelor invocate, precum și cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 371, 378 Cod procedură penală, Curtea constată că acestea sunt întemeiate, pentru următoarele considerente:
Prima instanță a reținut corect situația de fapt și încadrarea în drept, dând o justă interpretare probatoriului administrat în cauză.
Inculpații apelanți au comis faptele în împrejurările arătate și pe larg expuse în considerentele sentinței penale atacate.
Astfel, în noaptea de 1-2 iunie 2008, având impresia că victima, aflată în curtea casei inculpaților, ar intenționa să le sustragă un, au lovit-o, în mod conjugat, cu pumnii și picioarele în zona abdomenului, iar inculpatul și cu unei sape de lemn în zona capului, lovituri ce au condus la decesul acestuia.
Au susținut inculpații că nu au intenționat uciderea victimei, în condițiile în care moartea nu s-a datorat loviturilor aplicate și care de altfel nu au vizat zone vitale ale organismului ci a survenit ca urmare a asfixiei mecanice prin obstrucție traheo-bronșică cu sânge, în condițiile unui traumatism.
Or, potrivit raportului de constatare medico-legală (necropsie) nr. 50/B din 09.07.2008 efectuat de B, asfixia mecanică a survenit urmare a politraumatismului suferit de victimă, efect al loviturilor "repetate cu corp dur și corp dur alungit: pumni, picioare și un de lemn de minim 6 cm diametru". În același raport se concluzionează că "între leziunile traumatice, asfixia mecanică și deces este legătură directă de cauzalitate".
Chiar dacă inculpații nu au urmărit uciderea victimei, prin actele de violență exercitate, privite în mod concret, au acceptat posibilitatea producerii acestui rezultat socialmente periculos.
Astfel, inculpații i-au aplicat victimei lovituri atât cu un par, cât și cu pumnii și picioarele, în zone vitale ale organismului - cap, abdomen, iar ulterior, după ce au abandonat-o circa 30 minute în curte, au adus-o în casă, așezând-o în pat, fără a-i acorda primul ajutor sau a anunța vreo instituție medicală competentă.
Prin urmare, corect a reținut prima instanță că inculpații au comis infracțiunea de omor, prev. de art. 174 Cod penal, forma de vinovăție fiind cea a intenției indirecte.
Așadar, solicitarea acestora, de schimbare a încadrării juridice a faptelor în infracțiunea prev. de art. 183 Cod penal, nu poate fi primită în cauză.
A susținut inculpatul G că a comis fapta pe fondul tulburării induse de atitudinea provocatoare a victimei, convins fiind că aceasta intenționa să-i sustragă, din curte, un.
Or, aceste afirmații nu au fost în vreun fel dovedite, cu atât mai mult cu cât anterior părțile consumaseră împreună băuturi alcoolice la mai multe baruri din sat, iar ulterior în locuința părinților inculpatului Așadar, relațiile dintre părți, la momentul imediat comiterii faptei, nu erau tensionate.
În plus, la momentul în care cei doi inculpați au ieșit din locuință, după ce martorul G le-a spus că victima este în curte, lângă un de la faeton, exista posibilitatea unei discuții prealabile între părți, care ar fi lămurit orice neînțelegere ivită.
Simpla impresie că victima ar putea comite, în dauna sa, vreun furt, nesusținută de niciun act concret în acest sens, nu este de natură a aprecia că s-a cauzat inculpatului G vreo stare de tulburare, pe fondul căreia să fi acționat, astfel că nu se justifică reținerea în favoarea sa a dispozițiilor art. 73 lit. b Cod penal.
Cu privire la cuantumul pedepselor aplicate inculpaților, este real că aceștia au avut, pe parcursul procesului penal, o atitudine sinceră, de recunoaștere și regret a faptelor, iar anterior, inculpatul, un bun comportament în societate.
Față de toate împrejurările cauzei, Curtea apreciază că aceste elemente nu se impun a fi reținute, în favoarea inculpaților, ca circumstanțe atenuante, însă justifică o diminuare a cuantumului pedepselor aplicate. O pedeapsă de câte 10 ani închisoare cu executare în regim privativ de libertate, este necesară, dar totodată și suficientă pentru a-și atinge scopul educativ-preventiv.
Cât privește inculpatul G, la această pedeapsă va fi adăugată, potrivit dispozițiilor art. 83 Cod penal, și pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 827/2007 a Judecătoriei Botoșani, a cărei suspendare condiționată a fost revocată prin sentința penală apelată.
Pentru considerentele arătate, Curtea, constatând întemeiate apelurile declarate de inculpați, în conformitate cu dispozițiile art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, le va admite.
Va desființa în parte sentința penală atacată și, în rejudecare, va proceda în sensul celor mai sus-arătate.
Cum judecata cauzei a avut loc cu inculpații în stare de arest preventiv, în conformitate cu dispozițiile art. 381 alin. 1 raportat la art. 383 alin. 2 Cod procedură penală se va deduce în continuare din pedepsele de executat de către fiecare dintre inculpați, durata de la data 02.12.2008 la zi.
Apreciind că temeiurile ce au stat la baza luării și ulterior menținerii stării de arest preventiv a inculpaților subzistă, în conformitate cu dispozițiile art. 383 alin. 11raportat la art. 350 alin. 1 Cod procedură penală va menține starea de arest preventiv a inculpaților și
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 3 Cod procedură penală.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite apelurile declarate de inculpații, fiul lui G și, născut la data de 21 septembrie 1972 în B, CNP - și, fiul lui G și, născut la data de 21 decembrie 1983 în B, CNP -, în prezent ambii deținuți în Penitenciarul Botoșani, împotriva sentinței penale nr. 449 din data de 02 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosar nr-.
Desființează în parte sentința penală mai sus-menționată și în rejudecare:
Condamnă pe fiecare dintre inculpații și G pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prev. de art.174 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal față de inculpatul G, la câte o pedeapsă principală de 10 (zece) ani închisoare (în loc de câte 12 ani închisoare).
În temeiul art.83 Cod penal dispune ca inculpatul G să execute o pedeapsă principală de 11(unsprezece) ani și 3 (trei) luni închisoare (în loc de 13 ani și 3 luni închisoare).
Menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu sunt contrare prezentei decizii.
În temeiul art.381 alin.1 rap. la art.383 alin.2 Cod procedură penală deduce în continuare din pedepsele de executat de către fiecare dintre inculpați, durata de la data 02.12.2008 la zi.
În temeiul art.383 alin.1 indice 1 rap. la art.350 alin.1 Cod procedură penală menține starea de arest preventiv a inculpaților și
Cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului, din care suma de 600 lei reprezentând onorarii avocați oficiu inculpați se va avansa din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Suceava.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 07 ianuarie 2009.
Președinte, Judecător, Grefier,
Red.
Dact.
5 ex./19.01.2009
Jud. fond:
Președinte:Andronic Tatiana LuisaJudecători:Andronic Tatiana Luisa, Samoilă Viorica
